5,409 matches
-
ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la dezlănțuirea unei băi de sânge
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
am lăsat câteva minute să își spună textul bine memorat, după care i-am spus: Domnule cetățean român, te avertizez că soția mea este medic, lucrează într-un spital mare din București și nu am nicio informație care să confirme spusele tale. Voi lua, in cursul zilei de astăzi, legătura cu ministrul sănătății din București pentru a clarifica această situație. Imediat pacientul, de fapt falsul bolnav, își schimbă tonul și atitudinea. Se ridică repede din pat și pe un ton plângător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
secția consulară în septembrie 1990 a fost un tânăr de aproximativ 30 de ani, care a fost adus la mine de șoferul-administrator. Tânărul era un bărbat de peste 1,80 m, care mi-a spus că este cetățean brazilian, dar, conform spuselor părinților lui, familia era de origine română din Basarabia. Convorbirea cu el a fost, încă de la început, numai în limba română. Îmi plăcea pronunția lui colorată de amestecul tonalității portugheze cu dulcea limbă moldovenească, nealterată de influențele slave, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cât mai precis conținutul și că niciodată nu voi spune nimănui gândurile sale rezervate numai mie. A început cu niște constatări corecte referitoare la prima mea vizită la Craiova, la familia Diaconescu. Am fost uimit de precizia amintirilor și a spuselor mele la Restaurantul "Minerva" din Craiova, mi-a relatat despre impresiile lui secrete privind comportamentul meu față de fiecare membru al familiei lor și despre opiniile lor despre mine. Au urmat mărturisirile pe care sunt obligat să le trec sub tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
un preot. Cred că și asta o am de la tata. Un democrat ca la carte. Nu știam pe-atunci, când mama cădea ruptă de muncă, iar el se așeza la un șpriț seara, că am să-mi aduc aminte de spusele lui după atâta amar de ani. Tata vorbea de Europa. Visul lui era să vadă o Europă federalizată. — Cât de departe merg rădăcinile familiei Dvs.? — Până în Grecia și Spania, acum niște sute de ani! Buni cul, Constantin Cortez, era cântăreț
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în capul Elenei, de săreau așchii de oase din capul ei pe hainele cu care era îmbrăcat și că după o săptămână erau tot pline de sânge.Oare acesta este caracterul și firea românului nostru? Ba din câte reeșea din spusele lor erau crescuți la Casa Copilului, de către stat.Probabil așteptau să fie recompensați, avansați sau cine știe ce așteptau dar tot niște indivizi de categoria treia au rămas, disprețuiți și ignorați de opinia publică. Aceștia au fost uneltele de care s-au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în situații riscante, de natură politică. Numai de a o căuta pe Linda cea răpită de teroriști nu ne ardea nouă atunci, dar reclamația trebuia rezolvată într-un fel sau altul, deși nouă nu prea ne mirosea a răpire conform spuselor mătușei fetei. În acele perioade mulți plecaseră de la domiciliul lor, luați de valul așa zisei libertăți și dorințe anarhiste, aventură sau rătăcire, prin cărările amorului liber. Mulți dintre aceștia nu mai dăduseră semne de existență. Am fost chemat la șef
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu doi ani mai tânără decât mine, făcea posibilul unor coincidențe, să ne întâlneam mereu, destăinuindu ne bucuriile sau necazurile noastre ori din cele cotidiene. Nu ocoleam evaluarea familiei Moraru, care devenise subiectul și motivul pricipal al întâlnirilor noastre. Din spusele Clarei, am înțeles că băiatul emigrase în Germania, unde avea câțiva colegi de școală și de serviciu, care plecaseră mai din timp și l au ajutat mult să-și găsească serviciu la o firmă mixtă germano-americană, la care Ion(Gioni
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
întâlniri, așa la colț de stradă, fetele au acceptat să-i viziteze pe băieți, acasă, adică la gazdă, unde stăteau cu chirie. De-acum era împerecheați, Gelu cu Nora și Neluțu cu Mariana, cum se adunase de la mitingul aviatic. Din spusele uneia dintre ele, domnișoarele erau îndrăgostite până peste urechi, deși luaseră relația lor la început ca pe o glumă. După o perioadă de timp, preferau să nu mănânce, numai să-și întâlnească prietenii, să fie mângâiate, iubite, sărutate și cine știe ce
