5,527 matches
-
dependentă de vârstă, mediu de rezidență și competența în cunoașterea modului de funcționare a instituțiilor europene” (Eurobarometrul 62, toamna 2004, 40). Opinia publică despre sancțiunile prevăzute de lege În SUA, problema atitudinii cetățenilor față de gradarea pedepselor i-a preocupat pe sociologi și criminologi încă de acum aproape o sută de ani. F.C. Sharp și M.C. Otto (1909) au inițiat cercetările în acest domeniu. Constatările făcute de-a lungul timpului sunt dintre cele mai interesante. Unii specialiști consideră că ideea gradualității pedepselor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea sa, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani. Când l-am văzut intrând pe ușă nici nu bănuiam măcar că ăsta ar putea fi Heidegger”. Nae, din comparația de mai sus, este, firește, Nae Ionescu. Sunt, pentru Golopenția, ani ai asiduelor lecturi din opera filosofului N. Hartmann, a sociologului Georg Simmel, a filosofului și psihologului Ernst Gustav Preuss, a sociologului Alfred Vierkandt, a lui Eduard Spranger, ani în care urmează cursurile unor profesori celebri, între ei Ludwig Klages, pe care îl consideră „un fel de Nae Ionescu monumental al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
măcar că ăsta ar putea fi Heidegger”. Nae, din comparația de mai sus, este, firește, Nae Ionescu. Sunt, pentru Golopenția, ani ai asiduelor lecturi din opera filosofului N. Hartmann, a sociologului Georg Simmel, a filosofului și psihologului Ernst Gustav Preuss, a sociologului Alfred Vierkandt, a lui Eduard Spranger, ani în care urmează cursurile unor profesori celebri, între ei Ludwig Klages, pe care îl consideră „un fel de Nae Ionescu monumental al celor de aici”. Toate acestea se desfășoară pe fondul național-socialismului german
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu chiar deloc, de Mircea Vulcănescu, al cărui țărănism „idealizant, cu pretenții de realism sociologic”, îl supăra (cum nota în 1947, în jurnalul său). Pe Golopenția și Comarnescu îi unea chiar pasiunea comună pentru literatură și artă, acesta apreciind la sociolog că este probabil singurul dintre prietenii săi care „vorbește atât limba artei, cât și cea a sociologiei”. Golopenția este fondatorul, la Fundațiile Regale, al premiilor tinerilor scriitori, iar Comarnescu, după ce, în ianuarie 1934, scrie că a reflectat mult, că a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trebuie să alegi o temă, vezi care este problema unui anume sat. Or, oamenii ăștia știau să meargă mai departe.” (p. 32) Mai ales informațiile despre Școala sociologică de la București, despre ceea ce s-a întâmplat cu sociologia și cu unii sociologi în perioada comunistă sunt de mare interes pentru studenții și absolvenții de sociologie. Cu siguranță această lucrare le va aduce nu numai un spor de cunoaștere și un sentiment de admirație față de înaintașii lor, ci și o mai mare responsabilitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de informare despre centrele, instituțiile și organizațiile, locale sau internaționale, care monitorizează și investighează diferite aspecte ale vieții social-culturale, economice etc. din Republica Moldova. Pornind de la cele expuse mai sus, îi invit pe toți cei interesați să cunoască realitatea din Republica Moldova (sociologi, psihologi, politologi sau pur și simplu curioși) să citească această carte. ELENA CURCUBET W. Richard Scott Instituții și organizații, Iași, Editura Polirom, 2004 (296 p.) Doctor al Universității din Chicago, profesor emerit la Catedra de sociologie a acestei universități, profesor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
secțiune, intitulată „Cultura digitală și societatea informațională” („Digitális kultúra és információs társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei politice, cât și în rândul opiniei publice și, totodată, stârnește nevoia ca știința să reprezinte un ajutor în orientare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În primul rând, era necesară o lucrare de sinteză în limba română, datorită interesului crescut al tinerilor pentru tulburările de personalitate. Psihiatrii români se întâlnesc de mai mulți ani la simpozioane de profil împreună cu psihologii. Dezbaterea problematicii necesită și colaborarea