5,950 matches
-
secolul al XVIII-lea a autodeterminării naționale. Ele par să arate că Paine și ceilalți au gîndit corect că apărarea "națiunii" și lupta pentru o societate civilă deschisă și pentru democrație politică, împotriva despotismului arogant sînt identice, că atunci cînd suflă vîntul sentimentului național, oamenii, ca niște păsări frumoase, capătă aripi și zboară spre tărîmul independenței sociale și politice. Și totuși, experiența Revoluției Franceze, care a inspirat multe prezentări ale doctrinei autodeterminării naționale, inclusiv aceea a lui Paine din The Rights
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor, ne scobim în urechi, ne frecăm bărbiile, ne lingem buzele sau ne frecăm mâinile una de alta ca pentru a le clăti. Dacă se studiază cu atenție momentele de conflict puternic, se poate observa
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
preferință foaie de bloc de desenă. Această pictură se poate realiza în două moduri. Primul mod Se dizolvă, în vasele pregătite, apă de culoarea (atâtea culori câte dorimă și detergentul sau șamponul. Pe foaia pe care dorim să realizăm desenul, suflăm cu paiul baloane de săpun de toate culorile. Suflăm cu atenție ca baloanele să se spargă cât mai încet și să rămână conturul colorat. Al doilea mod În vasul cu săpunul dizolvat împreună cu culoarea și apa, suflați cu paiul până când
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
poate realiza în două moduri. Primul mod Se dizolvă, în vasele pregătite, apă de culoarea (atâtea culori câte dorimă și detergentul sau șamponul. Pe foaia pe care dorim să realizăm desenul, suflăm cu paiul baloane de săpun de toate culorile. Suflăm cu atenție ca baloanele să se spargă cât mai încet și să rămână conturul colorat. Al doilea mod În vasul cu săpunul dizolvat împreună cu culoarea și apa, suflați cu paiul până când baloanele se ridică la 3 cm deasupra vasului. Când
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
să realizăm desenul, suflăm cu paiul baloane de săpun de toate culorile. Suflăm cu atenție ca baloanele să se spargă cât mai încet și să rămână conturul colorat. Al doilea mod În vasul cu săpunul dizolvat împreună cu culoarea și apa, suflați cu paiul până când baloanele se ridică la 3 cm deasupra vasului. Când baloanele s-au ridicat deasupra vasului, învârtiți ușor foaia deasupra vasului cu baloane. Continuați la fel cu câte culori doriți să desenați foaia. Lăsați apoi desenul pe o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
model. 5. Desen prin suflare cu paiul Pe pagina pe care doriți să o pictați, puneți câteva picături de o culoare sau chiar de culori diferite în locuri diferite. Ținând paiul deasupra foii, la o distanță de aproximativ un cm, suflăm în el, în direcția în care dorim. Vom obține astfel un model foarte ineteresant. Puneți apoi foaia la uscat pe o suprafață plană. 6. Desenul cu lipici și nisip Nisipul, bine cernut și curățat de impurități, se împarte în tot
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
strălucea un rastel cu tuburi strălucitoare. Copilul apucă unul din ele și îl învîrti pe toate părțile plin de uimire. Se uită prin gaură și nu văzu nimic. Este un os, se gîndi el, din care zeii au supt măduva. Suflă în tub așa cum Thôs făcea cu cornul său de război; dar nu ieși nici un sunet. Atunci văzu că, la capătul celălalt, tubul era ceva mai îngroșat, numai bun să poată fi ținut zdravăn în mînă; ba chiar avea și niște
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu obraji rotunzi, privire fixă și sigură, umeri lați, burta înainte, pasul ferm și hotărît.] Vorbește răspicat; îi cere să repete celui care îi adresează cuvîntul și nu gustă mai niciodată ceea ce i se spune. Își scoate batista și își suflă nasul cu zgomot; scuipă foarte departe și cască foarte tare. Doarme ziua, doarme noaptea și încă adînc; sforăie cînd iese în lume. Se remarcă aici că, după o descriere a fizicului lui Giton, se trece treptat (printr-un procedeu metonimic
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele și os și abia suflînd, cel dintîi trăgînd cu biciul, celălalt tremurînd; toate acestea făceau un singur tot, de-o singură culoare și cu aceleași mișcări, executînd aproape aceleași gesturi slujind aceluiași interes, iar acest tot se numea poșta d'Auray. Flaubert, Par les champs
