23,741 matches
-
de măsuri de evitare: – amplasarea elementelor proiectului astfel încât să se evite zonele sensibile (suprafața ANPIC sau zone-cheie aflate în cadrul ANPIC sau care conectează ANPIC); ... – garduri de protecție și alte măsuri de prevenire a daunelor cauzate vegetației sau faunei sălbatice; ... – evitarea lucrărilor în timpul perioadelor sensibile (de exemplu: sezonul de reproducere a speciilor). ... Exemple de măsuri de reducere a impactului: – bariere fonice; ... – interceptori de poluanți; ... – accesul controlat la zonele sensibile în timpul construcției/exploatării; ... – pasaje pentru animalele sălbatice (de exemplu: poduri
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
vegetației sau faunei sălbatice; ... – evitarea lucrărilor în timpul perioadelor sensibile (de exemplu: sezonul de reproducere a speciilor). ... Exemple de măsuri de reducere a impactului: – bariere fonice; ... – interceptori de poluanți; ... – accesul controlat la zonele sensibile în timpul construcției/exploatării; ... – pasaje pentru animalele sălbatice (de exemplu: poduri, tuneluri și "ecoducte"); ... – adaptarea acțiunilor generatoare de impact pentru a reduce impactul în măsura în care este posibil (de exemplu: cauzate de zgomot, lumină, praf). ... Informațiile esențiale ale analizei se sintetizează în Tabelul nr. 19 din secțiunea
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
scrise mai mult de o jumătate de secol în urmă de scriitoarea și filozoafa americană născută la Sanct Petersburg Alisa Zinovievna Rosenbaum, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand. De 25 de ani orbecăim în această junglă a capitalismului sălbatic și neosocialismului estic. După opt ani de guvernare totalitară comunistă grație tinerilor la guvernare au venit partide democratice proeuropene (cel puțin declarativ). După semnarea celor trei acorduri foarte importante pentru acest colț de țară aflat „în calea tuturor relelor” vorba
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
din nepăsare, Bolnavi ne sunt păstorii, bolnavă e și turma, Ei sunt după putere, iar noi de resemnare. În goana după posturi plătite și călduțe Au sugrumat din fașă tot ce le-a stat în cale Și cocoțate-n funcții... sălbatice maimuțe, Se leapădă de vină și-nvățături morale. În locul unde îngeri cu lacrimi înghețate Pășesc spre veșnicie din lumea cea murdară, Spre ce ne îndreptăm? Întreb cu simplitate... În ce coordonate se află a noastră țară? Doar plâns și neputință
UITAŢI ÎN ÎNTUNERIC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377465_a_378794]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > INVAZIA MAIMUȚELOR Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1524 din 04 martie 2015 Toate Articolele Autorului Au început turbate să atace Copacul falnic, neînfrânt prin vremuri, Se cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se
INVAZIA MAIMUŢELOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377468_a_378797]
-
ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și-ntr-o despletire-n fire de lumină Mirele revarsă stele-n poala nopții. Toate-n
MIREASA CERULUI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377463_a_378792]
-
și prinsă cu poalele la brâu. Băiatul a rămas cu privirile ațintite pe pulpele puternice și frumoase, bronzate și fără de cusur, dezgolite până sus, uitând să mai clipească. Nu mai văzuse așa picioare de femeie și nici sâni legănându-se sălbatic la fiecare ridicare și coborâre a trupului ori a brațelor. A rămas încremenit în acea poziție când femeia, simțind că este privită, a întors brusc capul și l-a descoperit cu privirea. S-a apropiat încet de el, încetând cântatul
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
rece/ grabnic se rotește/ - nu domol ca vara -/ ci grăbit cu picuri/ reci/ și cu zvonul iernii -/ vânt zorit le cerne/ nici nu știi când/ cu steluțe reci căzând/ frunzele/ se rotesc în aer/ cad cuminți în straturi/ viscolindu-le sălbatic/ le privești, de nu te saturi” (Toamnă”). Pe de altă parte, simțim cu câtă atenție a privit și privește autorul în jurul său, cât de meticulos este în analiza făcută manifestărilor oamenilor, plantelor și animalelor în diferitele anotimpuri ale anului, dar
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
