4,770 matches
-
ora 7 eram ieșit din albergue. Mi-am cumpărat o scoică și o pălărie cu boruri largi și am ieșit din Puente la Reina traversând renumitul pod romanic, arhicunoscut și descris în toate ghidurile. Lumina soarelui de dimineață începe să scalde totul într-o frumusețe și în culori de nedescris; în plus, spectacolul de lumină și culoare se completează cu cântecul păsărilor. Drumul este deja plin de pelerini. Apreciez mersul lor hotărât, calm, iar eu, printre ei, mă simt un privilegiat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
au plecat niște localnici și un bătrân în cărucior ajutat de o femeie din America Latină; cel puțin, așa mi s-a părut privindu-i fizionomia. Privesc soarele ce dă să apună. Cât este de frumos, galben-aprins, cu raze blânde ce scaldă dealurile și munții din jur. Mă gândesc că a fost o zi frumoasă fără prea multe dureri și usturimi în tălpile picioarelor. Reflectez apoi asupra pelerinilor de la hanurile din acest sat și trebuie să-mi revizuiesc ideea ce o aveam
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
60 de ani. Una dintre cele două spanioloaice a tot insistat să-i cânt ceva în românește, și, făcându- mi curaj, i-am cântat romanța ,,Ciobănaș cu trei sute de oi”. Ne apropiem de oraș. De pe deal, acesta pare splendid scăldat în lumina soarelui. Trecem peste o pasarelă ce traversează autostrada și apoi încet-încet ajungem în oraș. Asemeni tuturor orașelor de până acum, și acesta are trotuare bine lucrate și îngrijite și mai ales foarte largi, mult mai largi decât cele
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
afirmativ. Ajung apoi la drumul asfaltat care începe să prindă contur în zorii dimineții. Privesc în jur și departe, pe vârfurile de munte, sclipesc intermitent luminile albe ale morilor de vânt. Munții, dealurile, colinele încep să se vadă și ele scăldate într-o lumină încă firavă. în spatele meu cerul se înroșește, semn că în scurt timp va apărea soarele. Lumina alungă încet dar decis întunericul trimițându-l în abisuri nevăzute iar raze roșietic-gălbui încep să înveșmânteze tot orizontul. Frumusețea acestor momente
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cer și pământ. Într-o livadă cu pomi În floare unde zburau tot felul de păsări și tot felul de fluturi și insecte, care mai de care cu zumzetul lor. Parcă pluteam pe un pământ curat și sfânt, ce-l scăldau raze de soare În iubirea lui Dumnezeu. Prin razele calde trimitea căldura fericirii. Este Rai. Raiul iubirii. Raiul Milei lui Dumnezeu pe care-l Împarte tuturor oamenilor care-l doresc și-l caută cu adevărat. Mă tot gândeam acolo, așteptând
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Iisus se uita Și Iisus din nou pornea Iar pe urmă a slăbit Fiind foarte chinuit! Și vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte Pe obraji sudori de sânge Cine oare nu va plânge Văzându-l scăldat În Sânge? Veronica-n grabă a mers Cu-o mahramă i le-o șters Un om de la câmp venea Simon Cireanul era El Crucea a luat Pe Iisus L-a ușurat La Golgota cum sosesc Iar Îl batjocoresc. Crucea o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la vale... Iisus greu se chinuiește Setea-L arde și-L muncește Dar cu ce L-au adăpat? Fiere și oțet i-au dat Dar dușmanii n-aveau pace Văzând că Iisus tace Nu se tânguie, nu plânge Măcar că-i scăldat În Sânge Toți Îi trec pe dinainte Să-i vorbească fără minte Acum tu ce poți arată! De pe Cruce coboară-Te Îndată! Tu huleai pe Dumnezeu, Ziceai că ești Fiul Său Și-L numeau pe Dânsul Tată Coboară-Te dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de dealuri foarte plăcute prin bogăția lor în vii, încât îndestulează Moldova și se exportă și în Polonia, Rusia, Ungaria, sudul și estul Europei și chiar mai de departe. Sunt în această parte a Moldovei (Fălciu, Vaslui, Bârlad, n.a.) coline scăldate din abundență în prea frumoase vii și neîntrecute vinuri”. În Relațiune asupra Moldovei (1632), preotul franciscan Paolo Bonici, care a stat în această țară nouă ani, ne-a lăsat următoarele mărturii: „De la Galați..., treci printr-un sat numit Belcești..., apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fidel Castro a petrecut 19 luni! Din San Juan Evangelista Isla de la Juventud, pe urmele Amiralului poți ajunge la "cele peste 150 de insulele", botezate de Columb "Jardin de la Reina" grădina reginei, descoperite la 15 mai 1494, tărâmuri de vis, scăldate de apele verzi-albastre ale Mării Caraibilor, inundate în vegetație luxuriantă, paradis al turiștilor din întreaga lume. Cine ești dumneata, domnule Columb, și ce-ai făcut în urmă cu 500 de ani? A fost "Amiral del Mar Oceano" și a descoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