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga secvență argumentativă urmărește să arate cît de lamentabilă este starea poștei d'Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tăriceni și platformiști, cotroceni și victoriști, să îngroape securea, știrbă de altfel, a războiului și să se pună, în sfârșit, de guvernat împreună, nu alături. Altfel, după 10 decembrie, când PSD își vor rezolva cumva chestiunile de leadership, le va sufla tot mai puternic în cefe, iar apoi îi vor lăsa în urmă. La un moment dat, se mai satură și electoratul de circ și mai vrea și pâine! Cum integrarea înseamnă și costuri, s-ar putea ca pâinea să nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ei, Admet. Dacă un altul și nu Protesilau ar fi debarcat primul pe malul Ilion-ului, nu s-ar vorbi de Laodamia... Ergo, și afecțiunea Fabiei ar rămâne necunoscută (chiar dacă Ovidiu ar fi preferat acest lucru), dacă vântul ar fi suflat mereu favorabil în pânzele poetului. Poetul încheie prin a cere indulgență de la Cezar, nu ca să nu sufere el însuși, care și-a meritat soarta, ci ca să nu facă să sufere pe nedrept o inocentă. În epistola Tristia, V, XI, Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
unul sau doi" prieteni ai lui Ovidiu care îl înfruntă cu orice risc pe Augustus, pentru a-și ajuta prietenul (și ruda) din Sulmona, în momentul nenorocirii: "Eu, care într-un timp aveam mulți prieteni, dar un vânt puternic a suflat în velele mele și imediat ce s-au umflat apele sub impetuozitatea furtunii, am fost abandonat în mijlocul mării pe barca mea sfărâmată. Și în timp ce unii nu vor nici măcar să arate că m-au cunoscut, doar doi sau trei m-ați ajutat
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în studiolul 4. Explozia unei clipe, București, Editura Scripta, 1992, p.123). În acel moment, Brateș a intervenit cu o precizare ce va face ulterior o spectaculoasă carieră: "coloane blindate se îndreaptă, detașamente de teroriști (s.n., N.G.), acești antiteroriști (se suflă: USLA)... aceste detașamente de criminali se îndreaptă către Clădirea Radioteleviziunii" (Ibidem). Abia rostit și mediatizat, termenul de terorism a și fost însoțit de o primă interpretare. Teroriștii revoluției Române ar fi fost membri ai formațiunilor speciale USLA. Paternitatea acestei dezvăluiri
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Conform autorului, cheia secretă a terorismului românesc ar sta în existența Ordinului secret Nr. 2600 din 1988, semnat de ministrul de externe al României din acel timp, Tudor Postelnicu. (În timpul procesului, dar nici după aceea, Tudor Postelnicu n-ar fi suflat o vorbuliță despre acest tabu comunist. Probabil că nici ziariștii care l-au intervievat în închisoare, crede Brucan, nu știau nimic despre Ordinul 2600). La originea Ordinului... ar fi stat amplele mișcări muncitorești din Brașovul anului de grație 1987. Se
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Fluericica mea La cap mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd ploaia ploiare, Lancea strălucire. Cînd neaua va ninge, Fluera va zice, Oile s-or strînge; Floierița mea, La cap să mi-o puneți. Lancea la picioare. Cînd vîntul a sufla, Floira-mi zicea, Oile-mi venea. Pe mormînt s-or plînge Cu lacrimi de sînge; Iar la cap să-mi puneți Fluieraș de fag, Mult zice cu drag, Fluieraș de os, Mult zice duios, Fluieraș de soc, Mult zice cu foc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cailor neastîmpărați și enervant de sforăitori. Cuprinsă de amărăciune, Maica a cerut sfatul înțeleptului Crăciun: - Ce să mă fac eu, Crăciune, Grele munci că m-au ajuns! -Du-te-n ieslea boilor: -Stați voi, boi, de-a rumega! Maica-sfîntă atunci năștea, Boii sufla de-ncălzea, Maica sfîntă-i alduia: -Fire-ați voi, boi, alduiți, Și în veci blagosloviți, De mine, de Dumnezeu Și de ăst fiuț al meu!. Oaia e tăcută și liniștită din fire, iar obiceiul de a se pierde în turmă, de a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dorință a pribeagului. Și totul