7,856 matches
-
din România de după 1989 nu se încadrează în standarde jurnalistice, nu în cele retorice, însă se distinge, în ansamblu, o dorință de a accesa cât mai multe informații religioase, cât mai multe aspecte subtile ale existenței. Fosta publicație a PCR, Scânteia, apoi Scânteia Poporului, va încerca să șteargă din memoria cititorilor îndemnurile pentru împlinirea cincinalului, dedicând rubrici întregi mesajului creștin ortodox. După cum vom vedea în capitolele următoare, în primul an al libertății, articolele cu rol nu doar informativ, ci formativ, abundă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de după 1989 nu se încadrează în standarde jurnalistice, nu în cele retorice, însă se distinge, în ansamblu, o dorință de a accesa cât mai multe informații religioase, cât mai multe aspecte subtile ale existenței. Fosta publicație a PCR, Scânteia, apoi Scânteia Poporului, va încerca să șteargă din memoria cititorilor îndemnurile pentru împlinirea cincinalului, dedicând rubrici întregi mesajului creștin ortodox. După cum vom vedea în capitolele următoare, în primul an al libertății, articolele cu rol nu doar informativ, ci formativ, abundă, pentru ca, apropiindu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
colegilor de breaslă. Era pândit și orice greșeală ar fi făcut, urma să fie taxată cu mult mai mult decât ar fi meritat. Este aceasta o practică folosită des de administrațiile bisericești, nu neapărat ortodoxe. A fost necesară o simplă scânteie pentru a aprinde un adevărat incendiu care a mistuit, pentru două luni, imaginea BOR Gafa preotului Daniel a fost explozia atitudinală și refuzul fățiș de a se supune hotărârilor ierarhice, nelimitându-se la expunerea personală a faptelor ce îl incriminau
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Adevărul, 3 iunie 1990. Adevărul, 31 decembrie 1989. Adevărul, 5 ianuarie 1990. Adevărul, 8 mai 1998. Adevărul, 9 februarie 1998. Evenimetul Zilei, 18 iunie 2005. Gândul, 6 iunie 2011. Jurnalul Național, 10 mai 1999. Jurnalul Național, 10 mai, p. 7. Scînteia, vineri, 10 noiembrie 1989. Resurse web: http://biserica-sfantul-silvestru.ro/content/viata-si-activitatea-duhovniceasca http://elena-dulgheru.blogspot.com http://marturisiri.ablog.ro/2009-04-23/sa-nu-ne-uitam-fratii-din-inchisori-cu-gandul-la-parintele-daniel-si-maicutele-de-la-tanacu-alaturi-de-parintele-justin-parvu-sigur-stau-nevinovati.html; http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=8 http://saccsiv.wordpress.com/2011/03/10/pr-eugen-tanasescu-directorul-media-al-arhiepiscopiei-tomisului-nu-va-exista-nici-semnul-fiarei-666-nici-antihristul/ http://savatie.wordpress
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema de limită din teoria potențialului. În 1990 a fost ales senator din partea PNȚCD, fiind singurul reprezentant al acestui partid în camera superioară a primului parlament ales liber. 7 Scînteia, ziar aparținând structurilor comuniste se va numi pentru scurt timp Scînteia Poporului, apoi se va poziționa pe piața media sub titlul de Adevărul. 8 Acad. Caius Iacob, "Datoria de conștiință a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
problema de limită din teoria potențialului. În 1990 a fost ales senator din partea PNȚCD, fiind singurul reprezentant al acestui partid în camera superioară a primului parlament ales liber. 7 Scînteia, ziar aparținând structurilor comuniste se va numi pentru scurt timp Scînteia Poporului, apoi se va poziționa pe piața media sub titlul de Adevărul. 8 Acad. Caius Iacob, "Datoria de conștiință a fiecărui cetățean", în Adevărul, anul I, nr 4, joi, 28 decembrie 1989, p. 1. 9 Aurelia Lăpușan, "Libertatea de a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
12 *** Televiziunea în Europa: reglementări, politici și independență, traducere din limba enleză Ioana Avădani și Laura Popescu, Open Society Institute Eu Monitoring and Advodacy Program și Network Media Program, 2005, passim. 13 Ibidem, p. 183. 14 Ibidem, p. 185. 15 Scînteia, vineri, 10 noiembrie 1989, p. 6. 16 Luminița Roșca, Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Editura Polirom, Iași 2006, p. 72. 17 Cuvânt provenit de la Grigori Aleksandrinovici Potemkin (1725-1796) care, pentru a o induce
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
statut dintre scriitor și lector, de relația de contiguitate stabilită între un homo faber și cei cărora el li se adresează: Suntem capabili să percepem muzică instrumentului infinit și să înțelegem frumusețea acestui poem deoarece o parte din poet, o scânteie din spiritul sau creator, trăiește în noi și nu încetează să lumineze cu o forță secretă [...]" (1968, p. 54). Essick observa, la rându-i, ca "[a]utorul și cititorii săi se întâlnesc și conversează în chip ideal în și printr-
