5,360 matches
-
românei. Dacă ne interesează care este originea în latină a cuvântului persona, constatăm că el vine din etruscă, unde provenea din gr. próso pon „față, figură“. Evoluția de sens de la „față“ la „persoană“ o găsim și în româna veche, în terminologia judecătorească și în graiul popular, unde se spune față pentru „persoană“, mai ales cu nuanța semantică de „personaj înalt“: Când moștenirea va fi lăsată la o față netrebnică (citat din Pravila de la 1814). Prosop a fost împrumutat direct din greacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
franceză în Evul Mediu (secolele 12-13), când, în jurul orașului Reims din regiunea Champagne, aflată între Franța și Belgia, se organizau târguri renumite; din Franța se aduceau postavuri și pânze, iar din Italia veneau produse din Orient. Multe cuvinte olandeze aparțin terminologiei maritime. Se știe că, în Evul Mediu, Olanda a fost o mare putere comercială, care și-a creat un imperiu de dimensiuni considerabile. Evident că acest imperiu a avut și o flotă. A amara este un verb care face parte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fost împrumutat din fr. lest; tot din franceză l-am luat și pe sinonimul său parțial balast < fr. ballast. În franceză a fost preluat dintr-o variantă dialectală (frizonă) a olandezei, unde lest însemna „încărcătură“. Last și balast apar în terminologia maritimă românească în secolul 17 și au ca sinonim cuvântul savură, de origine greacă. A machia este un verb împrumutat din fr. maquiller (ca și substantivul machiaj < fr. maquillage). La originea cuvântului francez actual, stă un verb makier „a face
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cazul ebraicei, nu avem niciun cuvânt luat direct din arabă. Cuvintele de origine arabă au ajuns la noi fie prin turcă (cele mai multe), fie prin franceză sau italiană. Cum se explică faptul că araba a avut rol deosebit în formarea unor terminologii științifice europene? Evident că, în domeniul religios, important în cazul ebraicei, nu se puteau lua termeni din arabă, limba religiei musulmane. După invaziile popoarelor migratoare, Europa a slăbit; Imperiul Roman a fost distrus în 476, când a fost înlăturat Romulus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
oculare până în secolul 16. Algebră și algoritm au la bază cuvinte arabe. Arabii au ajuns și în Persia, unde și-au însușit cultura indiană care dăduse rezultate extraordinare în matematică: au introdus numărul zero și au creat sistemul zecimal. În ceea ce privește terminologia matematică, araba a fost „cărăușul“ metodelor de calcul învățate de la indieni. În cazul primului cuvânt adus în discuție, ar. ğabr „contrainte, réduction“ (DR), precedat de articolul arab al-, a devenit algebra în latina medievală și a ajuns să însemne „reducerea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ca termen culinar, pentru a desemna ficatul (de gâscă) gătit. Apoi, s-a întâmplat ce s-a petrecut și în latină, cu aproape două mii de ani în urmă, când termenul iecur „ficat“ a dispărut în favoarea termenului culinar ficatum. ceafă Deși terminologia de bază a corpului omenesc este moștenită din latină, cuvântul ceafă, care se referă la o parte a corpului, sigur nu este moștenit din latină. Faptul acesta este mai puțin surprinzător dacă observăm că, pentru a denumi partea dinapoi a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de medicul italian Constantin Africanul, născut la Siracuza, în secolul 11, care preda medicina la celebra școală italiană de la Salerno. Noul sens „ceafă“ apare abia în secolul 16, sub influența unui alt cuvânt arab, nukra „ceafă“, datorită faptului că, în terminologia anatomică, nucha cu sensul „măduva spinării“ a fost înlocuit de medulla, moștenit și de rom. măduvă. În română, nu au existat aceste contacte lingvistice. Nu se știe prea bine de ce avem cuvântul ceafă, pus de majoritatea lingviștilor în legătură cu alb. qafë
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ou), iar seria determinanților este constituită din nume ce denumesc gâtul, gâtlejul, deci părți ale corpului uman care cuprind mărul lui Adam: nodul grumazului, nodul gâtlejului, nodul de la gușă, osul gârliciului, oul gâtului etc. buză Este unul dintre cuvintele din terminologia corpului omenesc care pune probleme etimologice. Mulți cercetători îl consideră din substratul preroman, pentru că este prezent și în albaneză (buzë). Cuvântul este foarte vechi; există și în aromână (budză), și în meglenoromână (buză), iar regional se păstrează pronunțarea dz pentru