ce crește sus pe colțul sur de munte Și zău dacă știu, copile, sărutările-ți mărunte O să ajungă la mine pe ochi, pe buze, pe frunte Sau vor eșua-n răspăruri, peste crestele cărunte. Îs floarea cea mai amară, mai sălbatică, mai dură Și mulți mă primesc cu drag, dar mulți mă privesc cu ură Că am spini de diamant, ascuțiți cu șapte pile Și-n noianul de dorințe nu-mi vei rezista, copile. Eu te cred că-i mare graba
DE VREI SĂ-MI DAI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378546_a_379875]
-
nestingherite de nimeni prin gunoaie unde își găsesc hrană multă. Se așază apoi nepoftite peste tot, pe legume și fructe, pe hrana oamenilor și împrăștie microbii luați pe corpul lor. Dar știm noi cine le vine de hac! Sunt păsările sălbatice răspândite peste tot. Unele dintre ele s-au obișnuit cu omul și trăiesc în bună pace împreună. Vrăbiile, turturelele și porumbeii, au iernat aici. Păsările migratoare: rândunelele, berzele, graurii și altele sunt mari consumatoare de insecte dăunătoare omului. Ele au
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
urmele trupurilor îngropându-le laolaltă cu tezaurele pierdute în adâncuri îmbrățișările noastre le veghează sirenele și peștii spadă zăvorâte în lumea întunecată a comorilor. În căutări rătăcitor peste timp respir cu nesaț gustul îmbrățișărilor tale în miresmele ambrate ale cimbrului sălbatic și margaretelor înlăcrimate. Referință Bibliografică: CĂUTAREA / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CĂUTAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378874_a_380203]
-
fi să amintim numai cărțile semnalate în rubrică Autori moldavi edituri moldave, din „Convorbiri literare”, la Michael Schmidt - Învierea trupului/ The Resurrection of the Body[1], George Vulturescu - Alte poeme din Nord/ Other Poems from the North[2], Vasile Tudor - Sălbatică stafie/ Savage ghost[3] sau antologia Lumină care cîntă/ The light singing[4] etc. De această data ne propune o carte care a apărut - într-o realizare tipografica îngrijita, cu un design studiat - peste ocean, prin intermediul căreia ni-l prezintă
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
Poezia, Iași, 2008, 154 p. [2] George Vulturescu, Alte poeme din Nord/ Other Poems from the North, ediție bilingva română - engleză, traduceri de Adam J. Sorkin și O. Iacob, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2011, 126 p. [3] Vasile Tudor, Sălbatică stafie/ Savage ghost, versiunea engleză de O. Iacob și Jim Kacian, cuvînt înainte: Sabina Fînaru, Editura Timpul, Iași, 2014, 66 p. [4] Lumină care cîntă/ The light singing, mozaic liric, antologie internațională bilingva realizată de Olimpia Iacob și Jim Kacian
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
precum povestea-nchisă într-o carte. se-aud nuntiri de păsări ca în vis, pe muzica de flaut a -nserării și în iluzii noptea s-a închis, trecând hotarul dulce al visării... mă doare vraja clipei ce se duce, mușcând sălbatic viața și țipând, am răstignit dorințele pe cruce și-am adormit cu chipul ei în gând. miercuri, 25 mai 2016 doină frunzele ascultă trecerea pădurii în poveste și apele sunt vii, curgând la vale, luna bătută în aramă se urcă
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
mod obișnuit și cu trâmbițe la gură și revărsând melodia aceea ce punea satul pe foc, să ardă în melodia aceea ardeleană , de să-ți fugă și pământul de sub picioare, iar alții erau cu coifuri ciudate din coajă de cireș sălbatic , având doar niște găuri mici la ochi, gură și nas , ca să poată respira și vorbi când era cazul, iar pe picioare aveau tureci de coajă de copac și cu bote în mâini păzeau moșuțu și se păzeau și ei pe
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
care uneori se repezeau spre ele să le sperie , alteori de la o fântână te trezeai cu o cascadă de apă în cap dacă nu erai atent și făceai parte dintre muroi , se auzeau povești, glasuri , toate amestecate cu muzica aceea sălbatic de gingașă și de frumoasă , până în inimă ce-ți sfredelea ființa și ți-o strămuta pe niște pagini de basm ardelenesc , ce niciodată nu poți să-l uiți , căci te captivează cu totul , sorbindu-ți întreaga ființă în farmecul acela
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
periculos, care oferea o vânătoare mai palpitantă, necesita o mai mare iscusință spre a’l prinde și răpune și de aceea era considerat vânat regal. Știi Lucia, un fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
