4,981 matches
-
Ungariei și ajutor din partea Bosniei și Croației. În bătălia de la Kossovopolje, Murad I, a fost urmat de cei doi fii ai săi Baiazid și Iacub. Bătălia sângeroasă de la Kossovopolje, începută în luna iunie a anului 1389, a însemnat pierderea independenței sârbilor și a statului acestora, care atinsese culmile înfloririi politice, în timpul lui ștefen Dușan. Vor pieri în această bătalie atât cneazul Lazăr, cât și sultanul Murad I, ucis de către feudalul Miloș Obilici. În acest fel se încheie o domnie de aproape
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
om politic deosebit, pe lângă marile calități de comandant militar. Imediat după bătalia de la Kossovopolje, Baiazid i-a chemat pe fiii cneazului Lazăr, mort Baiazid I pe câmpul de luptă și a încheiat cu aceștia un tratat, prin care stabilea conducerea sârbilor, de către cei doi urmași, ștefan și Vuk Lazarevič, obligația plătirii tributului și participarea la războaiele purtate de turci, în calitate de vasali. Așa se explică și participarea celor doi frați Lazarevič, în octombrie 1394, alături de sultanul Baiazid, la lupta de la Rovine, apoi
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
puternic decât turnul castelului Turcan și tot astfel întărit cu gherete și cu galerii de lemn”. Anul 1448 va aduce cu sine o nouă confruntare între Iancu de Hunedoara și turcii, de data asta în regiunile sârbești. Din păcate, despotul sârb Brancoviç a refuzat să-l sprijine pe voievodul Transilvaniei, dar, aceasta nu l-a împiedicat pe Iancu să-l învingă pe Murad al II-lea. Iată, în 1448, deși sultan oficial era Mehmed al II-lea, tot tatăl său ducea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
investiturii definitive ca sultan a lui Mehmed al II-lea au participat și câțiva conducători ai statelor creștine, precum Constantin al XII-lea Dragases, ultimul împărat bizantin, Iancu de Hunedoara, în acel moment guvernator al Ungariei, Gheorghe Brankovič, despot al sârbilor. Cel mai mare gând al sultanului a fost cucerirea Constantinopolului. Visul pe care l-au avut toți sultanii otomani, de la Osman, creatorul statului, și până la la Mehmed al II-lea, de a se încorona pe tronul despoților bizantini s-a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
fără nicio reținere următoarele: „Mai degrabă devin creștin decât să accept Nizam-i Djedid”. Desele incursiuni în ținuturile românești de la Dunăre, vor face din Pazvantoglu un personaj de temut, considerat un pericol permanent. În timpul domniei lui Selim al III-lea, sârbii vor declanșa o mișcare de eliberare națională, în anul 1804, având în fruntea lor un om din popor, Karagheorghe. Trupele otomane au învins pe răsculați, dar mișcarea de eliberare va reizbucni în 1813, sub conducerea cneazului Miloș Obrenovici. Izbucnirea războiului
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
-lea dorea cu ardoare să păstreze cele două țări românești, afirmând că e dispus „să lupte până la ultimul ostaș, decât să renunțe la cele două Principate”. Cu toate că Imperiul Otoman se va înfrunta cu două mari probleme, mișcarea de eliberare a sârbilor și revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, totuși, sultanul va păstra un calm aparent, încercând să rezolve situația cu tact și diplomație. Un moment important al domniei lui Mahmud al II-lea este semnarea tratatului de la Adrianopol, din 1829, care va
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
încredințat comanda armatei otomane vestitului general Osman pașa, care avea titlul de ghazil (generalisim). Abdul-Hamid al II-lea Războiul ruso-turc este o consecință a politicii panslaviste, promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa, unul dintre artizanii Constituției din 1876 spunea, în legătură cu consecințele războiului cu Rusia, deși acestea puteau fi catastrofale pentru Imperiul Otoman, că „a prefera războiul este mai potrivit și se cuvine cinstei și onoarei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