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-ndată Nu te credeam niciodată („Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., II, p. 144) c) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul gerunziu, dacă admitem că gerunziul este un mod predicativ. Exemplu: Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul. (M. Eminescu, op. cit., p. 97). În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă, Magdalena Popescu Marin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcționarea unui nou aspect al modernității, desfășurarea unui proces în care Revoluția Franceză s-a dovedit a fi un moment hotărîtor. Revoluția a distrus pentru totdeauna credința în dreptul divin și de necontestat al monarhilor de a guverna și a fost scînteia care a aprins lupta contra claselor privilegiate, în numele națiunii suverane de indivizi liberi și egali. Totuși, aceia care luptau în numele națiunii suverane erau mereu tentați să insiste asupra credinței față de la patrie: adică asupra obligațiilor cetățenilor față de statul lor, singurul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
îi revelează acestuia importanța sacrului: „Mama mea viața-ntreagă Stând la masă, ea și eu, Se așază între mine Și Preabunul Dumnezeu. Oh, și crede-așa într-însul, Că-n albastru văzul ei Chipul lui de pe icoană Se străvede sub scântei. Și eu țin atât la mama, Că nicicând nu îndrăznesc Dumnezeul din privire Să mă vâr să-l mâzgălesc.” (Autobiografică) Chipul celei care oferă viață și tandrețe rămâne o perpetuă „ghicitoare fără sfârșit”, fiind portretizat într-un limbaj aforistic: „Care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în măsura în care în gândirea lor ar opera o schemă speculativă de sorginte gnostică. Dacă la Hegel, procesul în cadrul căruia spiritul ajunge, pornind de la o stare de alienare, să se regăsească pe sine însuși, pentru Voegelin acesta este analog peregrinării prin intermediul căreia scânteia înstrăinată (pneuma) a gnosticilor se întoarce din exilul său în cosmos pentru a ajunge la plenitudinea originară (pleroma). La Marx, procesul dialectic al istoriei, pe care materialismul istorico-dialectic ne permite să-l recunoaștem, îl eliberează pe om de înstrăinare și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
necaz cu orice ocazie; 78 r. 31 : „să tot trăiești, să nu mai mori!” aflarea unui loc plin de frumuseți și plăcere abate gândul omului de la rău, chiar și de la moarte; p. 26, r. 30 31 : „asta trebuie să fie scânteie din gătejele culese de Malca, că tare m-a fript” - recunoaștere voalată a simpatiei stârnite de tânăra ce l duce pe moș cu gândul la tinerețea pasională; p. 28, r. 9 10 : „cine-i cu pagubă, și cu păcat” cine
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la: „Ah, râsu’plânsu / în ochiul lucrurilor reci / și-n dintele mușFător ca și sceptrul / nevinovaților regi...” (imaginar nichitian), vizualizăm o cadență spiralată, precum: „Râsu............................. plânsul............................plimbă ursul și pe maluri șobolanii joacă zaruri bându-mi anii trei femei aprind scântei oarba de grâu cade în râu surda de dor calcă prin nori muta din schit cântă smintit cu buze fără de sfârșit <nici un cuțit nu m-a hoțit> ” (Râsu Plânsu) Poetul eoria Zilieru se lasă cucerit de suflul limbajului și tumultului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ultim triptic, alcătuit din douăsprezece cânturi (cântece de leagăn prenatal) reprezintă, în fapt, douăsprezece trepte de inițiere, care se doresc a sta la baza confruntării cu ceea ce numim, generic, Viață. Acesta este miezul lăuntric al trilogiei. Petre Rău Drama unei scântei rătăcitoare Marea lecție a inteligenței cosmice, ne spune Omraam Mikhaël Aïvanhov, este lunga aventură a bobului de grâu care, însămânțat în pământ, în întuneric și frig, va muri, triumfând și dând naștere unui nou germene. Prin suferință. Dar printr-o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în pământ, în întuneric și frig, va muri, triumfând și dând naștere unui nou germene. Prin suferință. Dar printr-o suferință creatoare. Care va cunoaște fericirea. Tot astfel, două ființe care vor avea parte de „Iăgăduință împărtășită” (Ralph taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare divină. Dacă însă facem referire doar la o singură scânteie, nu mai vorbim de Iăgăduință, ci de o scânteie rătăcitoare, care nu va rodi nicicum și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cunoaște fericirea. Tot astfel, două ființe care vor avea parte de „Iăgăduință împărtășită” (Ralph taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare divină. Dacă însă facem referire doar la o singură scânteie, nu mai vorbim de Iăgăduință, ci de o scânteie rătăcitoare, care nu va rodi nicicum și nicicând. Un astfel de exemplu, nefericit, ne oferă scriitorul Petre Rău, în romanul său: OroloJiul de nisip, pentru care i-aș alege drept motto