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ani și că din relația cu soțul, nu putea avea copii, de și urmase un tratament adecvat. Acest lucru îl știa și soțul ei, dar prea mult și-a dorit un astfel de eveniment, să mai poată lua în seamă spusele altora, iar cât despre ea, nu ar fi renunțat la o astfel de ocazie de-a avea un copil nici dacă se dărâma guvernul. Eu nu știam cum va reacționa soțul ei, să nu o forțeze să-i spună cine
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sunt aici mie dor de meleagurile maramureșene, iar dacă merg acolo, doresc să mă întorc repede aici la cuibul și locurile trăite în copilărie, pe care nu le voi uita nici când voi merge în rai. Unii se distrează de spusele mele, dar eu le afirm cu convingerea că vor fi reale spusele mele și l-am informat și pe preot, la spovedanie, că mi am procurat legitimație specială pentru rai, de și se uita cam pieziș la mine să se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să mă întorc repede aici la cuibul și locurile trăite în copilărie, pe care nu le voi uita nici când voi merge în rai. Unii se distrează de spusele mele, dar eu le afirm cu convingerea că vor fi reale spusele mele și l-am informat și pe preot, la spovedanie, că mi am procurat legitimație specială pentru rai, de și se uita cam pieziș la mine să se convingă dacă sunt normal. Nu m-a crezut dar acolo am să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
întreținut-o cu perseverență maică-mea, care adesea repeta: „Cât de tare te-a iubit băiatul ăsta! Când și-a terminat stagiul militar și a plecat în satul lui, plângea și nu se putea despărți de tine.“ Nu reieșea din spusele mamei dacă am plâns și eu, dar mă cuprinde uneori dorul să-i rostesc numele, pe care de mult l-am uitat. Înainte să părăsească bunicii prima lor locuință din Cluj, ne-am mutat noi într-una numai a noastră
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai mult. Un Pascal, dimpotrivă, a plătit pentru cea mai mică afirmație sau nega ție pe care și-a îngăduit-o; de aici faptul că tot ce afir mă are o pondere pe care cu greu am găsi-o în spusele celorlalți moraliști; toți, mai mult sau mai puțin instalați în certitudinile comode ale acrelii, toți, resemnați să accepte corupția noastră radicală, pe care nu dau semne că ar vrea s-o corecteze și nici măcar să deschidă vorba despre ea. Încă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nimerea să fie acolo, chiar cu Domnul duce de Berry, care era un om extrem de sincer și pe care aseme nea lucruri îl îngrozeau și îl scârbeau, și fără ca Doamna de Saint-Simon, care suferea în aceeași măsură și pentru asemenea spuse și pentru urmările lor, să fie în stare să dea lucrurilor un aer de glumă, nici să le arate portița pe unde să iasă din astfel de nesocotită flecăreală. În ce pri vește nesocotința în a spune ce-i venea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
depreciată.“ Ceea ce prețuia cel mai mult la un prieten era o pru dență atentă să nu-l compromită niciodată; și, drept exemplu, îl cita pe Bernard, un om într-adevăr extraordinar de rece și de măsurat în acțiunile și în spusele sale. „Cu el - spunea Doamna Geoffrin - poți să fii liniștit, nimeni nu se plânge de el; nu e nevoie niciodată să-i iei apă rarea.“ Era un avertisment pentru mințile mai înfierbântate, ca a mea, și se găseau în societatea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Juliei. Ea îi punea în valoare pe ceilalți tot atât cât și pe ea; discuta și glumea în aceeași măsură pentru ei și pentru ea. Expresiile ei nu erau niciodată căutate; sesiza în chip admirabil adevăratul punct important al tuturor spuselor, fie ele serioase ori frivole. Spunea întotdeauna ceea ce era de spus și îți dă deai seama în compania ei că justețea ideilor este tot atât de necesară glumei, cât poate fi rațiunii. Dar ceea ce o distingea chiar mai mult decât conversația erau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
