4,463 matches
-
un regim de exterminare, fără aer, Toma Bontaș va deceda în anul 1952 și va fi aruncat în Râpa Robilor, cimitirul deținuților. Țintuit într-o celulă oblonită cu jaluzele, fără lumină, fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și vor învia cu neamul lor împotriva tuturor asupritorilor, uneltirilor și loviturilor. Credința legionară va înflori mai mândră și mai biruitoare cu fiecare strop de sânge mai mult pe care-l vom da senini și cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sălii folosind puține rezultate și multe presupuneri. Exploratorii se vor contrazice deseori, iar creativitatea - acea sală plină de splendori - se lasă cu greu descoperită. Pentru a întregi cunoștințele despre creativitate se impune să se recunoască că fiecare cercetare aduce un strop de lumină în domeniu și reprezintă un punct de vedere adevărat din perspectiva cercetătorului. Deoarece nu putem arunca o lumină intensă asupra întregii creativități se impune ca „traseele” de cercetare să fie stabilite dinainte și bătătorite o vreme de mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi percepute influențe care trimit la Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Pillat și mai târziu la Nicolae
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
au dus la Canal și de acolo la Aiud. Ăsta a fost periplul. Era simplu, nu era complicat. Și atât la Gherla, cât și la Aiud condițiile erau aceleași? Mai mult chiar... respectiv, fiecare căuta să adauge condițiilor generale un strop de personalitate. Că unul avea idei mai năstrușnice, respectiv, și alea erau transpuse În practică. Și unii comandanți au fost mai violenți. Eu nu am avut parte de violențele care au fost În altă parte. De exemplu, și la Aiud
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nuiele din salcie, lungi cam de șapte-opt metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie stropi și cu nisip, intra În obraz ca acele... Noi aveam Încălțămintea luată de la armată: bocanci, cizme, dar intra apa pe-o parte, ieșea pe altă parte, mai cădeau tălpile... Mergeai cu picioru’ gol pe pământ. Gropile care le făcusem de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu autografele, am fost invitați de A.I. Calimandric („Calamandrîc”, în rostirea comică a Profesorului) la bufetul Hotelului „Dumbrava”. Avea aerul că a aranjat acolo o recepție, dar după ce ne-am așezat la mese, chelnerița ne-a spus că n-are „strop de vin”, lucru greu de crezut. În timp ce A.I.C. se fîțîia pe la ghișeu jucînd scena perplexității și indignării, invocînd numele unor șefi județeni „dă partid și dă stat”, Neagu s-a și întors cu o damigeană de la un alt „sufletist
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Prefață O fac eu, autorul. Toate personajele mele caută, aleargă, speră să poată regăsi capătul firului rupt, să poată Încropi cât de cât armonia turburată din sau fără voia lor. Nu aspiră la dealuri de bogăție, fericire, liniște, doar un strop, pentru ele supremul ideal. Nu-l prea găsesc și se Întorc spre ele Înșile, se gândesc și Înțeleg vântul aspru. Este al vieții. Un singur cronicar s-a oprit la textul mottourilor mele. Poate a fost grabă, poate dezaprobare, cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de toate felurile, de la grafie la obținerea informațiilor, de la starea publicațiilor la dificultatea de a comenta anumite fapte obscure sau delicate biografic și nu În ultimul rând 732 chiar politicește. Sunt zile când mi se pare că nu avansez nici un strop și atunci descurajarea pare a-mi da târcoale. Apoi o iau de la capăt, Încercând să gândesc „pozitiv”, să mă resemnez cu fatalitatea nedesăvârșirii. Îmi spun că voi da maximum de ce pot, chiar dacă e departe de ceea ce mi-aș dori. Iată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noaptea. Mă simt foarte confuz în preajma femeilor tinere și frumoase, dar grase. Poate pentru că mă preocupă regimul lor alimentar. Când văd o femeie corpolentă, automat mi-o imaginez cu nasul în farfurie, hăpăind tot și ștergând cu pâine și ultimul strop de unt, smântână sau sos. Nu pot să mi-o închipui altfel. Asemenea imagini acționează asupra creierului meu precum acidul care corodează metalul. Mintea mi se întunecă și toate simțurile o iau razna. În general, nu mă deranjează femeile grase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
