5,887 matches
-
progresului român, nr. 4, 1895), sau pe „Marcu Goldstein curelarul”, personaj din romanul lui Gala Galaction Papucii lui Mahmud (1932) <endnote id="(435, p. 150)"/>. În 1914, numai În București erau Înregistrați 27 de „curelari” și 21 de „tapițeri de trăsuri” (În ambele cazuri, meșteri patroni și lucrători) <endnote id="(834, p. 115)"/>. Dar sunt atestate informații mult mai vechi : În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a Înființat „cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri, În cari Încape mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a Înființat „cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri, În cari Încape mai multe persoane (care se numește omnibus)” (sic !). Cu doar „un sfanț”, bucureștenii puteau merge, „atât pentru trebuință-le, cât și spre preumblare”, la moșia de la Băneasa a „preaînaltului și fericitului nostru Domn” <endnote id="(536, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moșia de la Băneasa a „preaînaltului și fericitului nostru Domn” <endnote id="(536, p. 479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului revoluționar. Dar bucureștenii au continuat să se preumble „la șosea” cu trăsura sau cu „omnibusul” : „La Băneasa, la pădure,/ S-adunăm la fragi și mure”, cum cântau lăutarii din epocă <endnote id="(130, p. 338)"/>. Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p. 209)"/>. Un an mai târziu (În mai 1884), doi fabricanți de trăsuri din Iași, evreii Rossenblum și Scherer, erau brevetați de regele Carol I cu titlul de „Furnizor al Curții M.S.R. Domnitorului” <endnote id="(834, p. 116)"/>. În aceeași epocă, Într- un mic târg moldovenesc ca Piatra-Neamț, de pildă, erau Înregistrați 42
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În Întreaga țară prin minunatele căruțe de tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vin de la Herța, cu un harabazio ovreo... țe drumo blestemato !... țe hurducarismos !” <endnote id="(427, V, p. 355, și VII, p. 382)"/>. Tot În Moldova (Iași) și tot la jumătatea secolului al XIX-lea, Iuliu Barasch vorbea și el despre „trăsuri zgomotoase” și despre „care largi și enorme, ce fac o larmă de-ți sparg urechile” (194). Scriitorul francez Alphonse Royer se minuna În 1830 de „mulțimea și graba” trăsurilor care străbat „strada principală din București”, asemănând-o cu marile bulevarde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătatea secolului al XIX-lea, Iuliu Barasch vorbea și el despre „trăsuri zgomotoase” și despre „care largi și enorme, ce fac o larmă de-ți sparg urechile” (194). Scriitorul francez Alphonse Royer se minuna În 1830 de „mulțimea și graba” trăsurilor care străbat „strada principală din București”, asemănând-o cu marile bulevarde din Paris, Roma și Londra <endnote id="(821, p. 264)"/>. La rândul său, În 1870, cehul Jan Neruda nota faptul că cele peste 11.000 de trăsuri și birje
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și graba” trăsurilor care străbat „strada principală din București”, asemănând-o cu marile bulevarde din Paris, Roma și Londra <endnote id="(821, p. 264)"/>. La rândul său, În 1870, cehul Jan Neruda nota faptul că cele peste 11.000 de trăsuri și birje din București produc un „huruit” care „răsună În oraș ca un tunet permanent, Îndepărtat și [care] durează până către miezul nopții” <endnote id="(566, p. 256)"/>. În fine, vizitând Bucureștii În 1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
huruit” care „răsună În oraș ca un tunet permanent, Îndepărtat și [care] durează până către miezul nopții” <endnote id="(566, p. 256)"/>. În fine, vizitând Bucureștii În 1884, și romanistul danez Kristoffer Nyrop a fost profund impresionat de „zgomotul numeroaselor trăsuri care goneau Încoace și Încolo, cu o viteză nemaipomenită” <endnote id="(787)"/>. În spațiul lingvistic slav, la est și la nord de Moldova, pentru termenul de „căruțaș” a intrat În lexic cuvântul balagula, care provine din ebraicul ba’al agalah
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să rămână peste noapte Într-un han ținut de niște evrei : „Ne duserăm la un birt ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica murdărie” și „duhoarea ciumată” sunt semnele distinctive ale unei cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aron Hascal zis Șaia, birjar în orașul Dorohoi. Potrivit referatului agentului de poliție, studentul Mociulschi, după ce a participat la nunta studentului Malineț din Dorohoi, s-a bătut cu birjarul Aron Hascal zis Șaia, care a refuzat să-l ducă cu trăsura. Mociulschi a scos revolverul și a rănit pe evreii birjari, Aron Hascal zis Șaia și pe Haim Ștrul Godrich. Mulțimea l-a dezarmat pe student, iar un procuror de la Tribunalul Dorohoi a cerut poliției să facă cercetări și să dreseze
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor: din cauza actelor ostile la care s-au dat evreii din Bucovina și Basarabia împotriva militarilor români, toată populația românească din teritoriul neocupat și unii militari cu grade inferioare mai ales execută represalii contra evreilor, sunt bătuți, aruncați jos din trăsuri. Evenimentele tragice petrecute în Dorohoi la 1 iulie 1940, fac parte integrantă din registrul violențelor îndreptate împotriva evreilor, petrecute în contextul retragerii haotice a armatei române din teritoriile cedate sovieticilor și pe fondul unei stări de spirit puternic antisemite. Orașul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