polonezi și locuitori ai Boemiei) care, supuși secole de-a rândul influenței ideilor și obiceiurilor germanice, au sfârșit prin a le asimila, modificându-și în consecință felul de a fi și instituțiile și restul slavilor, din sudul și răsăritul Europei (sârbi, bosniaci, bulgari și ruși) (Haxthausen, 1847, vol.I, V), ce nu s-au apropiat decât mai târziu de ideile și civilizația occidentală. Scăpați de sub jugul mongol, rușii încep să se apropie de Occident din secolul al XVI-lea, încercând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
neîncetat ceea ce au fost ei în începuturi. De aceea, Ungaria n-a fost niciodată efectiv în istorie, ci s-a dezrădăcinat prin muzică de la o soartă pe care i-a impus-o fără să vrea Europa. Nici un popor din Balcani: sârbi, bulgari, greci, nu reprezintă o idee istorică. Prin urmare, n-avem pe nici unul în față. Același lucru este adevărat și despre Ungaria, Cehoslovacia, Austria și Polonia. Toată discuția din veacul trecut, referitoare la destinul cultural și politic al României, pleca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cazul comunei Lespezi, în anul 1930, o prezență multietnică datorată activităților economice comerciale și industriale desfășurate în acest spațiu: 4.938 români, 1.039 evrei, 58 germani, 38 slovaci, 61 polonezi, 9 maghiari, 188 ruși, 4 romi, 1 ucrainean, 1 sârb. În decursul timpului structura etnică s-a modificat semnificativ, astfel că în anul 2002 la nivelul comunei au fost înregistrați 5.921 români, 120 rușilipoveni, 28 romi și 1 maghiar. Scăderea ponderii populației evreiești după 1930 în toate localitățile în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Varga, mulțumit. Dar te întreb: ce neam ești? ― Croat, să trăiți! murmură soldatul fără să clipească. ― Ei, vasăzică croat, urmă locotenentul către ofițeri. Și sunt sigur că dincolo, în sala cea mare sau în tindă, vom găsi și polonezi, și sârbi, și italieni, în sfârșit, toate neamurile, nu-i așa?... Și cu toții luptăm umăr la umăr pentru un ideal comun, contra dușmanului comun! Iată internaționala adevărată, tovarășe! sfârși Varga, așezîndu-se triumfător. ― Internaționala crimei! zise Gross grav, adăugând îndată ironic: Degeaba, tu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ridica fumul dintr-o grămadă de frunze uscate - toate trezeau în ea vagi nerăbdări și fierbințeli în valuri. De vreo săptămână, dacă închidea ochii, zărea de fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
măcar că ne-a ieșit varza - zise acesta. Oare n-am putea plăti tributul cu ea? — Nu cred - răspunse Ximachi. Am încercat s-aduc vorba pe lângă Ramza-Pașa, dar mi-a spus că tot așa și-au plătit tributul anul acesta și sârbii, și sultanului i se-apleacă de-atâta varză. Vrea bani peșin. Episodul 192 ATACUL în seara zilei când Sima-Vodă cobora să vadă vistieria, într-un mic cătun căzăcesc din stepa de peste Nistru era mare fierbere. Lângă izba atamanului Vasia vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
c-o treabă până la salcâmul de colo, eu nu mai pot să mă duc drept, ci numai prin învăluire, s-ajung după salcâm. La atacul pe flancuri n-am secrete, sunt maestru. La Kosovice, de exemplu, i-am înconjurat pe sârbi de două ori și ei nici nu și-au dat seama. Episodul 219 ANUL NOU OTOMAN — Aspră viață - făcu Metodiu. O viață cu adevărat spartană, dar fără de care imperiul dumneavoastră n-ar fi căpătat strălucirea și întinderea de astăzi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