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
parte de „Iăgăduință împărtășită” (Ralph taldo Emerson), scânteia iubirii lor va-nflori și va rodi, asemenea bobului de grâu. Ca o binecuvântare divină. Dacă însă facem referire doar la o singură scânteie, nu mai vorbim de Iăgăduință, ci de o scânteie rătăcitoare, care nu va rodi nicicum și nicicând. Un astfel de exemplu, nefericit, ne oferă scriitorul Petre Rău, în romanul său: OroloJiul de nisip, pentru care i-aș alege drept motto, un catren dintr-una din creațiile sale: „cocloidice umbre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist: „trecerea plin clipa iubirii / sărutul ca o victorie / odihna înțelegerii... / zămislirea perfectului...”, „pecetea tacită a acceptării...” (Pecetea) Versul lui Tudor Gh. Calotescu vizualizează sonoritățile de daltă, de ciocan și de fierăstrău care, în mâna lui Brâncuși (re
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
rotim manivela pentru a-l face să funcționeze, adică pentru a-i deplasa banda izolatoare prin fața periilor colectoare și a transporta astfel sarcinile electrice pe sferă, apoi aducem electrodul de descărcare în apropierea sferei încărcate și producem descărcarea electrică, observând scânteia, pe care o și auzim, ba simțim și miros specific de ozon. Toate informațiile primite în acest timp de organele noastre de simț de la generator alcătuiesc percepția acestuia. Dacă ne-am concentrat suficient atenția asupra lui și am integrat multitudinea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
-ului. Dorin Popa: Dar cum se face că ai condus cea mai puternică filială din țară a PAC? Cum a fost posibil ca la Iași să fie PAC-ul mai puternic decât oriunde altundeva, deși nu de la Iași a pornit "scânteia" apariției acestui partid al intelectuali-lor, ci, cum ne-am amintit deja, Stelian Tănase, împreună cu Băcanu și Hurezeanu, a fost cel care a militat, încă din 1990, pentru o asemenea construcție? Și, apoi, cum s-a făcut că și PAC-ul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de română de la Institutul de Romanistică, unde lucrează cu studenții, împreună cu colegii ei polonezi -, ci la lectorat, unde lucrează cu publicul larg, s-au schimbat multe. Când a ajuns Codruța acolo, erau vreo sută de cărți și o colecție de "Scânteia"! Gândește-te că era în anul 1997! Acum, sunt mai multe mii de volume, obținute nu de la stat, ci de la editurile generoase mai ales Polirom, dar și Humanitas în vremea primului stagiu, Nemira, Princeps Edit ș.a. -, dar și de la autorii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
rețină că fiecare trăiește pe munca sau pensia sa, pe munca sa și nu a altora. Generația INUTILĂ este însă, o cruntă realitate a acestor decenii, în contrast cu tineretul fără orizont și cu ambiții puține. Cine și când va putea arunca scânteia nădejdii în ziua de mâine, în competiția pentru un viitor mai luminos decât azi ? Dacă după Război putem vorbi de cele 3 generații, de câte 20 de ani (valuri de copii învățați) este și datorită condițiilor social economice cu mari
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
2011) (I) Un sat fără tineri e ca o babă fără dinți; o colectivitate fără valori (afirmate) rămâne neproductivă și necunoscută; cu oameni care refuză cultura, învățătura, credința este condamnată la dispariție pentru că-i lipsește orânduirea, îndemnul la muncă și scânteia creației. Grecia trăiește prin istorie și legende (bine vândute turiștilor), Roma, prin măreția de odinioară, Londra, prin cea de azi. Zgârâie nori din New York sunt rodul fanteziei, dezrădăcinaților sorții, desțăraților. Satul Giurgioana e astăzi ca o femeie despletită (doar câteva
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
XVII, 1980 ș.a. Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii și Cercetări de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. Îndrumătorul cultural, Meridian Vaslui Bârlad, Scânteia tineretului, Vlăstarul, Vremea nouă, etc.. Colaborări la numeroase unități Mass-media, vicepreședinte al UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA. „Liceul M. Kogălniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990. „TUDOR PAMFILE și revista ION CREANGĂ”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examinează condițiile formative
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]