de basm”. (capitolul 2, „Bulevardul din Carpați”) Prăsim cu mare greutate cărările și priveliștile care ne-au fascinat din jurul Platoului Bucegilor urmându-l pe reporter. Acum domnul Ion Nălbitoru ne conduce tot pe cărări de munte către locuri și mai sălbatice, care-ți dau fiori, te emoționează și te încântă. Este vorba despre Transfăgărășan, despre care mai multe agenții de turism și reviste turistice afirmă că este unul dintre cele mai sălbatice și mai frumoase locuri de pe această planetă: „Din Brașov
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
tot pe cărări de munte către locuri și mai sălbatice, care-ți dau fiori, te emoționează și te încântă. Este vorba despre Transfăgărășan, despre care mai multe agenții de turism și reviste turistice afirmă că este unul dintre cele mai sălbatice și mai frumoase locuri de pe această planetă: „Din Brașov, urmând drumul național paralel cu Oltul, traversezi cochetul oraș Făgăraș cu cetatea sa, apoi în dreptul localității Cârța, la sensul giratoriu se ramifică un drum la stânga spre masivul muntos. După câțiva kilometri
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
aduse cu picioarele pe pământ și plecară în zbor cu trăsura peste câmpie. Vântul de miază-zi aducea miros de de levănțică și aglice și lanurile de grâu se legănau în bătaia lui ușoară făcând valuri roșii și negre din macii sălbatici ieșiți ca niște poiene sângerii pe coama dealului; de undeva din pădure se auzi un țipăt de pasăre iar pe cer, un vultur, descria o curbă măreață, aproape de soare. -E timpul nuntirii! - zise fata cu un glas, de data aceasta
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
materiali. Acum, acest personaj care mi-a devenit mai apoi soție, vreme de un deceniu și ceva, ține de domeniul trecutului. A fost frumos la început, ca un vis, dar a trecut. Doar prezentul și viitorul contează în această lume sălbatică și rea.. Restul este palid și șters ca un fum iluzoriu de țigară ieftină. Soarele dogorea puternic, iar briza mării îmi răscolea părul, la fel de duios ca o mână gingașă de femeie. Ea își întinsese cearșaful la câțiva pași de mine
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
atins de nenumărate ori pe tăblia lăcuită a mesei, iar picioarele noastre s-au aflat într-o continuă căutare de contact fizic cu celelalte două. Ne doream reciproc. Hormonii tropăiau prin corpurile noastre, mai ceva ca o herghelie de cai sălbatici aflată într-o goană nebună prin prerie. Am simțit o imensă bucurie și ușurare atunci când, cu o voce voalată, m-a întrebat: - Unde mergem? La tine sau la mine? Aveam, la hotelul unde eram cazat, o cameră cu un pat
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
מעט: על ספסל בפארק הקטן: נערה עם ברק נחושת בצמותיה ונער ביישן השומר מרחק -מה ממנה. הזמן לא יכול להם. ***** CU OCHII ÎNCHIȘI Cu ochii- închiși îi văd pe-ai tăi cei verzi sufletu-mi sfredelindu-l. Deasupra lor, sprâncenele sălbatice, unite. Văd părul tău brun cu cărarea-ntr-o parte. Nasul în vânt pare sfidător, dar buzele-ți au fost dăltuite pentru sărutări. Caldă,electrizantă, mâna ta pe-a mea o cuprinde Vreau să-mi îndrumi pașii, să mă călăuzești
CU OCHII ÎNCHIȘI/ בעיניים עצומות- VERSIUNE BILINGVĂ EBRAICĂ-ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379848_a_381177]
-
se tăiau pădurile, în câțiva ani, din cauza lipsei activității omului, pădurea creștea înapoi peste poieni, făcând munca omului zadarnică. Rare erau locurile prielnice de locuit pentru oameni. Astea erau pe lângă lunci, pe lângă unele locuri mai ferite de ape, vânturi, fiare sălbatice. Sau pe înălțimi de munte, mai ales vara. Nu degeaba era obiceiul ca vara să urce oile și vitele la munte, unde erau poieni mai ușor de întreținut, iar iarna turmele să fie aduse în luncile de la șes, cum erau
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
sate, să caute alte locuri mai prielnice pentru locuit, pentru cultivarea pământului și creșterea animalelor. Lucrul acesta se făcea însă foarte greu. Am descris mai sus câteva cauze care făceau ca viața în afara satelor mari să fie foarte grea: animale sălbatice, frigul, lipsa de poieni, lipsa de hrană, în afară de carne de vânat. De boli, singurătate - să nu mai vorbim. Dacă așa de greu își procura omul cele trebuincioase pentru trai, apăru și ideea de a lua pe de-a gata de la
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]