4,333 matches
-
Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile satului (1937), Amiaz liniștit (1939), Împăratul (1939) au strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de teatru sătesc, Baba Floarea, i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă în șlefuirea cu migală a sonetului (Cântarea dragostei), în înlănțuirile și variațiile motivelor (Simfonia rustică). Dacă Lucian Blaga îi apărea drept un fenomen unic prin asimilarea metafizică a folclorului, B., care reia figurația blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în grai bănățean, Timișoara, 1937; Florile satului. Poezii în formă populară, Lugoj, 1937; Amiaz liniștit, Lugoj, 1939; Împăratul, Lugoj, 1939; Baba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
începutul... - Maria Condur, 21 feb., 1996, p. 4 53 Eminescu - sursa de inspirație în arta plastică - Brăduț Florescu, „Cotidianul”, 15 ian., 1996 54 Pentru suflet și minte - harul artistic - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 7-13 iunie, 1996, p.4 55 Carnet plastic - simfonii plastice în saloanele Muzeului Literaturii Române, București - M. Augustin, „Dreptatea”, mai 1996, p. 12 56 Aniversarea celor 55 de ani ai Radioului Ieșean a culminat cu o lansare de carte și un vernisaj - Ana Maria Zlăvog, „Independentul”, 30 oct., 1996
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și tapiserie la Galerile „Artis“ București - „Adevărul”, 17 ian., 2006, p. A2 82 Realitatea din visul artistului - Tiberiu Cosovan, „Monitorul de Suceava”, 18 oct., 2003 83 Gerul învins de simeze - Ion Parhon, „România liberă”, 26 ian., 2006, p. 10 84 Simfonie de culori la Galeria Artis (Nicoleta Zaharia) - „Adevărul”, 24 ian., 2006, p. 8 B 85 Harta frumosului la „Cupola” - „Flacăra Iașului”, 27 martie, 2006, p.4 86 „Înapoi la pictură” - Valentin Ciucă, „Ziarul de Iași”, 29 martie, 2006, p. 6A
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cărți surori - Gloria Lăcătușu, Ed. Vasiliana, 2000 MEDITERANA CA DINTR-O STEA POLARĂ „Să scrii” marea și soarele ca și cum „ai scrie proprii părinți“, “să scrii” mișcarea apei și briza ca parte a unei invizibile, “poeticești” și cosmice coregrafii, “să transcrii” simfonia trecerilor de la albastru la galben, de la verde la portocaliu, de la alb spre roșu și negru, să construiești lumea ca o irizare roz-violeta și să descoperi, pentru a câta oară, picturalul unui spațiu matrice, cu ochiul tău, sunt câteva din treptele
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
diverse și le reficționalizează în acord cu scopul declarat al coautorilor-naratori, de "a experimenta [...] un roman (despre) senzațional"183. Acest tip de polifonism "de sorginte caragialiană"184 este principiu de structurare internă și a romanului Gabrielei Adameșteanu, Dimineața pierdută, veritabilă simfonie textuală dirijată din umbră de un autor care "refuză să apară pur și simplu"185. Partiturile conținând discursurile vorbite sau doar gândite ale personajelor se intersectează, se completează sau se contrazic, într-un dialog care se rotește concentric în jurul unor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
traiul nostru? Ce plutea în aer, pe străzi, în piețe, chiar acasă? Ceva ce făcuse ca din Eminescu elevii să nu învețe decât Codrule, codruțule, Brâncuși să fie ignorat, Blaga și Barbu condamnați, Arghezi stigmatizat. Odată, la o recepție a simfoniei Manfred (trebuie să aflați și asta), un foarte cunoscut și apreciat dirijor ajungea la ultima mișcare și dădea intrare orgii. Dar cum organistul lipsea, după un moment de derută, acesta începea să cânte din gură partea instrumentului. Depășit, trântea bagheta