are loc în Cuba. Dexteritatea sa este atât de perfectă că poate agața capul unui "dorado" din orice poziție. De la 12 ani, când a ieșit la pescuit cu tatăl său pentru prima oară, studiază obiceiurile "agujei"! Arhipelagul cubanez, cu coastele scăldate de Oceanul Atlantic și Marea Caraibilor, cu peste 1500 de "cayos" și insule, 168 lagune, 290 râuri și 100 lacuri, este un loc ideal pentru pescuit. Hemingway pasionat de "safari" în Africa, s-a lăsat ușor prins de pasiunea pescuitului pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de țigări. Gaborii au băut o bere pe fugă și s-au cărat. CÎnd am căutat sub masă, pistolul dispăruse, dar tocul rămăsese. Stăteam În alt bar cu mexicanul care vorbea engleză. CÎntărețul și ceilalți doi mexicani plecaseră. Locul era scăldat Într-o lumină galbenă și slabă. Un cap de taur ros de molii, montat pe o placă, atîrna deasupra barului de mahon. Imagini cu toreadori, unele cu autograf, decorau pereții. Cuvîntul „saloon” era gravat În ușa rotativă din sticlă mată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
diapozitive, diafilme, colecții de materiale, BIBLIOGRAFIE: STRUCTURA PROGRAMULUI OPȚIONAL „LUMEA POVEȘTILOR” ARIA CURRICULARĂ-Educarea limbajului Prof. înv. preșc. Dascălu Luminița, Lic. Tehnologic „Vasile Sav ” Român Școala Gimnazială „Carol I” Motto: „Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumina, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă și uluitoare”. Eugen Ionesco ARGUMENT Copilăria, este vârstă tuturor posibilităților, este vârstă la care copiii iubesc întâmplările cu plante și animale, dar și cu copii de vârsta lor și au
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre trecutul imediat, de bună seamă, cufundat în noaptea proletcultismului, ci spre trecutul cultural antebelic, care ne apărea scăldat în îmbietoare lumini. De fapt, nici nu eram prea depărtați în timp, atunci, de acel trecut antebelic, prelungit, de altfel, ca spirit, și în anii războiului, și chiar și în primii ani de după război, când încă supraviețuiseră unele forme de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care se împodobiseră altădată niște ciuperci sporadice ce au trăit cât roza lui Malherbe, ne-am oprit cu toții asupra titlului modest: Convorbiri literare. După ce lucrul fu hotărât definitiv în mijlocul unui ura frenetic, ne-am dus cu toții la Franțoz și am scăldat copilul nou-născut în multe halbe de bere, care i-au fost cu noroc. Cine și-ar fi închipuit atunci că el o să ajungă bătrânețe unse? Primul număr începe cu un articol al lui Maiorescu, Poezia rumână. Cuvântul rumân în loc de român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai putea lucra, ședeam fiecare pe scaun pentru o oară în contemplarea tablourilor noastre, și de erau figuri ni se păreau că stăm de vorbă cu dânsele, de erau vederi de țară, aveam iluzia că respirăm aerul câmpului și ne scăldam în razele soarelui. Petreceam ca niște școlari zburdalnici în atmosfera caldă, sugestivă a atelierului și puneam toată râvna ca producerile noastre să fie vrednice de expoziția ce Verussi plănuia pentru anul viitor. La început, pănă a nu ne cunoaște puterile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi petreceam zilele la Ostanda. Am uitat să spun că în toate diminețile între oarele 8 și 9, luam baia într-un colț al țărmului mai departe, numit "Paradis", unde eram numai între bărbați și aveam permisiunea de a ne scălda fără costum. Acolo în mare se vedeau trei stâlpi la diferite adâncimi spre cunoașterea tuturor că ultimul stâlp atingea limita extremă pănă unde se puteau aventura înotătorii; dincolo, era pericol de moarte, fiindcă intrai într-un curent puternic, irezistibil care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înotam ca o rață de plumb, nu înaintam, nici pănă la stâlpul întâi, ci mă lăfăiam în apă la o adâncime cel mult până la brâu, și primea în spate valurile ce năvăleau din larg. Într-una din zile vine să scalde cu noi Doxachi Hurmuzachi, și după ce ne hârjonim câtva timp câteșitrei lângă țărm, împroșcându-ne cu apă ca