5,553 matches
-
și asociere cu anumiți membri ai acestor grupuri. Prin urmare, A nu numai că se identifică în același timp cu o pluralitate de grupuri sociale diferite, ci este, de asemenea, ca membru al acestor grupuri, simultan aliat și inamic al semenilor săi, în măsura în care ei aparțin unor grupuri diferite, cărora el le aparține sau li se opune. Acest rol dual de prieten și dușman pe care A îl joacă în relațiile cu unii dintre semenii săi impune anumite restricții asupra lui în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestor grupuri, simultan aliat și inamic al semenilor săi, în măsura în care ei aparțin unor grupuri diferite, cărora el le aparține sau li se opune. Acest rol dual de prieten și dușman pe care A îl joacă în relațiile cu unii dintre semenii săi impune anumite restricții asupra lui în ambele ipostaze. Nu se poate identifica total cu aliații săi politici care sunt totodată rivalii săi economici fără a risca să piardă competiția pentru avantajele economice. Nu poate împinge la extrem competiția pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
relațiile de prietenie dintre părți, demonstrând prin înțelegerea încheiată existența unor interese comune sau complementare. În schimb, procesul prin care se ajunge la un rezultat pune părțile negociatoare în situații care ar fi mai bine să nu rămână în memoria semenilor lor. Există spectacole mai reușite decât cacealmaua, intimidarea, ciorovăiala și înșelătoria, slăbiciunea reală și puterea pretinsă care însoțesc târguiala și eforturile depuse pentru a se ajunge la o înțelegere. A face publice negocierile este echivalent cu a distruge, sau cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
seama de protecția mediului și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone din beton, armături metalice, piatră și sticlă, cu zone industriale puternic poluante, cu o circulație primejdioasă, face adeseori din spațiile verzi o prezență de o deosebită importanță, vitală chiar pentru menținerea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
medicinii alopatice, cât și a medicinii naturiste (ecologice), aflate într-o dispută inutilă, care se transformă astfel într-una benefică pentru omul suferind. Medicina alopatică și/sau ecologică se însumează în acest fel unui ideal comun, cel al salvgardării sănătății semenilor printr-o integrare viabilă. Teoria cunoașterii senzoriale și extrasenzoriale Botez-Donțu.același model roto-translator de această dată pe axul anamneză. b) Cunoașterea senzorială/extrasenzorială (structură :5D/3D) Teoria sistemelor vagi are la bază structuri fine ce permit, ca prin intermediul acestora, să
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
barierele psihologice ce apar în calea eficienței conducerii sunt nu de ordin individual, ci psihosocial. Cătălin Mamali (1972), spre exemplu, se referă la alte dificultăți psihosociale ce împiedică adeseori activitatea de conducere. El arată că unele erori apărute în percepția semenului sunt esențiale în acest sens. În procesul funcționării relațiilor interpersonale, omul reacționează nu doar la structura reală a relațiilor sale, ci și la modul în care el percepe aceste relații, la imaginea pe care și‑a format‑o despre aceste
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoanele cu un statut anterior scăzut să se resemneze, iar cei care au avut un statut ridicat, dar acum nu‑l mai au, să poată obține recompense nemeritate. Fără îndoială că astfel de fenomene apărute ca urmare a distorsiunilor percepției semenului îngreuiază mult activitatea curentă a grupurilor și organizațiilor sociale. La aceste tipuri de erori perceptive putem adăuga și altele, cum ar fi: simplificarea exagerată a unor comportamente sau trăsături de personalitate ale persoanelor pe care le percepem (de regulă, a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncii lor” (Raymond, 1972, p. 20). Motivația psihosocială Acest tip de motivație derivă din faptul că în cadrul procesului de muncă omul se raportează nu numai la munca sa, la mașina pe care o deservește sau o manevrează, ci și la semenii săi, la ceilalți colegi sau parteneri de muncă, la grupul din care face parte luat în totalitatea sa, la alte grupuri învecinate. Aceasta permite ca grupul și mai ales fenomenele care apar și funcționează să devină surse importante - declanșatorii sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cuvintelor rezultă din modul în care fiecare dintre noi interpretează lumea înconjurătoare, pentru că fiecare dintre noi o vede și o înțelege în mod diferit. În familie, în colectivități, acasă singuri ori la negocieri oamenii transmit idei, gânduri, sentimente, își cunosc semenii și își respectă problemele cotidiene comunicând. Sistem cu ,,intrări și ieșiri" comunicarea înțeleasă ca parte componentă a vieții psihice, dar și sociale, de fapt trebuie prezentată ca necesară sine que non pentru relațiile umane. Prietenia, relațiile de cuplu, mariajul, interrelațiile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
