5,379 matches
-
Articolul 1 Se retrage Autorizația de funcționare seria B Nr. 0247 din data de 23.09.2002 a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3, cu sediul în Piscu, județul Galați, număr de ordine în Registrul comerțului J17/10028/1992, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența, Ajutorul Săteanului Piscul, Spicul Pechea, pentru următoarele motive
HOTĂRÂRE nr. 196 din 25 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159749_a_161078]
-
2002 a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3, cu sediul în Piscu, județul Galați, număr de ordine în Registrul comerțului J17/10028/1992, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența, Ajutorul Săteanului Piscul, Spicul Pechea, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrală, în numele Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3 a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din
HOTĂRÂRE nr. 196 din 25 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159749_a_161078]
-
1992, urmare aprobării Băncii Naționale a României privind cererea de fuziune a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența, Ajutorul Săteanului Piscul, Spicul Pechea, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casa Centrală, în numele Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3 a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența
HOTĂRÂRE nr. 196 din 25 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159749_a_161078]
-
OC3 a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența, Ajutorul Săteanului Piscul, Spicul Pechea. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3 este absorbită, întregul său patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Belșugul Galați. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă
HOTĂRÂRE nr. 196 din 25 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159749_a_161078]
-
a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Belșugul Galați, Izbânda Independența, Ajutorul Săteanului Piscul, Spicul Pechea. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3 este absorbită, întregul său patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Belșugul Galați. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casa Centrală și va intra în vigoare la data
HOTĂRÂRE nr. 196 din 25 mai 2004 privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a Cooperativei de credit AJUTORUL SĂTEANULUI PISCU OC3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159749_a_161078]
-
Comuna Vârfuri Sate: Vârfuri, Cojoiu, Cârlănești, Merișoru, Stătești, Șuvița, Ulmetu Comuna Vișinești Sate: Vișinești, Dospinești, Sultanu, Urseiu Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Orașul PUCIOASA Localități componente: Pucioasa, Bela, Diaconești, Glodeni, Malurile, Miculești, Pucioasa-Sat Comuna Aninoasa Sate: Aninoasa, Săteni, Viforâta Comuna Brănești Sate: Brănești, Priboiu Comuna Comișani Sate: Comișani, Lazuri Comuna Doicești Sat: Doicești Comuna Glodeni Sate: Glodeni, Gușoiu, Livezile, Lăculețe, Malu Mierii, Schela Comuna Răzvad Sate: Răzvad, Gorgota, Valea Voievozilor Comuna Șotânga Sate: Șotânga, Teiș Comuna Ulmi Sate
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Peleș Ale. Perișoru Str. Pietroșelului Str. Poștașului - nr. 2 - 4 Str. Poștașului - nr. 1 - 23 Str. Poștașului - nr. 6 - 24 Str. Prigoriilor Int. Prispei Str. Pupitrului Str. Răcătău Str. Răsvani Str. Războieni Str. Rodnei Str. Rulmentului Str. Rusănești Drm. Sătenilor Str. Sebeș Str. Serg. Ioan D. Cuibaru Str. Serg. Vasile R. Siță Str. Sg. Dumitru Pene Str. Sg. Ion Ciubaru Str. Sinești Str. Sold. Andrei Neagu Str. Sold. Anghel Ghetu Int. Sold. Anghel Ghețu Str. Sold. Constantin Drăgan Str. Sold
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
au devenit „țapi ispășitori”, fiind acuzați de jefuirea localnicilor.[ 16] Un subiect separat este contrastul dintre atitudinea populației urbane și a celei rurale față de evrei. Acest contrast apare frecvent în evaluările subiecților. Majoritatea supraviețuitorilor își exprimă părerea că, în Transnistria, sătenii erau mult mai binevoitori față de evrei, mai ales fiindcă țăranii i-au ajutat pe deținuți cu produse.[ 17] Un intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
