5,627 matches
-
vorba de o intimă întrepătrundere, de o identificare în adânc, pusă în abis, în ascunsul ce înfășoară întregul posibil; înălțarea de aici e putința slăvirii, a unui poate ce desfășoară claritatea, seninătatea, pacea 6: Dar poate suntem chiar norii ușori suiți în slavă,/ Clari, fără legături, cum sunt bulele de aer într-o apă/ Atât de senini. O pace apărând treptat la orizont ca o navă,/ Și timpul ca un fum prin mâinile noastre de apă". Ultima imagine ia naștere în timpul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din lut, urcăm scări de luceferi,/ Silim să ducem cerul mai departe", "prin lut urcăm în cerul sfânt.// Sub pajiștile de senin/ Stau lumile zămislitoare/ Din întunericul deplin./ Și-n seva sacră ne unim/ Cu veșnicia subterană/ Din fundul căreia suim"24. Sub fiecare manifestare vizibilă a frumosului în lume stă, invizibilă, figura inaparentă a frumosului născător de frumusețe. Frumusețea iese la vedere în cele sensibile pe care le transfigurează, ea însăși ființând în corelație intimă cu ceea ce, opunându-i-se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din care să nu vreau să mă-ntorc"45. În acest punct de răscruce, care adâncește și înalță cu supra-măsură, rodul cel mai de preț este cel al inimii iubitoare: "Cel mai mare, limpedele rod,/ Dăruie-l acelui ce se suie/ În a foilor cerească cetățuie/ Unde-ai prins azurul în năvod"46. Spre deosebire de trupul văzut ca "o cetate a timpului", a sui în "cetățuia" cerească - "această cetățuie în suflet", cum o numește Eckhart, "în care Dumnezeu este incandescent și arzând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai de preț este cel al inimii iubitoare: "Cel mai mare, limpedele rod,/ Dăruie-l acelui ce se suie/ În a foilor cerească cetățuie/ Unde-ai prins azurul în năvod"46. Spre deosebire de trupul văzut ca "o cetate a timpului", a sui în "cetățuia" cerească - "această cetățuie în suflet", cum o numește Eckhart, "în care Dumnezeu este incandescent și arzând cu întreaga sa bogăție și minunăție"47 - înseamnă a te goli de toate cele lumești pentru a nu lăsa decât golul inimii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
21. Partea a II-a Chipul de sub imagine Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) Care este chipul realității irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apare ca posibilitate a semnificării nu se dă de la sine, căci faptul apariției e doar posibilul creat, pus în condiția (și în contextul) nedeterminării: "Ești al nopții miez putred,/ lună verzuie!/ Oh, mă robește ca o Circe tăcerea/ neînțeleasă, ce suie și suie/ cu demoniile-i întunecate". Miezul nopții, acest climax al eclipsării, nu e o limită cronologică, punctul terminus al unei deveniri temporale. Dimpotrivă, miezul e sfârșitul și începutul, centrul eshatologic al anti-devenirii mundane. Noaptea întunecă lumea, îi șterge apariția
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
posibilitate a semnificării nu se dă de la sine, căci faptul apariției e doar posibilul creat, pus în condiția (și în contextul) nedeterminării: "Ești al nopții miez putred,/ lună verzuie!/ Oh, mă robește ca o Circe tăcerea/ neînțeleasă, ce suie și suie/ cu demoniile-i întunecate". Miezul nopții, acest climax al eclipsării, nu e o limită cronologică, punctul terminus al unei deveniri temporale. Dimpotrivă, miezul e sfârșitul și începutul, centrul eshatologic al anti-devenirii mundane. Noaptea întunecă lumea, îi șterge apariția din orizontul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 268. 77 Ca "cea mai lăuntrică izvorâre". Acolo "irumpe în Dumnezeu o voință care aparține și ea sufletului" (Meister Eckhart, Predica 5 b, în op. cit., p. 53). Izvorâre care implică dubla mișcare de coborâre-înălțare, căci "nimeni nu s-a suit la cer, decât Cel care a coborât din cer" (Ioan, 3, 13). 78 Căci "sufletul n-ar putea vedea frumosul, dacă nu a devenit el însuși frumos. Să devină, deci, mai întâi orice suflet asemănător zeului și frumos orice suflet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