netă și justă, expresia potrivită. Din amintirile ei alegea de preferință o glumă fină, o vorbă amabilă sau veselă, o situație picantă, iar restul îl neglija; își aducea aminte cu bun-gust. Asculta răpită, nelăsând să treacă nimic de preț din spusele tale fără să arate că l-a simțit. Întreba cu interes, și îți asculta răspunsul cu toată atenția. Ajungea s-o vezi zâmbind și tăcând și aveai tot interesul, părăsind-o, s-o găsești inteligentă. CONTESA DE BOIGNE 1781-1866 DOAMNA
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pentru mine și geografii de la catedră care s-au oferit să mă însoțească. O nostimă întâmplare merită atenție. Pe unul din traseele noastre prin Podișul Armeniei am intersectat ... nu departe de Erevan ... localitatea Echmiadzin ... loc sfânt pentru armeni ... unde ... după spusele colegilor din microbuz ... este sediul Patriarhului tuturor armenilor ... pe atunci Vasken I, adus din România. Auzind acestea ... am propus însoțitorilor să-i facem o vizită. Nici n-au vrut să audă ... nimeni dintre muritorii de rând nu-și pot permite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
est, dar nu ajunge să descifreze în literatura lui tortura obligației politice de a minți. Numai că și minciuna e o formă de ambiguitate. Mai ales dacă autorul reușește să stârnească subversiv îndoiala lectorului. Lectorul vestic nu știe să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fiindcă dacă e să ne luăm după el trebuie să-l reconstruim. Concentrarea a fost și maxima preocupare a lui Eliot la vremea lui. El visa să "elimine poezia" ("cut out the potery"), tot așa cum Pinter visează să reducă cele spuse pe scenă, să concentreze dialogul în cât mai puține cuvinte: Grija mea esențială este să construiesc structura cum vreau eu. Rescriu piesa de trei ori dar în final trebuie s-o lași cum a ieșit. Vine o vreme când îți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
gând la existența femeii aduce după sine ideea de moarte, de neființă. Partea a patra îl descrie chiar pe Phlebas înecatul, parcurgând înapoi toate etapele vieții lui, ceea ce a făcut și protagonistul poemului până în acest moment. Ultima parte a poemului (Spusele tunetului) începe cu ecouri din patimile lui Cristos, pentru a se extinde la coșmarul întregii istorii a omenirii. Civilizația se prăbușește, poemul a înaintat de la prea multă realitate la imaginar, la desprinderea de real. După ce eroul a descoperit Tamisa și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mele examene în sistemul de educație britanic ("nivelul A") au fost fizica, chimia și zoologia. La Budapesta eram un copil care deprindea precoce tot ce era de învățat și care a citit foarte devreme (citeam fluent la doi ani, după spusele părinților mei). Eram foarte apreciat în școala ungurească. Când am ajuns în Anglia, am prins limba atât de rapid că după numai un an eram primul într-o clasă de copii englezi. Părinții mei aveau planuri mari cu mine, mă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unde trebuie, în sînul unei construcții coerente și funcționale, diversele domenii care se disting astăzi: istoria economică, puțin prea neglijată în zilele noastre prin reacția exasperată împotriva unui trecut recent; istoria socială, totdeauna centrală (istoria, "știința oamenilor în societate", după spusele lui Marc Bloch model de adevărat istoric căpcăun, mereu în căutare de carne de om); istoria politică, pe cale de înnoire; istoria religioasă; istoria culturală; istoria mentalităților... în sfîrșit aceste domenii prea mult lăsate în voia lor sau delăsate într-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai grave, aproape tot regatul (document 2 p.169). Religie și culturi În Franța *Regelui Foarte Creștin, religia rămîne cimentul societății. Orice supus al lui Francisc I sau al lui Ludovic al XIV-lea se naște "creștin și francez", după spusele lui La Bruyère. Desigur, succesul calvinismului în secolul al XVI-lea și regimul de toleranță instituit prin edictul din Nantes (1598) vor rupe pentru un timp unitatea religioasă a francezilor în spatele suveranului lor; dar, din 1685, Ludovic al XIV-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]