4,350 matches
-
mai poate oferi nici depozitelor, nici naționalilor noștri, nici o protecțiune eficace. De acord cu domnii Capitanovici, reprezentantul Băncii Naționale, și C. Ionescu, reprezentantul Ministerului de Finanțe, se încheie un proces-verbal - la 7/20 februarie 1918 -, și cheile tuturor depozitelor noastre sânt încredințate domnului E. Labonne, consul general al Franței, spre a fi păstrate împreună cu arhivele Consulatului nostru General până la noi dispozițiuni. La 10 februarie 1918, Ministerul de Finanțe rus ordonă verificarea și inventarierea lăzilor conținând Tezaurul Băncii Naționale: conținutul lor este
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
această chestiune, care este de o importanță capitală pentru România, că veți găsi punctul nostru de vedere just și că, totodată, veți binevoi a accepta condițiile memoriului ce am avut onoarea a depune și a cărui copie o alătur prezentei. Sânt a[l] Excelenței voastre supus servitor, /ss/ G. Danielopol 85 1919 iunie 23. Memoriul trimis de I. I. C. Brătianu, șeful delegației române la Conferința de Pace de la Paris, lui Klotz, Clémenceau și generalului Foch, în chestiunea Tezaurului Paris, 23 iunie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a ni le restitui după încheierea păcii. În răspunsul său din 21 februarie 1913, domnul Antonescu comunică următoarele: „Aliații consimt să ne garanteze 310 milioane în aur, care se găsesc la Moscova. Celelalte valori care se găsesc acolo și care sânt depozitele Băncii Naționale, ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni și ale Băncilor particulare, sânt efecte publice, rente de stat, acțiuni ale diferitelor societăți, ale căror numere se cunosc și care pot fi anulate și după care se pot da duplicate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
domnul Antonescu comunică următoarele: „Aliații consimt să ne garanteze 310 milioane în aur, care se găsesc la Moscova. Celelalte valori care se găsesc acolo și care sânt depozitele Băncii Naționale, ale Casei de Depuneri și Consemnațiuni și ale Băncilor particulare, sânt efecte publice, rente de stat, acțiuni ale diferitelor societăți, ale căror numere se cunosc și care pot fi anulate și după care se pot da duplicate celor interesați, în cazul puțin probabil în care maximaliștii ar lua aceste valori". Activitatea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unui act deplin al dreptului internațional". Chestiunea decontărilor reciproce să fie înscrisă în progran astfel „încât să fie bine înțeles că între aceste socoteli România pune în prima linie restituirea depozitelor de la Moscova, care, în cea mai mare parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și monezi vechi moldovenești și muntenești, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturza, precum și piesele rare ale Muzeului nostru de Antichități, cuprinzând și vestita Cloșcă cu puii de aur, singura urmă de trecere a goților pe la noi. Valori incalculabile care toate sânt pierdute ! Tot ce era mai de preț, tot ce alcătuia o bogăție nobilă și sfințită de veacuri în durerile neamului nostru, toată aurăria și argintăria lucrată cu ciocanul și bătută în nestemate - faima mănăstirilor și a singuraticelor schituri - astăzi nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aur. Niște oameni cuminți l-ar fi păstrat până în ultimul moment, și atunci ar fi găsit mijlocul să-l salveze, chiar dacă ar fi fost siliți sa procedeze și cu dânsul cum au procedat cu capul lui Mihai Viteazul. Vorbele noastre sânt zadarnice însă: totul e pierdut ! Dar Tezaurul de la Moscova s-ar fi putut adăposti într-o țară neutră, în Suedia sau Norvegia, bunăoară. D. Mauriciu Blank a arătat la timp d-lui I. Brătianu primejdiile expediției lui în Rusia și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost de nici o treabă nici domnilor și nici altor sate ce ascultă de ocolul târgului Huși” . Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), prin hrisovul din <1602-1604>, făcea danie Episcopiei de Huși „satele Plopeni, Căzăeci (Căzăești), Rășăști și siliștile Crețăști și Spărieți ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gârla Prutului”, sate care „au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1602-1604>, făcea danie Episcopiei de Huși „satele Plopeni, Căzăeci (Căzăești), Rășăști și siliștile Crețăști și Spărieți ce sânt la țin<u>t<u>l Fălciiului și Căcăcenii la țin<u>t<u>l Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gârla Prutului”, sate care „au fost drepte a domnii mele și supt ascultare la ocolului târgului nostru Hușului” (subl. ns.). Se pare că ocolul Huși avea o întindere mare, încă neprecizată: el cuprindea un sat în stânga Prutului, în ținutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gărla Prutului”. Este de neînțeles faptul că actul s-a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce sânt la gărla Prutului”. Este de neînțeles faptul că actul s-a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea a fost stabilită între anii 1602-1604. Melchisedec nu credea că a fost o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și un gram din bobul enervării fără rost, un stil de a se impune uneori față de ceilalți din jur, tratându-i ca pe niște copii neascultători care nu-și fac temele impuse de domnia sa, pedepsindu-i cu vorbe dure care sânt sigur că după ce se calmează le regretă chiar el însuși că le-a rostit, dar nu poate trece peste mândrie și să recunoască purul adevăr. Mai erau câteva ore până la servirea mesei de prânz, ne adunasem cu toții în jurul mesei, discutând