30; 1919,30, dar circulația acestora era pe baza ordinului de serviciu eliberat de poliție. Pentru măcelari era permisă circulația pe stradă pentru aprovizionarea cu vite în zilele și orele stabilite de primărie prevăzute în ordinele de serviciu individuale. Circulația trăsurilor pe piață cu personal românesc era între orele 5 și 21,30, iar circulația sacagiilor cu personal românesc între 7,30, -19,30. Era interzisă părăsirea domiciliului în alte ore decât cele specificate, cu amenințarea că „pentru nerespectarea dispozițiilor se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
660. 1092 Ibidem, ds.272/1941, f.658-722. 1093 DJANB, Fond poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.603. 308 Situația este confirmată și de declarația evreului Sacagiu Wolf, șeful birjarilor din Dorohoi: „la evacuarea evreilor din acest oraș, caii și trăsurile evreilor birjari: Iancu Sărăcuțu, Avram Dubnicu, Zeilic Codreanu, Iosub Fane, David Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941, Centrul național de Românizare urma să gestioneze imobilele rămase
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Bucuresci acele 100 căruțe requisiționate, vă invit ca imediat să luați măsuri pentru concentrarea acelor oameni și În ziua de 19 curent să’i trimiteți la Casarma Călărașilor de aci fiindu că la 20 (iulie, n.n.) urmează a pleca cu trăsurile”. Prefectul județului Întărea dispoziția scriindu-i polițaiului (numele vechi al șefului poliției) să-și trimită toți agenții de care dispunea „...pentru ca toți acei oameni prevăzuți În listă să fie numai de cât prezenți la Escadron”. Presimțind că ceva nu putea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comptul dv. (subl.ns.)”. Bineînțeles că, fiind stare de alertă maximă, șeful oamenilor legii hușeni a evidențiat În rezoluția sa urgența acestei misiuni. Anexat adresei, era și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de Călărași. 1) Blându Antonu (Hușși); 2) Chiru Neculaiu (Hușși). Reserviști de Dorobanți. 1) Parfeni Lăcătușu (Hușși), 2) Mirciu Haralambie (Hușși); 3) Blesneacu Neculaiu (Hușși). Recruți de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Același amar răspuns primise polițaiul pe data de 12 august 1877 și de la subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de căruțe (trăsuri) rechiziționate pentru front s-au găsit câteva mai bune de dat la gunoi decât de a Înhăma caii la ele și dovadă stă adresa Prefecturii Fălciu nr.6109/21 iulie 1877 trimisă poliției, În care erau explicate unele detalii: „Comunicânduvă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În care erau explicate unele detalii: „Comunicânduvă asociatu aci Întocmai copie de pe raportul Primariului de Fălciu (...) adresată D-lui Subprefect, În privința angajamentului ce au făcut cu ebreul (corect, evreul, n.n.) Solomon Mihăl Ferariu din acestu orașu pentru repararea unor trăsuri rechiziționate, vă invit ca informânduvă de conținutul acestui raport, să cercetați dacă acele reparațiuni sau făcut și atunci să Îndestulați pe maestru din banii lăsați de Primariul zisei comune, la comerciantul Constantin Dumitriu”. Pe 25 iulie 1877, polițaiul notase pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să cercetați dacă acele reparațiuni sau făcut și atunci să Îndestulați pe maestru din banii lăsați de Primariul zisei comune, la comerciantul Constantin Dumitriu”. Pe 25 iulie 1877, polițaiul notase pe contrapagina documentului că „...ebreul Mihal Solomon Ferariu a gătat trăsurile defecte În total și lea predat Comandantului de Călărași loco, asemine sau primit și banii după angajament dela comerciantul Dumitriu depe strada Principală”. Câteva file mai Încolo, am găsit și raportul detaliat al primarului comunei Fălciu, Constantin Darie, În care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Comandantului de Călărași loco, asemine sau primit și banii după angajament dela comerciantul Dumitriu depe strada Principală”. Câteva file mai Încolo, am găsit și raportul detaliat al primarului comunei Fălciu, Constantin Darie, În care precizase În amănunt fiecare defecțiune a trăsurilor rechiziționate de pe raza sa de activitate și care urmau a fi reparate din banii comunității locale ce cu onor o conducea. h. Furturi de animale Firește că pe lângă multe alte atribuțiuni, poliția timpului se ocupa și de infracțiuni și infractori
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atenția polițaiului ca la momentul oportun ce va fi anunțat de forurile superioare, proprietarii să predea vitele pentru a fi trimise În convoi până la Bârlad, de acolo urmând să plece cu trenul spre front. a.j. Fuga de armată cu trăsura! Ar fi o minciună gogonată să afirmăm că toți bărbații acelor vremuri au lăsat la repezeală sapele, greblele, furcile, coarnele plugului, nevestele, ibovnicele, copiii și au plecat cu cântec Înainte la război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]