imaginea sau "poza" pe care fiecare om caută să o apere sau să o impună lumii exterioare și chiar lui însuși ca arătând adevăratul lui mod de a fi. Există în fiecare om tendința firească de a căuta, în societatea semenilor săi, să apară în "lumina" cea mai bună, să apară, sub anumite aspecte, ceva "mai mult" sau 23 25 "altfel" decât este de fapt (mai inteligent, mai capabil, mai "important" etc.). Aceasta duce la intensificarea voită a unor trăsături sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
permită măsurarea deziluziilor generate de progres și a dezamăgirii față de lume prin evidențierea sentimentului de izolare, de deposedare sau, pentru a relua o formulă utilizată adesea de Erich Fromm sau de Jürgen Habermas, de „supunere cvasi-ineluctabilă a dorinței În fața voinței semenilor”. G. F. & AXELOS Kostas (1961), Marx, penseur de la technique. De l’aliénation de l’homme à la conquête du monde, Paris, Minuit. BLAUNER Robert (1964), Alienation and Freedom. The Factory Worker and his Industry, Chicago, University of Chicago Press. FROMM
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
structuri; așa Îl folosește, spre exemplu, psihanaliza lui Lacan („Inconștientul este discursul Celuilalt”). În filosofie și antropologie Însă, „alteritatea” este utilizată mai mult pentru a desemna un sentiment, o influență, un regim: există ceilalți, care sunt diferiți; sunt eu oare semenul lor? Toată literatura modernă despre călătoriile ce duc la mari descoperiri (Las Casas, Isaac de la Péreyre, Montaigne) atestă această emoție: „Asemănarea nu asemuiește pe cât deosebește diferența. Natura s-a silit să nu facă nimic care să nu fie diferit de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului XX. Perceperea alterității celuilalt Jean-Paul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se găsesc săracul, văduva, orfanul. Din această perspectivă, atât religioasă, cât și antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii: recunoașterea sensibilă a semenului sau lupta pe viață și pe moarte pentru această recunoaștere. Recunoașterea alterității Imensa contribuție a fenomenologiei lui Husserl a fost definirea apariției celuilalt drept experiență sensibilă (preconceptuală), fără a fi Însă senzorială: corpul celuilalt, pe care Îl percep, este un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alterității Imensa contribuție a fenomenologiei lui Husserl a fost definirea apariției celuilalt drept experiență sensibilă (preconceptuală), fără a fi Însă senzorială: corpul celuilalt, pe care Îl percep, este un corp animat, adică un corp locuit de un suflet. Or, recunoașterea semenului este o experiență sensibilă. Faptul că celălalt om este perceput drept semen nu este altceva decât experiența sensibilă pe care o permite democrația. Tocqueville afirma că, În societățile aristocratice, „nu sunt văzuți ca semeni decât ceilalți membri ai castei proprii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drept experiență sensibilă (preconceptuală), fără a fi Însă senzorială: corpul celuilalt, pe care Îl percep, este un corp animat, adică un corp locuit de un suflet. Or, recunoașterea semenului este o experiență sensibilă. Faptul că celălalt om este perceput drept semen nu este altceva decât experiența sensibilă pe care o permite democrația. Tocqueville afirma că, În societățile aristocratice, „nu sunt văzuți ca semeni decât ceilalți membri ai castei proprii”. Dimpotrivă, În societățile democratice, oamenii văd În ceilalți oameni membri ai umanității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceilalți oameni membri ai umanității, Îi percep de la bun Început drept semeni de-ai lor. Desigur, fiecare Îl percepe pe celălalt În calitatea sa de...: bărbat sau femeie, prieten sau rudă, necunoscut etc., Însă Întotdeauna și În calitatea sa de semen. Ar fi exagerat să asimilăm această experiență democratică experienței fenomenologice