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
spre exemplu, particularul este generalizat. Simbolismul adiacent transformă compoziția porțiunea de apă înghețată împodobită de frunze în tabloul realității. Iarna, privită prin această prismă, poate fi pătrunsă, deschizând posibilitatea unui vis ingenuu. Totodată, aspectele vii, chipurile bătrânilor din celelalte tablouri, sânt conturate de jocul luminilor. În tablourile cu bătrânii putem observa lumina crepusculară care înflorește. Bucuria de a privi un om indiferent de vârstă. Costel Iftinchi are vocația amănuntului, ansamblului și compoziției. Fiecare poate folosi propria cheie pentru descifrarea semnificației tabloului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare sătești. Începem să primim vizitatori de dincolo de Prut care ne arată cum e situația. Sânt opriți la noi spre cercetare. În una din zile am trecut Prutul cu pierderi foarte mari. Grupa noastră a rămas pe jumătate. La Cuza Vodă fiind un singur batalion față-n față cu mai multe am fost căsăpiți. La Bujoru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă cusută cu arnici? Nu știi tu că în trupul păcătos Nu este slobod a intra nimărui Aici în raiul nostru frumos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face? Toader: El o fi știind, că ne-o mai spus să fim de azi înainte cetățeni. Suzana: Cum cetățeni? Să vă-nchidă la cetate? Toader: Dracu să-i discurce (scapă jos condicile ce ține subțioară). Suzana: Da aceste ce sânt Toadire? Toader: Condici de însemnat toți trecătorii prin sat; tabloane de gâște, rațe, pui de găină, ouă, toate! Comic ieftin, nenatural, dar din care se vede ciocnirea dintre "civilizație" și viața românească de sat și din care se vede și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
americane la Constanța (Antena 1, 17.III.2003) ( justificare: CN: Păi n-am apucat să-l întrerup din expunere pe strategul militar Mircea Dinescu!... Conform analizei lui, deci, lucrurile merg invers, merg totu spre Bagdad. MD: Stai măi, eu nu sânt, eu nu laud pă... Saddam. Spun numai că sânt tâmpiți. (Antena 1, 18.III.2003) ( contrazicere: Păi stai că nu-i așa... − comentariu pentru articolul Nea Gigi, fă-ne acte pe case! (www.9am.ro). Formațiunea stai intră în componeța
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
forța aparatnicilor pcr . Pag. 132, 133 - “Pe mine m-au arestat în 18 decembrie. Am fost bătut crunt . Doreau să mă scoată spion . N-am păstrat nici un secret, n-am rezistat . Eu îi cunosc pe cei care m-au bătut . Sânt în oraș și acum . ÎI VOI ACȚIONA ÎN JUDECATĂ . Casian Maria Spiridon N.n. - Pe 18 sau pe 14 decembrie ați fost arestat ? Esta foarte imporantă data . Pag. 281 - In arest, pentru a-i face să vorbească, i-au bătut, iar
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
merită amintite două fragmente copiate de același Costea Dascălul din Brașov în jurul anului 1700: Poveastea țărilor și a împărățiilor câte-s în pământul Asiei și Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, editate de Cătălina Velculescu și V. Guruianu 66. Punând laolaltă o traducere prin intermediar polonez a părții I a unei lucrări a lui Giovanni Bottero, Le relationi universali (apărută la Roma, în 1591), pe care N.A. Ursu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fabuleaux, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 2005, p. 166. 36 Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul și ce știu românii despre el, p. 68. 37 În Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., pp. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fabuleaux, Guy Trédaniel Éditeur, Paris, 2005, p. 166. 323 Vezi Maria Golescu, Cum arată inorogul și ce știu românii despre el, p. 68. 324 În Împărțeala dintâi. Cozmografie, ce să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., p. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să zice împărțeala pământului pre hotară și pre alte seamne ce sânt în cercurile ceriului, în vol. Povestea Țărilor Asiei. Cosmografie veche românească, ed. cit., p. 117-119, apare doar o descriere care imită modelul occidental: "De ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
afară de autoritățile legiuite constituite și îndrituite nimeni nu se mai poate atinge de domiciliul și de persoana cuiva. Asemenea vă invit să opriți cu desăvârșire bătăile căci nu prin bătăi se moralizează. Legea actuală, prevede alte îndestule:cazuri de reprizie, sânt dar hotărât a mă servi de toate puterile ce-mi dau legile spre a înfrâna orice jignire nelegală s-ar face in atingerea onoarei și libertăței individuale. În curând Domnule Prefect, voi avea onoarea a vă comunica pe larg instrucțiunile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în descrierea unei situații răsturnate, la sublinierea mai accentuată a funcționării și sensului scenei de ospitalitate. De fiecare dată când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate și peregrinările lui Ulise schițează o geografie imaginară a universului uman, ele desenează contururi și marchează limitele culturii și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]