4,816 matches
-
de la distrugerea orașelor germane de către anglo-americani prin carpet bombing până la soarta evreilor. Această notă nu poate nici măcar schița programul unui travaliu urgent de revizuire, completare și regândire prin istoricizare a memoriei europene, prin care să se pună bazele unei comuniuni transnaționale prin justă și completă recunoaștere a suferinței Celuilalt, prin recunoașterea lui Tu ca Eu îndurerat. Jan Patoțka sugera același lucru pe temeiul „solidarității celor zguduiți”, o posibilă experiență comună de durere și pierdere ce s-ar putea constitui prin meditația
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale papei Clement al VIII-lea de a-l recunoaște drept principe al Transilvaniei în schimbul trecerii la catolicism. În luptele duse cu otomanii, el s-a definit tot timpul ca apărător al creștinătății, fiind văzut ca un mare războinic religios transnațional de către populațiile din Balcani oprimate de turci. Campaniile lui purtate ca membru al Sfintei Ligi creștine, alături de Vatican, Spania, Imperiul Habsburgic, statele germane, ducatele Toscanei, Mantovei și Ferrarei, Transilvania și Moldova au fost numite de istoricii europeni Ultima cruciadă - acesta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura didactică începe să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Paginile web, cum sunt site-urile de comerț electronic, au început să fie, din ce în ce mai mult, ținta atacurilor, care nu sunt reglementate prin legile ce protejează, de exemplu, formele de proprietate. Legile de constrângere efectivă sunt dificil de implementat din cauza naturii transnaționale a spațiului virtual. Mecanismele de cooperare peste granițele naționale pentru rezolvarea și pedepsirea fraudelor sunt complexe și greu de aplicat. Din această cauză, infractorii spațiului virtual pot sfida prevederile jurisdicționale convenționale ale națiunilor, inițiind atacuri de pe calculatoare aflate oriunde în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
elocvent exprimată, printre altele, prin înființarea Agenției Naționale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o concepție unitară privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltării rețelelor de criminalitate organizată transnațională, impune o nouă strategie, integrată în plan intern și internațional, ca reacție în fața acestei amenințări. Continuarea firească a unui proces în desfășurare, Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012 este elaborată în concordanță cu prevederile noii strategii europene în domeniu și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a cererii și ofertei de droguri, atât în cadrul relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu structurile europene specializate, cât și în cadrul mai larg al forurilor internaționale și relațiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaționale ale drogurilor și cu cele având experiențe relevante în combaterea acestui flagel. Obiective specifice 1. Dezvoltarea relațiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin: a) preluarea și implementarea corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
privitoare la relațiile interstatale pașnice, Doyle a explicat pacea democratică în termenii trăsăturilor instituționale, culturale și comerciale ale democrațiilor liberale. Pârghiile și contraponderile constituționale, cultura împărtășită a respectului față de legitimitatea reciprocă și stimulentele materiale oferite de contactele sociale și economice transnaționale între regimurile liberale au constrâns concomitent și puternic capacitatea republicilor stabile constituțional de a declanșa războaie una împotriva alteia. De asemenea, Doyle a observat căile prin care aceiași factori aflați la baza relațiilor pașnice din zona de pace exacerbau conflictele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sau Bulgaria, proteste provocate de nemulțumirea populației, în ceea ce privește măsurile de austeritate, impuse de „popularii” europeni. Ca și P.D.L.-ul, Partidul Popularilor Europeni<footnote Partidul Popular European este un partid de centru-dreapta european, unul din cel mai mari partide transnaționale reprezentate în Parlamentul UE. PPE a fost fondat în 1976 de către partide occidentale creștin-democrate, dar mai târziu a primit și partide europene conservatoare sau alte formațiuni politice de centru-dreapta. footnote> nu vede decât greșelile celorlalți, ei fiind fără de pată, deținătorii
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
internațional, au trecut pe un loc secund, principalul subiect politic fiind cel al crizei economice și financiare, a consecințelor acesteia precum și a măsurilor pentru contracararea efectelor sale și pentru redresarea economiilor grav afectate; * deși în anul 2008 principalele grupuri politice transnaționale și partidele europene intenționau să realizeze campanii electorale relativ unitare și sincronizate în toate statele, acest lucru nu s-a mai realizat, deoarece eficiența ar fi fost mai mică, în condițiile în care agenda dezbaterilor nu a mai fost viitorul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și Camera Reprezentanților au trei caracterisitici în comun, caracteristici care lipsesc atunci când comparăm Parlamentul European cu parlamentele naționale 76. Camera Reprezentanților din SUA reprezintă o instituție parlamentară care suportă o comparație cu parlamentul european. Astfel: * ambele parlamente operează la nivel transnațional și, în consecință, membrii săi sunt aleși nu într-o circumscripție electorală unică, ci în circumscripții electorale organizate în statele americane și respectiv, în statele membre ale Uniunii. * În ceea ce privește funcționarea internă a ambelor adunări, Camera Reprezentanților din SUA și Parlamentul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmare important de avut în vedere și analizat este varietatea "actorilor parlamentari" și, în consecință, subliniem următoarele: a) există organisme parlamentare care sunt special create pentru a trata afacerile internaționale, fie că este vorba de membrii lor (de exemplu organisme transnaționale, regionale, interregionale), intersele lor (mediu, cultură, economie, securitate) sau obiectivele lor (de exemplu cooperare, rezolvarea conflictelor); b) există activități pe care organismele parlamentare le dezvoltă în sfera internațională ca: (1) un mijloc de a controla executivul (deoarece politica externă este