veacuri de vis și-au pus cenușa:/ Luna sau inima mea?" Suntem făcuți mai mult din noapte, în op. cit., p. 89). 8 Vol. Pe-o gură de rai (1943), în Emil Botta, Poezii, Editura Eminescu, București, 1979, p. 103. 9 " Suie, suie spre lună/ un fantomatic Demult și veștedul Odată./ Ca un argint ce scris a fost să-mi scape,/ imaginea ta în tremurătoarele ape/ căzu" (Neființei, vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., p. 131). 10 "Și tot privind
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de vis și-au pus cenușa:/ Luna sau inima mea?" Suntem făcuți mai mult din noapte, în op. cit., p. 89). 8 Vol. Pe-o gură de rai (1943), în Emil Botta, Poezii, Editura Eminescu, București, 1979, p. 103. 9 " Suie, suie spre lună/ un fantomatic Demult și veștedul Odată./ Ca un argint ce scris a fost să-mi scape,/ imaginea ta în tremurătoarele ape/ căzu" (Neființei, vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., p. 131). 10 "Și tot privind/ această
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Românească, București, 1982, p. 5). 27 Vol. Veșnica reîntoarcere (1982), ed. cit., pp. 67-72. 28 Înălțare efemeră, nu și iluzorie însă, căci imaginea apare parcă în propria-i dispariție: "Stai o clipă. Am să te ridic/ Sus, între livide frunze. Suie./ Azi, în foșnetul acela mic/ Pasărea pe care-ai prins-o nu e" (Etapă, vol. Versuri, 1966, în Leonid Dimov, Texte, ed. cit., p. 28). Așa cum se întâmplă și în poemul XXV din vol. Amintiri (1973), în care devoalarea misterului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Era Într-o iarnă mai cumplită decât cea de acum, cred că În 1952. Din toamnă, părinții mei fuseseră mutați „disciplinar” din satul natal, unde erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
salice", care a fost folosită pentru a-l da de-o parte, acesta se proclamă rege al Franței. Această proclamare, făcută la momentul potrivit, va constitui în secolul al XV-lea baza politicii britanice, între timp începe un interminabil conflict, suită de cavalcade intermitente, de bătălii între cavaleri și de asedii de orașe și fortărețe. Scopul nu este atît cucerirea de teritorii, cît înfrîngerea adversarului. Războiul de o sută de ani cunoaște trei etape succesive. Prima este marcată de o serie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
povești cu urși?) Astă-seară moș B.-A. nu vrea să se întoarcă acasă, ne roagă să-i dăm voie să doarmă în Renault. M. îl ia în toate felurile, dar moșul refuză să iasă din mașină. Sunt nevoit să mă sui în mașină și să-l duc până la familia Blenheim-Ahlskog. Nici nu mă gândesc să-mi asum vreo răspundere. În cele din urmă Kerstin îl scoate afară. Împachetăm până la ora două. M. propune să-mi înregistrez pe bandă însemnările de azi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fost eu în România?” și de „Domn’le, dumneata știi cine o să fiu eu în România?” O lume năpădită de atâția consuli onorofici, încât te întrebi cum de afacerile României nu merg tocmai bine, în vreme ce afacerile unora din acești diplomați sui generis ori a progeniturilor lor curg așa de lin în România. Prin 2001 am fost întrebat: „Domn’le, știi cine este noul ambasador american la București?”. Cum de obicei se întâmplă să știu astfel de lucruri un piculeț mai devreme
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bună poate deveni primul construct al unei mitologii economico-financiare periculoase. Mutată cu totul din zona fiscală în cea a moralului, rata nu poate spune omului de rând decât că bine au făcut cei care au furat pe rupte, și-au suit sacii cu bani în căruțe Rolls Royce, Bentley, Porsche, Mercedes, BMW și, cu voia dlui Tăriceanu, ultimele pe listă, Peugeot și Citroën, și că rău au făcut cei care n-au furat. Primii n-au plătit nici impozite progresive, nici
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a scăpat o clipă din colimator pe dl Goma. În 1991, “întors” din „exil”, dl Breban anunță că îl va chema pe dl Goma în fața Juriului de onoare al Uniunii Scriitorilor și îl va pălmui moral. Îi sugeram să se suie pe un scaun, pentru a nu se trezi lustruind o pereche de ghete. Scria dl Breban despre dl Goma, și nu doar despre el: „Există o mie de dreptăți, de răzvrătiri posibile; nici una, însă, contra gintei tale firești, contra poporului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