sociologilor, juriștilor, criminologilor, antropologilor, eticienilor, filosofilor. Apoi, cărțile privitoare la tulburările de personalitate au apărut și apar aproape numai în universul științific anglosaxon. În Europa, în afară de cartea clasică a lui Tyrer - din Marea Britanie -, se poate cita o sinteză franceză și unele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității, culturală și socială. Acțiunea ar fi motivată de o nevoie de satisfacție și atingere a unei stări de echilibru, fapt ce apropie sistemul său de concepția lui Freud. Ideea de personalitate pe care o vehiculează e însă abstractă, astfel încât sociologii de generație mai nouă au insistat asupra necesității de „personalizare” a sociologiei, chiar de inserție explicită a acțiunii sociale într-o persoană corporală reală. Personalismul a pătruns și în economie, în contextul dezbaterilor liberale privitoare la libera inițiativă. La acest
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de psihiatrie ca orice altă tulburare psihică, fac obiectul unor proiecte și practici terapeutice medicamentoase și psihoterapeutice. Excentricitățile și particularitățile persoanei, comportamentele sale, mai mult sau mai puțin aberante și deviante sociocultural, constituie însă și în prezent preocuparea unor psihologi, sociologi, politologi, criminologi, creatori de romane și filme. Cele două incidențe sunt complementare, se intersectează și se suprapun parțial. În sens medico-psihiatric TP sunt evaluate printr-un diagnostic, la fel ca orice boală. După 1980, în sistemul american DSM-III ele au
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Axa I. Dar în prima jumătate a secolului XX, Schneider afirmă că personalitățile psihopate diagnosticate de psihiatru, nu sunt totuși boli, ci excentricități ale existenței umane. Noțiunea de diagnostic poate fi folosită însă și în sens larg, de exemplu de sociologi și politologi, când identifică o situație sociopolitică aparte, sau de criticul de artă, când evaluează o operă. Diagnosticul psihiatric își are însă specificitatea sa. În cazul TP este necesar să se clarifice: aă dacă acestea există și cât sunt de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puterea răspunsului este o măsură a energizării acțiunii sub impactul a două tipuri de stimuli. Dacă stimulul-impuls, de exemplu, este menținut constant, puterea răspunsului ar trebui să varieze direct proporțional cu mărirea stimulilor de grup dacă datele general acceptate de sociologi sunt fapte. Dacă stimulii-impuls sunt ridicați până la un punct excesiv de înalt - consideră M&D -, este posibil să nu putem distinge efectul stimulilor de grup în obținerea unor răspunsuri accentuate de masă. Circumstanțele îngreunează discriminarea între forța impulsului și forța stimulilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
constructive, și celor analitice. A treia carte, Scena literaturii (1987), cu subtitlul Elemente pentru o sociologie a culturii românești, deconspira o aspirație ce se putea deja distinge din exercițiul aplicat al cronicarului. Autorul își mărturisise anterior aderenta teoretică la orientarea sociologului francez Pierre Bourdieu, printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Annis Kukulan (2004), nu pentru că este cel mai recent, ci pentru că descrie și metodologia identificării clasicilor sociologiei. Cele două autoare au analizat 46 de programe de teorie sociologică din universtățile și colegiile americane, urmărind frecvența cu care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii Numărul programelor (N = 46) Numărul de săptămâni M. Weber 46 2,58 É
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sa de învestitură. Femeile-sociologi au fost uitate, au pierdut, ca și Penelopa, totul, în timp ce bărbații-sociologi au dobândit faimă națională și, unii dintre ei, au devenit clasici. Faptul că o omagiem astăzi, alături de Traian Herseni, și pe soția sa, Paula Herseni, sociolog riguros prin formație și de o discreție ieșită din comun, mi se pare un act de justiție morală. Cred că Traian Herseni „nu ar fi fost Traian Herseni” dacă nu ar fi existat alături de el Paula Herseni, căreia îi închină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