se păstrează în marginile normalului. Biciul îl pune pe bou în mișcare, calul este iuțit cu varga; numai oaia se lasă ademenită de fluier, instrument mai întîi doar la îndemîna zeilor: Și cînd vîntul a sufla Fluierul a fluiera, Oile or înturna. Oile cele cornute, Mîndru m-or cînta pe munte, Oile cele bălăi, Mîndru m-or cînta pe văi. Oile cele-ocheșele, Mîndru m-or cînta cu jele. Oile cele streine Mîndru m-or cînta pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trimitea mama la brutărie, cum vă spuneam, la Roca. Bănuțul pentru pâine din pumnul strâns (ca să nu-l pierd pe drum) se încălzea și se umezea încât ajuns la brutar, când întindeam palma cu el spre vânzător, trebuia să-l sufle ca să se usuce. La coadă nu stăteam, pentru că nu erau cozi pe atunci. Primeam o pâine mare, caldă, bine crescută, cu miez mult și cu coaja groasă și bună, care merita ciupită, nu de foame, doamne ferește, ci din distracție
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
peste tot numai apă și... apă. Bănuiam doar sălciile de la locul de pescuit, căci din ele nu se vedeau decât vârful coroanelor, biete sălcii bătrâne, care ne-au ocrotit atât de bine împotriva țânțarilor! Colac peste pupăză, a început să sufle vântul, un vânt persistent, cam rece, cu picături de apă. Ce-o să ne facem? Nici nu concepeam să ne întoarcem acasă! - Dacă vreți, vă debarcăm pe insulă, văd că e destul de înaltă, zise cel măricel. Și dacă o să mai crească
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de ploaie rece. Aveam pe mine o șubă antivânt și impermiabilă, închisă până la gât. Pe cap pusesem capișonul. Nu-mi era frig, dar mă simțeam încotoșmănat și greoi în mișcări. Cele două lămpi de carbid ardeau, mai sfârâind când vântul sufla mai tare. Dar o pală de vânt mi-a stins una. Am încercat s-o reaprind dar n-am izbutit, se înfundase becul (becul este o biluță de metal înfiletat în țevușoara lămpii, care are un orificiu prin care vine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cunoscut venea și striga la poarta casei cu numărul 5. - Madam Ionescu, madam Ionescu! - Ce vrei, omule? întreba soția pierdutului în șanțuri din pragul ușii. - Madam Ionescu, Mitică... - Ce-i cu el? - Îi acolo, sub pod, în pârâu. - Da' mai suflă? - Nu știu, cred că da. - Bine, mulțumesc, lasă-l să se trezească! C-am să-l țesăl eu când o veni acasă! Dar luni dimineață, din zori, ca și cum nimic nu s-a întâmplat, pleca la treabă pe la jidani și români
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aur orice doritor de tron în țările române, că dacă ajunge acesta vodă își scoate grecul banii. Nu este turc dregător care să nu aibă roind în jurul lui zece, douăzeci de greci, ochi și urechi care-i spun tot ce suflă și răsuflă ghiaurii din împărăție. Și ăștia zece, douăzeci de greci fiecare își are finii și nepoții și strănepoții lui, și uite așa turcul este cap, dar gâtul întoarce capul... Pe Hristos L-or fi răstignit soldații cezarului, dar de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Brâncoveanu nu-i plăcea moda turcească a cafelelor băute în taină, totuși cel puțin de două ori pe săptămână venea la cafenea ca să simtă ce gândește târgul. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu intrase niciodată acolo, de aceea când un fecior îi suflă jupânului cine se îndreaptă spre cafenea, Hamie își lăsă mușteriul în mijlocul vorbei și se îndreptă spre ușă săși primească oaspeții. Primul intră marele logofăt, apoi marele spătar Mihai, Ianache Hartofilax și după ei, aruncând priviri furișe, marele stolnic. În urma lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bastonaș. Îl apropie de lumânare, dar se răzgândi, deschise cu cleștele ușița sobei, scoase o bucată de jăratic pe lopățica frumos lucrată din fier forjat și puse bețișorul pe jăratic. Fumul subțire și parfumat se ridica spiralat spre înălțimea tavanului. Suflă în lumânare. Acum decorul se coloră în roșu de la lumina jarului din sobă. Din când în când, câte o pală de flacără aurea totul, doar pentru câteva clipe. Doamna, cu lopățica întinsă, dădea grijulie ocol odăii, lăsând fumul să parfumeze
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]