atunci! Știam eu că Slavii, la Începuturile lor, porniseră și spre Apus, Îmi aduceam aminte de Carol cel Mare, el poruncise să se facă un val de apărare Împotriva barbarilor, un limes - Îi zicea: „sorabicus”, de la Sorabi, frații sau verii Sârbilor de azi... - Bine, dar asta se Întâmpla demult, Înainte de creștinarea lor. - Ce-are creștinarea cu... expansiunea? La catolici, da, dar la Rușii ortodocși... Fie ei creștini-creștini, ca sub țari, fie descreștinați, ca sub secretarii-generali - tot expansioniști. Bolșevicii de-acum visează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Să nu uităm altă excepție: Iugoslavia... - Dacă tu Îți Închipui că Iugoslavia a rămas pe dinafara lagărului de concentrare, numai pentru că Tito nu i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună ca Rușii ocupanți! La urma urmei, ce e Tito: mititelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de... creștini? Ortodocși? - Al dracului avocat-al-diavolului!... - Fac și eu ce pot... - Ei, uite, În Basarabia, nu. Grecul, când se refugia În biserica lui, ca măcar acolo să scape de Turc, să uite de ocupație - ce limbă auzea din altar? Grecește. Sârbul, Bulgarul - ce limbă auzeau În bisericile lor? Nu turceasca, nu araba - ci slavona, o limbă de-a lor, nu de-a ocupantului. Pe când Basarabeanul, săracul, În ce măcar limbă-bisericească, să caute, cum zici: azil, recurs, uitare, protecție? În limba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu să fiu. Poftim! Asta de unde-am mai scos-o? O voi fi citit pe undeva, Îmi va fi plăcut cum sună... Chiar așa: sunt și grec! Dar și macedonean... și polonez - și Încă ce-oi mai fi: rus, țigan, sârb, tătar, bulgar - uite, de-asta sunt eu român (măi fratele meu)! Se vede, nu? - mânca-ți-aș! Sunt român, fiindcă Îmi spun: limba maternă a mea e româna - perfect. Dar limba maternă a mamei care va fi fost: greaca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
care a cucerit și trofeul la „Povestiri comandate“. » În cazul „Povestirilor lungi“ nu s-a acordat premiul, ci doar o mențiune pentru The Losers, al Kristinei Madericova, din Cehia. » La categoria „Povestiri scurte“, cu cei mai mulți concurenți, premiul i-a revenit sârbului Igor Coric, pentru Leftovers, povestea unui sutien uriaș, rămas la uscat după ce posesoarea moare, și care oferă neașteptate posibilități celor vii. S-a acordat și mențiune pentru Balada lui Mary Slade, a britanicului Robin Fuller - moartea unei femei, repovestită de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
ar fi fost vreun evreu în sat la noi n-ar fi zis nimeni nimic. Din istorie știam că suntem rezistenți. Am înghițit multe imigrări, nu ne-a stricat nimeni nici firea nici obiceiurile. Aveam în sat un bulgar, un sârb, țigani și un ungur, pe Cornel, bărbatul Anghelinii Bibinii, și chiar și un turc, îl chema chiar Turcin. Și Aristide poate era grec... Și atunci m-a fulgerat o idee... acest sfinx care în sfârșit vorbise, era el chiar român
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acum, poporul nu vrea rege... Fugi, domnule, cu poporul. Vor americanii. Asta contează. Dacă vor americanii, vrea și poporul. Ia să fluture americanii câteva miliarde de dolari. N-ai văzut în Serbia? Că nu-l predăm pe Miloșevici, că-i sârb de-al nostru și-l judecăm noi. Vorba vine! Când a scos Bush miliardele, l-au predat cât ai zice pește. — Asta cam așa e. Și crezi că americanii îl vor pe rege? — Îl vor. Uită-te în Bulgaria. Regele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
avem decât să facem un pas spre Țigănimea domnească și dăm în Ulița Trapezănească sau cum s-a mai numit Tărbujenească, unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ulița Fânăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce-au fugit în țara Muschicească cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul căpitan de drăgani, de vreme ce ne-au slujit... la vreme de oaste fiind baș ciuhodar” (slujbaș ce se îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
rus. 3. Malmberg, Bertil (1889-1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854-1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833-1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876-1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880-1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]