temporar. Era o individă aparte: avea stomac dilatat, păr lung și mai era și bibliotecară pe deasupra. — Hai, lipește-ți urechea de stomacul meu! zise ea. A împins pătura cu picioarele, la capul patului. Avea corp frumos și pielea fină. Nici un strop de grăsime. Sâni potrivit de mari. Am făcut cum mi-a spus. Mi-am lipit urechea de stomacul ei... puțin mai sus de buric. Nu era deloc balonată. Nici urmă de cantitatea imensă de mâncare ingurgitată. Parcă era Harpo Marx
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cărbuni. Ceea ce zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din care nu se putea face nimic. La ce putea servi un video sfărâmat? M-am dus la bucătărie să mai caut un strop de whisky prin chiuvetă, dar picătura proverbială n-a fost de găsit. Nici măcar una. S-a scurs totul în canal... în subteranul fără fund... în lumea dominată de Întunegri... în lumea în care a coborât Orfeu. În timp ce scotoceam prin chiuvetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
construcțiile romantice). Cu un pronunțat caracter didacticist, versurile dezvoltă tema relației dintre om și Creatorul Suprem ori narează, în stil macedonskian, o călătorie inițiatică spre moarte. G. revine mereu la ideea sfârșitului, adevărat laitmotiv al liricii sale: „Și grei deasupră-mi stropii bat/ Cu degete din infinit/ Lovind ca-ntr-un coșciug uitat/În care mortul s-a trezit/Să moară cu adevărat” (Noapte de toamnă). O altă ipostază lirică e nutrită de sarcasmul provocat de prozaismul vieții cotidiene, de banalitatea existenței
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
cu cît se află Între noapte și zi - un alt fel de spațiu, În opoziție cu construcția spațio-temporală clară și distinctă a rațiunii, cu preceptele puritane concrete, cu absorbția spațiului terestru de către piața de capital În procesul globalizării. Umbra Înseamnă stropul de sînge căzut În paharul cu apă periculos de limpede servit nouă astăzi de democrație - iar demos, constată Quignard, este sinonim cu vulgus. Dincolo de pilde, de textura de cleștar, de sentențiozitate, de pete de cruzime, de refren, de nostalgie, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
revista școlară „Ion Maiorescu” (1934), a participat la redactarea unor periodice (între care „Doina”, apărută la Stănești, în 1935-1938) și a colaborat la mai multe publicații locale. Tot acum a tipărit și două plachete de versuri imature -Încrustări pe-un strop de rouă (1934) și Sunt țăran! (1937), semnate Al. Delacerna. Venit la București în 1939, pentru studii universitare, pe care însă nu le termină, își începe cariera de ziarist ca reporter la „România”; continuă ca secretar de redacție la „Ordinea
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
în spiritul și stilul fiecăruia. O îndelungată trudă poetică a necesitat și traducerea întregii creații în versuri a lui Charles Baudelaire (publicată în 1991). Împreună cu Șt. Crudu a mai semnat versiuni din teatrul lui Ludovico Ariosto. SCRIERI: Încrustări pe-un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran!, Stănești de Cerna, 1937; Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948; Reîntregirea bisericii românești din Ardeal (în colaborare), București, 1948; Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949; Arbori din țara promisă, București
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
