6,398 matches
-
instituțiile rămîn aceleași. Dar în societățile post-comuniste oamenii și-au format valorile politice într-un regim totalitar sau post-totalitar. Atît timp cît există continuitate cu trecutul, acest lucru trebuie să influențeze sprijinul sau respingerea succesorilor democratici ai acestor regimuri. Dacă socializarea politică pune accent pe continuitate, direcția influenței este deschisă. Multe din scrierile despre viața sub comunism pun accent pe faptul că oamenii puteau cultiva un set dublu de valori adeziune exterioară față de ideologia oficială și cultivarea în cadrul particular a valorilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
unii sociologi au afirmat că majoritatea rușilor și, prin urmare, un și mai mare procent din populația Europei Centrale și de Est, s-au pronunțat în favoarea "valorilor democratice" cu mult înainte de prăbușirea comunismului (de exemplu Dalton, 1994; Duch, 1995). Dacă socializarea a produs îndepărtarea de comunism: I7.1 (Valorile trecutului domină). Dacă oamenii resping moștenirea regimului comunist, este mai probabil ca ei să sprijine noul regim și să respingă alternativele nedemocratice. A defini ce aparține trecutului și ce aparține prezentului este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
reprezenta atît un privilegiu, cît și o obligație. Individul își cîștiga dreptul de a intra în partid efectuînd un stagiu în activitățile partidului și de-monstrînd adeziunea la politica acestuia, oricît de schimbătoare ar fi fost. Era de așteptat ca o socializare atît de intensivă să aibă un impact de durată asupra valorilor politice ale individului. Însă, deoarece calitatea de membru de partid era și o cerință pentru obținerea unei slujbe bune sau a unei promovări, existau și stimulente nepolitice pentru a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
variabilă contextuală. Într-o democrație stabilă, diferența dintre a fi născut în anii 1930, 1950 sau 1970 va avea mai puțină importanță decît în țările post-comuniste. În aceste țări, atît timpul cît și locul nașterii poate duce la experiențe de socializare complet diferite și la șocuri provocate de schimbarea contextului politic. Generații diferite ale aceleași familii, născute în același oraș, pot fi socializate sub regimuri diferite și, în împrejurări extreme așa cum se întîmplă în orașul denumit acum L'viv (în trecut
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
stat rezultat din fosta Cehoslovacie, iar tradiția democratică este în corelație de 0,21 cu respingerea alternativelor nedemocratice. Deși în direcția prevăzută, corelațiile sînt slabe; prima explică puțin mai mult de 1% din varianță, iar cea de a doua 4%. Socializarea sub o conducere nedemocratică a constituit experiența preponderentă a oamenilor din Europa Centrală și de Est, mai ales pentru populația din Belarus și Ucraina. Ei au fost complet supuși dominației sovietice, deoarece ambele state au fost parte din Uniunea Sovietică
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de cînd și unde are loc procesul de învățare. Contextul istoric poate varia mult pentru indivizii din generații diferite, în special în Europa Centrală și de Est. Semnificația evenimentelor variază de asemenea în funcție de secvența în care sînt trăite, deoarece teoriile socializării pun accent pe dezvoltarea graduală a atitudinilor politice pe parcursul unui proces de învățare continuu. Stocul de experiențe anterioare de care oamenii se folosesc pentru a evalua evenimentele actuale se modifică pe parcursul vieții. Nașterea definește experiențele generațio-nale distinctive ale individului. Părinții
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
importanți ai performanței politice explică un plus de 11% din varianță. Indivizii care au trăit experiența unei schimbări radicale de regim au avut două vieți politice, prima sub un regim nedemocratic și apoi sub o nouă democrație. Rezultatul este că socializarea presupune și dezvățarea de cele deprinse în vechiul regim pentru ca persoana să se poată adapta noilor instituții, și combinarea experienței din cele două etape politice de viață spre a putea face evaluări comparative, totul în concordanță cu ipoteza lui Churchill
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
responsabilității individului și la îmbunătățirea performanței acestuia. De asemanea, relativa coincidență între stadiile sau fazele de dezvoltare a carierei și căile carierei întărește relațiile sau interdependențele între individ și organizație, o importanță deosebită în acest sens având-o procesul de socializare organizațională. Din perspectiva individului, procesul de socializare organizațională este legat de dezvoltarea carierei, în timp ce, prin socializare, organizația așteaptă o performanță individuală cât mai înaltă. Prin urmare, dezvoltarea carierei și socializarea sunt activități interdependente care afectează atât performanța individuală, cât și
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
De asemanea, relativa coincidență între stadiile sau fazele de dezvoltare a carierei și căile carierei întărește relațiile sau interdependențele între individ și organizație, o importanță deosebită în acest sens având-o procesul de socializare organizațională. Din perspectiva individului, procesul de socializare organizațională este legat de dezvoltarea carierei, în timp ce, prin socializare, organizația așteaptă o performanță individuală cât mai înaltă. Prin urmare, dezvoltarea carierei și socializarea sunt activități interdependente care afectează atât performanța individuală, cât și performanța organizațională.
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
dezvoltare a carierei și căile carierei întărește relațiile sau interdependențele între individ și organizație, o importanță deosebită în acest sens având-o procesul de socializare organizațională. Din perspectiva individului, procesul de socializare organizațională este legat de dezvoltarea carierei, în timp ce, prin socializare, organizația așteaptă o performanță individuală cât mai înaltă. Prin urmare, dezvoltarea carierei și socializarea sunt activități interdependente care afectează atât performanța individuală, cât și performanța organizațională.
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
o importanță deosebită în acest sens având-o procesul de socializare organizațională. Din perspectiva individului, procesul de socializare organizațională este legat de dezvoltarea carierei, în timp ce, prin socializare, organizația așteaptă o performanță individuală cât mai înaltă. Prin urmare, dezvoltarea carierei și socializarea sunt activități interdependente care afectează atât performanța individuală, cât și performanța organizațională.
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3113]
-
din perspectiva cooperării și competiției, abordarea găsindu-și numeroase aplicații în educație, ca și în domeniul resurselor umane din mediile economice. Toate aceste teorii evidențiază atât modul de învățare a comportamentelor sociale, cât și aspecte concrete legate de procesul de socializare, de formare și schimbarea atitudinilor, de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
la optimizarea în conformitate cu diverse criterii, de pildă la optimizarea transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin modalități de lucru utilizate, dar și prin spațiul arhitectural. Spațiul școlar se constituie ca un mediator important al relațiilor sociale ale elevilor”. (Păun, 1982, p. 116-117
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești / 230 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) / 256 3.4.1. Cadrul politic / 256 3.4.2. Sistemul educațional / 258 3.4.3. Concepția despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în contact oral cu tradiția mnemonică instituită de societate, facilitând prin aceasta socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni buni naționali. Simptomatică pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelatoare a educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un cadou din partea lui Stalin care gira politic prin aceasta noua guvernare comunistă de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]