toate caracteristicile, cel puțin de aproape toate dintre ele. Traian Herseni este cel dintâi în literatura noastră de specialitate care a analizat tensiunea, in nuce, în anii 30-40 ai secolului trecut, dar manifestă în zilele noastre, dintre „psihologia socială a sociologilor” și „psihologia socială a sociologilor” și a propus o soluție originală de rezolvare a acestei tensiuni. În notele de la cursul său de sociologie rurală, editate pentru examenele din iunie și octombrie 1940, curs ținut la Universitatea din București, și republicate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
aproape toate dintre ele. Traian Herseni este cel dintâi în literatura noastră de specialitate care a analizat tensiunea, in nuce, în anii 30-40 ai secolului trecut, dar manifestă în zilele noastre, dintre „psihologia socială a sociologilor” și „psihologia socială a sociologilor” și a propus o soluție originală de rezolvare a acestei tensiuni. În notele de la cursul său de sociologie rurală, editate pentru examenele din iunie și octombrie 1940, curs ținut la Universitatea din București, și republicate cu ocazia centenarului nașterii autorului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia, ca ramură a psihologiei, „urmărește toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914, 1922), Traian Herseni enumeră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia, ca ramură a psihologiei, „urmărește toate transformările funcțiilor sufletești sub înrâurirea societății și toate fenomenele sufletești ivite din pricină că individul trăiește în societate” (Traian Herseni, 1940/2007, 200). Făcînd trimitere la sociologul german H.L. Stoltenberg (1914, 1922), Traian Herseni enumeră câteva dintre problemele de studiu ale sociopsihologiei: originea socială a conștiinței, a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor religioase, a sentimentelor de justiție, a unora din expresiile emoționale (de exemplu: doliul, sărutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca atare a ajuns să fie discutată după 1990, când Anselm L. Strauss și Juliet Corbin au publicat lucrarea Basics of Qualitative Research. Techniques and Procedures for Developed Theory
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
comunităților locale, structurii și funcționalității gospodăriilor de la originea și destinația fluxurilor, relațiilor dintre resursele locale de forța de muncă și populația din zona respectivă, evoluției fenomenelor sociodemografice, calității și modului de viață în comunitate, orientărilor valorice ale populației. Din analizele sociologului T. Rotariu (1999, 15) reiese că anul 1990 este considerat an de vârf pentru migrația rural-urbană (an în care s-a înregistrat un flux de 69,8%). Explicația constă în faptul că, printre altele, după anul 1989, interdicțiile de stabilire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ca fidelitate), ci una cel puțin egală cu a partenerului. Crește, de asemenea, și puterea de decizie a generațiilor adulte în cadrul familiei extinse. Efectele negative ale migrației asupra familiei Dezorganizarea familiei este una dintre temele dezbătute în ultimul timp de sociologi, demografi, specialiști în științe umaniste, printre cauzele ce întrețin acest fenomen fiind inclusă și contribuția migrației. Problemele cu care se confruntă familia contemporană merg de la rupturi afective, separări pe anumite perioade de timp, la divorț, parcurs marcat de numeroase schimbări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al fenomenelor infracționale. O parte dintre acestea sunt comise de persoane ce nu aparțin rezidențial de locurile în care sunt reclamate anumite infracțiuni (sunt cunoscute multe cazuri de infracțiuni comise pe teritoriile altor state). V. Preda (1998, 10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
10) comentează observațiile sociologului I. Jaszinski (1969) potrivit cărora infracționalitatea, și mai ales cea juvenilă, se intensifică în cazul în care mobilitatea teritorială a populației devine activă, proces declanșat și susținut în mare măsură de dezvoltarea economică rapidă și urbanizare. Sociologul apreciază că în momentul intrării într-o altă etapă a industrializării și urbanizării, când așezările respective ating o anumită stabilitate și controlul social se manifestă real, intensitatea actelor deviante se reduce. În aceeași ordine de idei, S. Huntington asociază intensificarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]