linguri de smântână, 100 gr. de unt, sare, piper, șofran, o lingură de suc de lămâie, 50 gr. de ghimbir curățat, tăiat cubulețe mici, verdeață tocată fin. Punem la fiert cinci minute vinul cu ghimbirul, adăugăm smântâna, sare, piper, un strop de șofran. Când clocotește ( face spumă ), adăugăm peștele sau homarul, lăsăm să clocotească timp de trei - patru minute, după care punem lămâia. Scoatem peștele deoparte și, în sosul rămas, adăugăm untul, amestecând mereu până se topește. Aranjăm pe farfurie peștele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
I Foaia - șapte albușuri, zece linguri de zahăr, două linguri de făină, șapte linguri de nucă de cocos, coajă și zeama de la o lămâie, un praf de copt, o foaie de napolitană. Se bat albușurile spumă cu zahăr și un strop de sare, adăugăm nuca de cocos și făina, praful de copt, coaja și zeama de lămâie. Tapetăm o tavă dreptunghiulară cu ulei în care punem o foaie de napolitană. Peste foaie întindem compoziția de cocos și dăm la cuptor până
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nuca, făina și praful de copt. Tapetăm o tavă dreptunghiulară cu ulei și hârtie pergament, apoi punem compoziția și dăm la cuptor până se face aurie deasupra. Foaia II - cinci albușuri bătute spumă cu zece linguri de zahăr și un strop de sare ca o bezea, adăugăm cinci linguri de nucă măcinată, 50 gr. de stafide, 100 gr. de alune prăjite și zdrobite cu sucitorul și o lingură de făină. Punem compoziția în tavă mare tapetată cu hârtie și ulei, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s-au copt, se umplu câte două cu cremă de ness sau cu gem de caise. PRICOMIGDALE (2) 4 albușuri, 250 g zahăr tos, 300 g nucă, zeamă și coajă de lămâie Se bat albușurile spumă cu zahăr și un strop de sare și când este ca o bezea se ia într-o cană și se dă deoparte. În rest se pun nucile măcinate și lămâia. Cu ajutorul unui cornet punem în tavă tapetată cu hârtie. Peste compoziția de nucă punem câte
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fără medierea unei monede sau a unei instituții centrale. Alecsandri a introdus un al treilea termen, mărimea universală a valorii "literatură". "Florile de poezie" sau "nestematele" indică un terț care a intervenit între cititorul entuziast și corpusul folcloric. Ca și stropul de apă care îl face pe speolog să anticipeze existența unui lac subteran, putem ghici aici o prezență suplimentară care s-a insinuat în procesul de apreciere a poeziei populare: un străin, dar nu cel îndrăgostit de cultura română pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
A fost îngrozitor! C. I.: Povestiți-mi episodul foamei crunte. R. R.: Păi nu mâncasem vreo două zile absolut nimic! C. I.: Nici măcar vreun colț de pâine? R. R.: Dar de unde pâine, dacă era pe cartelă? Nu-ți dădeau nici un strop de pâine, chiar dacă aveai 5 lei în buzunar. Două zile n-am mâncat nimic. A treia zi m-am întins pe jos de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Oare pe unde mi-o mai fi insigna? „E noapte și-i târziu și fetița ta nu-i lângă tine. Ești necăjită? Nu fi necăjită, mămica mea, ridică șalul tău. Iată-mă-s!“ O Cosânzeană, un măr ionatan și-un strop de ploaie „Îți place să asculți povești cu stele, cu lună, cu soare, nu-i așa, tăticul meu? Bunicul spune că în lună sunt niște spiriduși care vin noaptea pe cerul întunecat și dau lustru stelelor cu tix și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
costa 1.000 de lei. Oamenii erau Însă atât de Înebuniți și atât de dornici de o picătură de apă Încât primele căni cu apă au fost smulse de zeci de mâini și astfel nimeni nu a putut bea un strop de apă... În fața trenului nostru era garată și o garnitură Încărcată cu vite. Cât am invidiat atunci acele animale care erau În vagoane deschise, și la fiecare 2-3 vagoane un om care le aducea apă... preferam atunci să fiu animal
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]