preaplinul repudierii. Așa s-a ajuns la finala Năstase vs. Băsescu. Rolul unui om ca dna Petre este și azi ceea ce ar fi trebuit să fie și în acei ani - unul de consilier lucid. Numai că Domnia sa preferă să îl suie încă o dată pe dl Constantinescu într-o șa de ciulini, să-i pună în dreapta o ciuvică drept lance și în stânga un gogoșar drept scut. Apoi, îi trage peste chip viziera de carton și, aprinzând cu bricheta coada mârțoagei de paie
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca fiind paradigma care a impulsionat societatea să sară pe o altă orbită evolutivă. Dacă până în secolul al XX-lea lumea se mai balansa încă între industrie și agricultură, informatizarea a poziționat societatea în lumea cyberspace. Aceasta este o lume sui generis, cu noi modele de cunoaștere, de gândire și acțiune, cu noi instituții și instituționalizări. Trăsătura distinctivă a noii lumi pare a fi înlocuirea societății de masă cu grupări din ce în ce mai mici, cu caracteristici din ce în ce mai asemănătoare, conectate între ele și ușor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nici un alibi. Dându-și fără îndoială seama de extravaganța gestului său și cuprinsă de amețeală la vederea bârlogului de burlac al lui Cassagnac, tânăra ajunge din nou să-și piardă complet controlul. Sare pe pat, se cocoață pe scaune, se suie pe pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o fetișcană sau drept o smintită decât drept o dezmățată. La venirea serii însă, Marie nu-și poate explica ce o apucase. E cuprinsă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să găsesc niște s cânduri, potrivite pentru a mi confecționa niște catalige, chitoroage le ziceam eu, bune să mă înalțe ca să culeg lesne fructele de pe poala copacilor, dar cât mai sus, de unde nu aș fi ajuns cu mâna dacă mă suiam în ei. După ce mi-am închipuit patru bucăți de lemn, două din ele cam de 1,60 metri înălțime, mi-am făcut o schiță a lor, și m-am apucat să le confecționez. Le voiam construite să lucrez la două
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna, în afară că ne asiguram povirla necesară, reușeam să strângem și să păstrăm și alte fructe. În special merele și perele. Le culegeam cu atenție, să nu fie lovite, ne suiam în podul grajdului - unde țineam strânsura pentru vite, și le puneam în fân. Le acopeream cu atenție, să nu se atingă fruct cu fruct, și acolo se păstrau toată iarna . Poate le mai adăuga un spor de îngrijire și protecție
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Oglinzi, aproape de Târgul Neamț, ne iese în cale o ploaie repede și îndesată. La plecare, omul care era șofer a uitat să pună la automobil pochitul de doc. Am mers cât vom fi mers cu ploaia în față și tot suind la deal se oprește motorul. Stăm în ploaie cam multișor, tuciuriul pune mașina în ordine, plecăm și pe la vremea amiezii intrăm într-un restaurant în Târgul Neamț, uzi până la piele și cu început de răceală. Plecasem de acasă cu stângul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
asupra cărora nu e spațiu să insistăm. Un alt prelat, părintele Ioan Iovan, de la Mănăstirea Recea de lângă Târgu Mureș, arestat de comuniști În urma unei Înscenări grosolane, acuzat de instigare la terorism și condamnat la muncă silnica pe viață, cu toate că a suit pe drumul crucii, Începând de la Închisorile din Galați, Jilava, Văcărești, Gherla, Bacău și Aiud, uneori Închis În celule fără de geam și sobă pe timp de aprige ierni, vorbind despre „morți scoși din celula ca niște baloturi de paie”, de „cele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
geografie politică, iar în 1795 se tipărește la Iași De obște gheografie, o traducere după Buffier, în care dascălul Amfilohie oferea sfaturi metodice, recomandând învățătorilor că dintre ,,toate învățăturile mai întâi să învață ce este mai ușor, apoi să se suie la cele mai grele”, așa încât primordial trebuie învățată geografia și apoi cosmografia. Același traducător tipărea, în 1795, la Iași Elemente arithmetice, arătând cât de vechi și ,,de lăudat meșteșug” este ,,învățătura numărării”, pe care elevii au numit-o ,,aritmechii”, știință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]