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în cuvinte ca gălbează, coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul de bază al cuvântului, care face parte din terminologia corpului omenesc. Limbile romanice occidentale au păstrat lat. lab (b)ra (cu sensurile „buză“ și „margine“) > it. labbro, fr. lèvre, v. sp. labrio. Termenul labio „buză“ din limba spaniolă actuală nu este moștenit, ci un neologism împrumutat, în secolul 16
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt mai noi, apărute în terminologia științifică. Cele trei cuvinte din titlu sunt date în DEX ca sinonime ale lui abdomen, definit în același dicționar ca „parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele“. Pântece este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
unele persoane din Muntenia au declarat că burtă se folosește mai ales cu privire la animale (vezi ciorbă de burtă). Abdomen este un neologism împrumutat din franceză și latină (apare în scris târziu, la Al. Sahia) și este folosit mai ales în terminologia medicală: plagă la abdomen „rană la burtă“. vână, venă Termenii din această pereche de cuvinte au același sens și același etimon îndepărtat; primul este moștenit din latină, al doilea este un împrumut relativ recent, folosit în terminologia medicală. Vână < lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mai ales în terminologia medicală: plagă la abdomen „rană la burtă“. vână, venă Termenii din această pereche de cuvinte au același sens și același etimon îndepărtat; primul este moștenit din latină, al doilea este un împrumut relativ recent, folosit în terminologia medicală. Vână < lat. vena, care este moștenit în toate limbile romanice; avea sensul general de „orice fel de canal“ („vână de apă“, „filon de metal“) și sensul special de „vas sangvin care asigură circulația sângelui din vasele capilare la inimă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vână împrumutat din lat. vena, fr. veine, nu beneficiază de aceeași bogăție semantică. Statutul său de cuvânt împrumutat rezultă atât din forma cuvântului, care îl păstrează pe e netrecut la â, cât și din faptul că are sens specializat. În terminologia medicală, se găsesc și alte cuvinte împrumutate din franceză și latină, ca bilă, sinonimul lui fiere, moștenit; cord, sinonimul lui inimă; sau abdomen, sinonim al lui pântece. rinichi, rărunchi De data aceasta, ambii termeni ai perechii de sinonime sunt moșteniți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în restul României. Acesta din urmă s-a confundat, din cauza asemănării fonetice, cu rărunche „gălbenele“, numele unei plante moștenit din lat. ranunculus, derivat diminutival al lui rana „broască“! Rinichi câștigă teren, pentru că a fost adoptat de limba literară și de terminologia medicală; în schimb, rărunchi apare în mai multe expresii: a avea seu la rărunchi, a striga din rărunchi, a i se rupe cuiva rărunchii de milă. Dialectal, în Banat, circulă și sinonimele bobric sau sămot. Rămâne însă greu de explicat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a scris mult. Despre ce mâncau oamenii de rând aflăm din cuvintele latinești transmise limbilor romanice; unele dintre acestea sunt panromanice, altele au fost păstrate doar în română și alte câteva limbi surori. Terminologia culinară latină ne este cunoscută din cartea de bucate numită „a lui Apicius“, care datează de la sfârșitul secolului 4; este foarte interesantă și pentru faptul că are multe cuvinte populare, transmise limbilor romanice. Apicius, un cunoscut gurmand, a fost probabil
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică (fr. azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