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ingenioasă a ficțiunii din ficțiune holograma caragialiană este declanșată de atmosfera textuală muzicală. Titlul însuși este o aluzie intertextuală la Cvintetul complimentelor de Hayden. Pretextul nuvelei îl constituie articolul Ce este muzica?, structurat de autorul-narator în trei părți corespunzătoare unei simfonii textuale executată într-o diversitate de modalități, de la calmul andante, la precipitatul allegro, izbutind să redea, prin extinderea analogiei sonore, însăși mișcarea în progresie a "strașnicei invenții, trenul". Ca pasiune comună celor doi scriitori melomani, muzica este cel mai bun
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
plecăm În „Croaziera Asfințitului” pe insula Lamma. De la bordul vasului ne bucurăm de un minunat apus de soare. În insula Lamma servim, Într-un restaurant de pe marginea plajei, o cină copioasă cu fructe de mare. La Întoarcere suntem fermecați de „simfonia luminilor” pe care o oferă insula Hong Kong În timpul nopții. Hong Kong-ul este și paradisul shopping-ului, În mici magazine cu produse fine de marcă sau În mall-urile din zona centrală, Wan Chai și Causeway, bine aprovizionate, cu mărfuri variate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
seducție a firii umane, În acea noapte intră și natura În concurență demonstrându-și puterea imbatabilă ca În pragurile genezei. Și de peste firea Întreagă, până la hotarele auzului, Într o clipă se ridică, pe mii de note discordante și totuși armonice, simfonia Înfricoșată a frământării și a zbuciumului universal!... Puterile adâncului se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, Își dezlănțuiră asupra pământului Îngrozit furia lor prăpăditoare. Uraganele umplură jgheaburile largi ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
frământării și sub urgia Întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jgheaburile adâncului se desfundară și, din Înaltul Întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pământului, un șuier de aer sfâșiat, potopul greu al apelor cerești. Și geamătul vijeliei pustiitoare Își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șuvoaielor pământului... Iar sub urgia vijelioasă a apelor, stâncile, zguduite din Înălțime și smulse de pe temeliile lor de veacuri, se rostogoleau prăpăstios În genunile adânci ale văilor... și sub izbirea lor neîndurată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
felul în care muzica poate dezlănțui dintr-o dată sentimente puterniceși prin această emoție și descărcarea poate face ca ea să nu pună stăpînire pe suflet într-un mod chinuitor și prohibitiv. În muzica modernă ne-am putea gîndi astfel la simfonia a cincea a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o dată sentimente puterniceși prin această emoție și descărcarea poate face ca ea să nu pună stăpînire pe suflet într-un mod chinuitor și prohibitiv. În muzica modernă ne-am putea gîndi astfel la simfonia a cincea a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei părți a simfoniei. În orice caz însă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a lui Beethoven, la "simfonia destinului", în care auzim mai întîi bătaia grea a destinului la poartă și, pătrunși de starea sufletească astfel provocată, sîntem pregătiți să ne lăsăm mișcați de impresia îmbucurătoare și melancolică totodată a ultimei părți a simfoniei. În orice caz însă, Aristotel nu ne spune deloc ce fel de caracter capătă "teama și compasiunea" cînd sînt "purificate". Din această cauză, A. W. Benn l-a declarat un rău psiholog 69. Iar adevărul este, poate, acela că grecii
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe da alta, nu poate fi mai bine exprimată. Suferința ce devine tragică nu este produsă sau căutată după bunul plac. Ea vine atunci cînd destinul bate la poată, fără ca acea bătaie să fie (ca la Beethoven) introducerea la o simfonie. 30. Kierkegaard despre humor Pentru Kierkegaard, humorul era un punct de vedere deasupra căruia se situa punctul de vedere reliogios. Și orice religiozitate adevăratăavea pentru el un caracter tragic. La cel ce va să fie în stare religioasă, reprezentarea divinității