supraviețuitorilor își exprimă părerea că, în Transnistria, sătenii erau mult mai binevoitori față de evrei, mai ales fiindcă țăranii i-au ajutat pe deținuți cu produse.[ 17] Un intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima și se purtau mai bine decât cei din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima și se purtau mai bine decât cei din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai prietenos în comparație cu populația urbană.[19]</a> Acest punct de vedere este susținut și de supraviețuitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a menționat că ucrainenii, mai ales cei de la sate, au arătat compasiune
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
ajutorul evreilor că un act de solidaritate cu cei persecutați. Supraviețuitorii au estimat că mediul rural în Basarabia era, din contră, măi ostil față de evrei decât cel orășenesc.[25] Un supraviețuitor face următorul comentariu: „Manifestările demne de dispreț ale unor săteni au devenit evidente mai ales în momentele dramatice și tensionate ale evacuării ghetoului din Chișinău, cănd respectivii indivizi au cerut sume exorbitante sau obiecte de mare valoare de la cei care le-au solicitat transportarea cu căruțele a infirmilor, bătrânilor, bolnavilor
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
devenit un mijloc prin care elita și mai apoi chiar țărănimea au putut dezbate natura societății românești și rolul fiecărui grup social în sânul acesteia. Mai mult, cu timpul această temă a „țăranului” a devenit un instrument de reformare a sătenilor înșiși, povești, anecdote și rapoarte despre lumea satului, adesea conținând prescripții pentru un comportament țărănesc „adecvat”, au umplut paginile ziarelor și au propulsat noi modele ale „țărănescului” în arena publică. Acoperind un spectru larg de la descrierile romantice ale unor credințe
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
figuranți. Traducerea și adaptarea din limba germană: Alice Monica Marinescu și Adriana Radu [1] Cosmin Navadaru: Despre persecuția împotriva romilor și cum s-a construit percepția că romii sunt „anti-Revoluție”, HotNews.ro, 28 martie 2011. [2] „În Virghiș, județul Covasna, sătenii au ucis doi romi și au distrus două case pe 24 decembrie 1989; în Turulung, județul Satu-Mare, un copil a dispărut și 36 de case ale comunității rome au fost arse pe 11 ianuarie 1990; în Reghin, județul Mureș, localnicii
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
ucis patru romi și a dat foc la șase case pe 5 februarie 1990; (...) în Cuza- Vodă, județul Constanța, o gloată furioasă de localnici a dat foc la 34 de case pe 10 iulie 1990; în Cașinul Nou, județul Harghita, sătenii au dat foc la 29 de case ale romilor pe 12 august 1990”. István Haller: Lynching is not a crime: mob violence against Roma in post-Ceaușescu Romania, 15 May 1998. [3] István Haller: Lynching is not a crime: mob violence
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
balconul strîmt ca un coșciug. Lumea imaterială, un apucat, o rugină de om... Omul de pe casă "Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostîrci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pămînt m-opresc! Rîdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborînd, subțiindu
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
la jumătatea lui septembrie pentru a-și declara sprijinul față de revoluția lovită de armatele străine. La 30 noiembrie 1848, în ajunul intrării în Craiova a primei divizii otomane, evaluată la 10.000 de ostași și comandată de Hussein-Pașa, sute de săteni din jurul Craiovei și locuitori ai orașului, înarmați cu puști, sulițe, topoare și coase, au întâmpinat trupele străine, neținând seama de superioritatea numerică covârșitoare a acestora. După retragerea trupelor țariste din Oltenia, în mai 1854, starea de spirit revoluționară a maselor
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
frecvent în Europa acelor vremuri), chiar termenul "păgân" ar fi un indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu de "sătean". Primii migratori ce au prădat și invadat frecvent Transilvania postromană, vizigoții, au lăsat urme culturale cunoscute drept Cultura Santana de Mures unde a fost descoperită o importantă necropolă vizigotă. Cultura Santana de Mures acoperă o zonă din nord-estul României de