de unde a fost împrumutat, în secolul 15, de franceză, în forma chyle „lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mai folosesc și alți termeni din aceeași sferă semantică: bulion „supă de carne fără zarzavat“ < fr. bouillon, borș „ciorbă preparată cu zeamă acră“ < rus., ucr. boršć, precum și minestrone, termen luat recent din italiană. Cuvinte de origine turcă În perioada creării terminologiei culinare românești (secolul 17), eram cu fața „întoarsă“ mai mult spre Orient. În epoca fanariotă, a fost adoptată gastronomia orientală și, de aceea, cuvintele luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
turcă În perioada creării terminologiei culinare românești (secolul 17), eram cu fața „întoarsă“ mai mult spre Orient. În epoca fanariotă, a fost adoptată gastronomia orientală și, de aceea, cuvintele luate din turcă și greacă ocupă un loc de seamă în terminologia acestui domeniu. Termenii de origine turcească sunt numeroși; aceștia se referă la: - plante și fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
confort“ și apoi „înviorarea gâtului“; rom. rachiu vine din tc. rakı, care a fost luat din ar. ‛araq „sudoare“ (expresia ‛araq at-tamr însemna „sudoarea curmalelor“ și, apoi, „băutură amețitoare“). Cuvinte de origine greacă Numele de mâncăruri grecești aparțin și ele terminologiei gastronomice orientale. Friganea „felie de pâine muiată în lapte amestecat cu ouă bătute, prăjită apoi în unt“ este un cuvânt folosit mai ales la plural, în forma friganele, care a fost împrumutat din ngr. phriganiá. Este un termen relativ recent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
răcoritoare preparată din cafea neagră concentrată, în care se pun cuburi de gheață. Cuvântul românesc este împrumutat din fr. mazagran care, la rândul lui, are la bază numele localității Mazagran din Algeria. antreu și aperitiv În mod ciudat, sensul din terminologia culinară a cuvântului antreu „fel de mâncare care se servește ca aperitiv“, curent astăzi mai ales la orașe, nu apare menționat în dicționarele românești (cu excepția ultimei ediții a Dicționarului de neologisme). La etimonul său, fr. entrée, acest sens este atestat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
care deschide“, al cărui etimon este cuvântul din latina târzie aper(i)tivus > lat. aperire „a deschide“. Deci aperitiv „care deschide, stimulează pofta de mâncare“ este sinonim cu antreu. Cazul lui antreu este reprezentativ pentru o seamă de cuvinte din terminologia culinară românească, neînregistrate în dicționare sau care au apărut abia la sfârșitul secolului trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea a Sandei Marin). antricot și cotlet Amândouă aceste cuvinte din terminologia culinară
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din terminologia culinară românească, neînregistrate în dicționare sau care au apărut abia la sfârșitul secolului trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea a Sandei Marin). antricot și cotlet Amândouă aceste cuvinte din terminologia culinară românească sunt de origine franceză: fr. entrecôte și fr. côtelette. În ambele cuvinte franțuzești apare, după cum se poate vedea, termenul côte „coastă“. Fr. côte vine din lat. costa, moștenit de toate limbile romanice; în română, a devenit coastă. Deci
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cărții „Fiziologia gustului“ (1825). Frații Julien, celebri patiseri francezi, au creat această prăjitură după o rețetă primită de la scriitor și, de aceea, au botezat-o cu numele lui. Beșamel „sos alb făcut pe bază de lapte“ este cunoscut numai în terminologia culinară citadină. Termenul este un împrumut adaptat după pronunțare al fr. béchamel, cu același sens. În franceză provine de la numele Louis de Béchamel, marchiz de Nointel, intendent al lui Ludovic XIV, renumit cunoscător în domeniul artei culinare. Se spune că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
același sens. (Pentru originea îndepărtată a termenului, vezi supra, p. 52.) Germ. Zuckerbohne, un cuvânt compus din Zucker „zahăr“ și Bohne „fasole“, este numele unei legume, care în română a devenit fasole țucără. Acest tip de împrumut se numește, în terminologia lingvistică, semicalc, adică o traducere parțială a termenului de origine: partea a doua a cuvântului compus german s-a tradus în română prin fasole, iar prima parte s-a împrumutat și s-a adaptat, devenind adjectivul feminin țucără, acordat în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]