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nucleu credința în sacru, și cea modernă, caracterizată de scepticismul rece. Intenția de a releva tragismul vieții în figura Iuliei Hasdeu eșuează într-un sentimentalism comun. Soare pe Prut marchează revenirea la versul clasic, alternând motive simboliste (Adonis, Noapte faustiană, Simfonie de seară, Menuet) cu pastelul pointillist, acumulând detalii disparate (Toamnă pe Prut, Octombrie pe Prut, Seară în parc, Gravură, Caprele negre). Expresia e oarecum limpezită, dar lirismul rămâne unul minor. M. a mai semnat și câteva texte pretins critice, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
să o noteze. Vedeau În muzică o artă secretă, o știință ocultă, asemănătoare religiei și numai preoții o studiau și o transmiteau poporului. Dar alături de această muzică populară a existat și există la popoarele de cultură o muzică cultă... opere, simfonii și multe altele. Și muzica cultă se afla, la multe popoare, În slujba religiei. De aceea, ele o notau tot atât de puțin cum făceau cu legile și obiceiurile religioase făcând astfel Încât să nu știm decât foarte puțin despre această muzică veche
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
te Întîlnești cu mine În vîrful turnului Oxo, vineri la ora șase. O să te aștept În foișorul de unde se poate admira panorama. Soția ta iubitoare, Becky“ Îmi las stiloul jos, stoarsă de orice vlagă, de parcă tocmai aș fi compus o simfonie de Beethoven. Tot ce trebuie să fac acum e să trimit scrisoarea la biroul lui din Geneva, cu FedEx... după care să aștept să vină seara de vineri. Împăturesc cele șaptesprezece pagini În două și mă chinui, fără succes, să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Fluxului Conștiinței, dar ea s-a manifestat fără opreliști mai ales de la 1950 încoace. Recurgi la ea cu premeditare ori din instinct? PA. Nu mă preocupă foarte tare chestiunea genurilor. Așa cum nu ne așteptăm ca un compozitor să scrie doar simfonii ori doar opere, și scriitorul trebuie să exploreze liber toate modurile de a scrie care există. Menționezi hibridul născut din amestecul de poezie, dramă și proză, dar eu aș mai adăuga și narațiunea istorică, de pildă. M-ar interesa să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Tocmai de aceea nici nu fac diferența între ficțiune și biografie. Sunt adesea întrebat care mi se pare mai de preț și zău dacă văd vreo deosbire între ele. E ca și cum ai întreba un compozitor dacă-i place o anume simfonie mai mult din întreaga lui operă. Muzica e muzică, scrisul e scris, toate formele de scris sunt la fel. Așa că pentru mine a scrie un roman e același lucru cu a scrie biografie ori studiu istoric. Avem de-a face
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
între flăcările diferitelor substanțe. Unele dintre ele, deși identice în aparență, au spectre diferite: litiul o singură linie roșie și una portocalie, iar stronțiul - o linie albastră, una galbenă, una portocalie și două roșii. Deci fiecare substanță are propria ei simfonie de culori, spectrul fiecărei substanțe fiind un indiciu sigur în identificarea substanței și deosebirea ei de altă substanță. Studiul spectrelor a devenit o metodă de cercetare deosebit de sensibilă și precisă. Valoarea spectroscopiei a devenit în scurt timp limpede. Spectroscopia, care
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Mihai Murgu, București, 1966 (în colaborare cu A. Lambrino); Multatuli, Max Havelaar în Indiile Olandeze, pref. Alexandru Sever, București, 1967; André Gide, Fructele pământului. Noile fructe, pref. Toma Pavel, București, 1968 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu), Isabela. Simfonia pastorală, București, 1973 (în colaborare cu Mona Rădulescu și Corneliu Rădulescu); Hildebrand [Nicolaas Beets], Camera obscura, pref. Edgar Papu, București, 1968; José Cardoso Pires, Oaspetele lui Iov, București, 1969; Lion Feuchtwanger, Arme pentru America, București, 1970; Erich Kästner, Școala dictatorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]