copiii, deodată dânsul pleacă înot spre stâlpul întâi, îl trece, ajunge la stâlpul al doilea, îl trece și ajunge la stâlpul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mulți străini aruncând într-însul monede de argint la adâncimi de 4-5 metri lângă mal, iar băieții din localitate, deprinși cu apa ca niște rățe, se cufundau și aduceau numaidecât moneda îndărăpt. În acest lac nu-ți vine să te scalzi, așa de bine te prevezi în el din cap pănă-n picioare. Într-un rând, făcând încunjurul lacului într-un vapor de plăcere, ne-am oprit la Lausanne la Hôtel du Beau-Rivage unde trebuia să dejunăm. Când am intrat în otel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
confortul otelurilor, prin bunatatea brânzăturilor și mulțimea englejilor. Această din urmă calitate e singura care poate fi discutată. Pretutindene îi întâlnești, nalți, deșirați, cu monocluri în ochi, cu cizme potcovite, cu lungi bastoane ferecate, ocăind ca niște rățe care se scaldă în apă. Cât despre lăptării și brânzeturi, n-avem ce zice! Tinerii căsătoriți, mai ales, deprinși, se vede, cu laptele cel stricat din Paris, nu încetau de a face ditirambe entuziaste în lauda cafelelor cu lapte întovărășite de caimac, unt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de a-și menține condițiile optime de viață, numai că o realizează În mod diferit. Animalul, mă refer la cel pluricelular, a apărut Întâi, și a apărut În apa mării. De atunci, el păstrează cu sfințenie un lichid ce-i scaldă toate celulele, lichidul interstițial, cu o compoziție identică cu aceea a mării ancestrale din care a ieșit. În acest mediu intern el, animalul, Își creează condițiile optime de viață, indiferent de ce se Întâmplă În afara pielii lui. Deci nu va induce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ales În suflet. Și așa, hoinărind printre agroecosisteme pârjolite de soarele lui Cuptor, m’am trezit dintr’o dată Într’un colț de rai. O vâlceluță acoperită de o iarbă verde, deasă, neatinsă parcă de nimeni până atunci care, cu rădăcinile scăldate de apa unui pârâiaș de-o palmă, sfida același soare. N’o fi fost poate chiar așa, poate receptam acea imagine și datorită verișoarei care mă Însoțea și care, pentru adolescentul care eram, abia trecut de admiterea la facultate, reprezenta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
E și firesc, ca un trăitor pe lângă plantele pe care le cultivă. Iar acum, recoltând, captează negentropia eliberată de plantele care și-au Încheiat existența, dar și de acelea pe care abia recoltatul le ucide. Cu alte cuvinte, săteanul se scaldă În negentropie. Cu orășeanul e mai greu, căci mediul antropizat pe care și l’a creat a diminuat amintita ciclicitate. El este atras acum de parcuri, adică tot de plante. Dar acestea sunt, din motive lesne de Înțeles, plante perene
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sau în vremea care a trecut. Filozoful antic grec Heraclit din Efes (n. 535 î.Hr. d. 475 î.Hr.), a dat acestui adevăr denumirea devenită apoi aforism: „panta rei”, ceea ce înseamnă „toate curg”. Și mai spunea Heraclit că nu te poți scălda de două ori în acelaș fluviu deoarece nici râul și nici omul nu mai sunt la fel, apa în care te-ai scăldat cândva, a curs de mult la vale și nu se mai poate întoarce. Așa s-a născut
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
devenită apoi aforism: „panta rei”, ceea ce înseamnă „toate curg”. Și mai spunea Heraclit că nu te poți scălda de două ori în acelaș fluviu deoarece nici râul și nici omul nu mai sunt la fel, apa în care te-ai scăldat cândva, a curs de mult la vale și nu se mai poate întoarce. Așa s-a născut în vremurile noastre, ca știință, Reologia. Ea studiază și explică influența timpului asupra deformațiilor. Toate curg, dar în funcție de timp. Trecând cu trenul pe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Cu ură sîngeroasă s-au doborît unii pe alții, Au smuls din frunțile fraților lor ochii vii, Au ales în schimb ca lege și călăuză nebunia ! Iar cei care i-au slujit pe regii noștri au devenit trădători, S-au scăldat în purpuriul sîngelui regal ! Nobilii noștri cadă Blestemul Domnului asupra sufletelor lor Au sfîșiat și au făcut fărîme Regatul, Irosind cu turbare puterea poporului nostru. Magnații sîrbi putrezi-le-ar numele ! Ei au aruncat peste tot sămînța rea a Discordiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]