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
independență prin colectarea de scamă, vată, pânză, feșe, bani, etc, s-a numărat și Avrig-ul. Țăranii români au sprijinit efectiv trupele române, din primul război mondial, cu alimente și informații prețioase despre plasamentul imamicului. În frunte cu preoții și învățătorii, sătenii români din Boița, Turnu Roșu, Tălmaciu, Avrig și din alte sate din zona Sibiului au întâmpinat cu mare entuziasm trupele românești care au luptat pe front în lunile august și septembrie 1916. Preoții Ioan Cândea și Traian Maxim, ambii din
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
care se afla preotul și juri comunali. Preotul și pârcălabul erau datori să citească și să prelucreze obștiei publicațiile ocârmuirii, tot ei păstrau cutia obștei cu veniturile cetățenilor. Chiverniseala banilor adunați în cutia obștei se făcea de către un grup de săteni și proprietarul satului. Cetățenii cei mai cinstiți, în număr de șase împreună cu preotul aveau grijă de această cutie. Cutia era închisă cu două chei, una la pârcălab și alta la preot. După 1845 preotul a fost numit și în comisia
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
departe Divanului. Pe lângă acestea preotul strângea veniturile pentru dotarea bisericii. Așa au fost organizate și obștile din satele Peretu, Drăgănești și Comani până în anul 1860 când au devenit comune. Dintre cetățenii aflați în fruntea obștilor acestor sate până în 1860 amintim sătenii: Barbu Ștefănescu, Dobre și Marin Onescu, Radu Untaru, Dincă Cântărețu, Nae Stănescu, Marin Iliescu, Radu Mândroc, Dobre Anca, Ion Marin, preoții Marin, Scarlat, Grigore, Kostandin, Radu și Barbu. Nae Pieptănaru a fost numit primul primar al comunei Drăgănești, iar la
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
Conținutul drepturilor, privilegiilor și scutirile de care se bucură locuitorii zonei rezultă fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii pentru locuitorii Câmpulungului. Conducerea treburilor din ocol era lăsată în seama vornicilor, vatamanilor și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
număr semnificativ de familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Familia preotului Samson D. Popescu, născut în 1862 în Breaza de Sus, are ca strămoși pe sătenii din Dârstea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Un descendent al familiei Mănoiu din Fundata, județul Brașov, care și-a schimbat ulterior numele
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
reorganizează sub conducerea dirijorului țăran Vidu Guga din Mercina. Și în satul Ciortea venirea comunismului a avut influențe nefaste. Astfel în anul 1951, 23 de familii din Ciortea au deportate cu domicilul obligatoriu în Bărăgan. Tot aici au fost unii sătenii întemnițați din motive politice. Din Ciortea a fost unul din haiducii vestitului Adam Neamțu numit Gheorghe Busuioc.
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
slavă, cuvantul "Domasch" însemnând casă, casnic, blând, locuința, domiciliu dar atribuindu-se însă sufixul [(n)ia] de origine latină, acesta din urmă îi stabilește paternitatea română, latinescul "Domus", având același înțeles cu "domasch"-ul slav pe care l-au îmbrățișat sătenii din considerente de ordin fonetic. Potrivit unui document publicat de istoricul maghiar Frigzes, s-a crezut că vechimea Domasnei se poate stabili începând din anul 1436. Dar, cercetările mai noi, în special cele făcute de Dr. Dimitrie Român, au scos
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
la muzeul de antichități din Viena, înregistrată sub numărul D.XVII. În 1962 localitatea a fost colectivizata fiind singura din zona care a trecut în mod forțat la acest sistem (un aport la această situație aducând și o parte din săteni) și care a avut urmări dezastruoase care au dus la ruinarea agriculturii și a locuitorilor. Aceasta comună a reprezentat un focar de rezistență anticomunista din Banat. Despre Domașnea se poate spune că este comună cu cei mai multi "titrați" pe cap de
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]