legate de celălalt. Putem Însă percepe, așa cum ne invită să facem Robert Legros, o dublă mișcare de democratizare (pe care Tocqueville o numește „egalizare a condițiilor”) și de recunoaștere sensibilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neașteptate, grave sau neplăcute pentru individul mediu. ν Fiecare dintre noi poate „atribui” sau „deduce” o cauză ori un motiv pentru o anumită stare de lucruri sau un anumit comportament; explicația poate fi găsită de noi Înșine, poate proveni de la semenii noștri sau poate rezulta din „Împrejurări”, În funcție de statutul de actor sau de observator al fiecăruia. Paradigma explicațiilor pentru un anumit fenomen (eșec/reușită, ghinion/noroc, sărăcie/bogăție) se complică dacă integrăm În ea și invocarea unor factori interni (motivare, capacitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care a inventat polisul: „Cei care alcătuiesc cetatea, oricât ar fi de diferiți prin origine, rang și funcție, par dintr-un anumit punct de vedere «asemănători» unii pentru ceilalți. Această similitudine stă la baza unității polisului, pentru că, la greci, numai semenii pot fi uniți prin philia, asociați Într-o comunitate. Legătura dintre un om și celălalt capătă astfel, În cadrul cetății, forma unei relații reciproce, reversibile, care Înlocuiește raporturile ierarhice de dominație și supunere. Toți cei care participă la stat se definesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Celuilalt, Iași, Institutul European, 1994. Φ DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Compasiunetc "Compasiune" Astăzi, În absența marilor ideologii și religii care au creat lumea occidentală, se pare că ne-a mai rămas sentimentul care se traduce printr-un elan de generozitate față de semenii noștri. Ca și cum, după eșecul marilor proiecte universale precum comunismul sau Încercarea de a converti Întreaga umanitate la creștinism, a rămas doar acest elan compătimitor sau de milă față de cei mai umili sau mai lipsiți de mijloace. Elan care, În experiența
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dumnezeu și pe aproapele său ca o reflectare armonioasă a propriei sale interiorități. Ceea ce o face pe Hannah Arendt să spună că mila sau compasiunea lui Rousseau l-au făcut pe acesta mai atent la propriile emoții decât la soarta semenilor. Dacă mila față de semeni este totuna cu conservarea de sine, ne putem Întreba dacă mai rămâne ceva străin În Întâlnirea cu celălalt. O astfel de doctrină morală, religioasă și politică mai permite oare existența cuiva diferit de noi Înșine? Domnia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
extraordinara abnegație a revoluționarilor, capacitatea lor de a nu se gândi deloc la ei Înșiși, devotamentul lor absolut față de cauză și de necesitatea istorică, mergând până la autocriticile din fața tribunalelor staliniste. Abnegația lor se putea Îmbina Însă cu indiferența față de nefericirea semenilor. Cum s-a putut ajunge la situația În care compasiunea, sentiment foarte real și care ne permite să suferim pentru nefericirea semenilor, să producă astfel de falsificări? În realitate, compasiunea trebuie să se manifeste față de o persoană anume și se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesitatea istorică, mergând până la autocriticile din fața tribunalelor staliniste. Abnegația lor se putea Îmbina Însă cu indiferența față de nefericirea semenilor. Cum s-a putut ajunge la situația În care compasiunea, sentiment foarte real și care ne permite să suferim pentru nefericirea semenilor, să producă astfel de falsificări? În realitate, compasiunea trebuie să se manifeste față de o persoană anume și se exprimă mai curând prin fapte decât prin vorbe. Așa cum „compasiunea budistă”, extraordinar de pusă În valoare astăzi, conjugă gesturi gratuite și o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să mai existe și altcineva În afară de noi Înșine și să existe și lumea? Compasiune și justiție: glasul care poruncește Pentru ca să existe o legătură și o separare, este nevoie să putem gândi și trăi alteritatea. Or, compasiunea ca identificare cu suferința semenilor, atunci când este simțită ca stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții, Îl Încorporează pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită Încheiată, ținând seama de faptul că Întâlnirea nu se reduce la Înțelegerea discursului celuilalt (cum remarca Martin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]