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
naționale. Resursele limitate de personal înseamnă că există o posibilitate mai mică de a influența afacerile internaționale. Este demn de remarcat cât de diferite sunt parteneriatele parlamentelor, variind de la reprezentanții parlamentelor naționale și de la o combinație de parlamentari naționali și transnaționali, direct la parlamentarii aleși. Toate acestea au un impact asupra a ceea ce se așteaptă din partea diplomației parlamentare, în special asupra legitimității rolului ei104. Asemenea organisme sunt mai înrudite cu formele guvernamentale tradiționale ale diplomației decât altele. Prin urmare, din interviurile
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmare, mai bine instituționalizată în unele cazuri, decât în altele. Dar și contrariul poate fi adevărat de asemenea, în sensul că parlamentele naționale continuă să se bucure în general de un grad mai mare de legitimitate decât cel al omologilor transnaționali, în special în rândul electoratului / opiniilor publice naționale. Acest lucru este valabil mai ales în cazul în care membrii organismelor naționale non-macroregionale nu sunt aleși în mod direct, deși participarea redusă la alegerile pentru Parlamentul European ar putea fi, de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
perspectiva relațiilor internaționale Domeniul relațiilor internaționale, disciplină academică născută ca ramură a științei politice, privește studiul politicii internaționale sub aspectul dimensiunii teoretice și, la modul empiric, al raporturilor dintre actorii sistemului internațional (state, organizații interguvernamentale, organizații nonguvernamentale, companii multinaționale sau transnaționale). Relațiile internaționale se întrepătrund cu alte domenii academice precum economia, istoria, dreptul, filosofia, geografia, sociologia, antropologia, psihologia și studiile culturale. Istoria relațiilor internaționale datează de la Pacea de la Westfalia din 1648, unde a fost dezvoltat sistemul de stat modern 134. Înainte de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
explica relațiile dintre aceste tipuri diferite de state este disputată, iar sistemul internațional poate fi privit prin prisma "nivelurilor de analiză". Acesta constituie un mod de a analiza relațiile internaționale și include nivelul individual, statul- națiune, nivelul internațional al problemelor transnaționale și interguvernamentale, precum și nivelul global. Referitor la "actorii" relațiilor internaționale, răspunsul poate părea la prima vedere simplu-guvernele statelor lumii. În realitate, pe scena internațională evoluează, după cum am precizat, organizațiile interguvernamentale, ai căror membri sunt guvernele naționale (ONU, FMI, OPEC, NATO
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
rezolvate la nivel statal, național, soluțiile fiind posibile doar prin politici internaționale globale. Începând cu secolul XX și-au făcut apariția noi subiecte pe scena politicii interne și internaționale, cu o dezvoltare numerică fără precedent organizațiile internaționale nonguvernamentale și societățile transnaționale. Participarea directă a indivizilor și a grupurilor de persoane la probleme variate se realizează, din ce în ce mai mult, prin intermediul acestor organizații. Ele joacă un rol tot mai activ în raport cu problemele mari ale societății actuale, precum combaterea subdezvoltării, a sărăciei și bolilor, a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și statele sale membre sunt cei mai mari contribuabili de diferite forme de asistență financiară și dezvoltare tehnică pentru Africa. UE este văzută de către Uniunea Africană și instituțiile sale ca sursă de inspirație și un model de succes de integrare transnațională și regională, organismele UA, cum ar fi PAP, fiind create după modelul instituțiilor UE210. PAP proliferează un număr de principii care ghidează și politica de cooperare a UE. Acestea includ angajamentul de a construi democrația, drepturile omului, precum și promovarea bunei
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
supranaționale la nivelul continentului american își are rădăcini mai timpurii. Simon Bolivar, încă în anul 1826, a intuit avantajele unui sistem de apărare comun la nivel panamerican, realizabil printr-un pact și continental și o armată comună, precum și un parlament transnațional, prezentând această idee în cadrul Congresului din Panama. De abia la a patra Conferință a republicilor americane, care s-a ținut la Buenos Aires în 1910, s-a decis ca organizația șă poarte un nume, în speță "Uniunea Republicilor Americane". Cu aceeași
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
comunicații specifice societății informaționale), care s-a materializat în creșterea producției industriale și o foarte accentuată expansiune a comerțului la nivel mondial. Astfel, nevoia unor piețe de desfacere tot mai largi pentru bunuri și servicii, inclusiv financiare, a creat mecanisme transnaționale și a făcut să crească presiunile asupra guvernelor naționale europene pentru a realiza o schimbare de paradigmă și a crea o comunitate politică, economică și socială, la nivelul întregii Europe. Crearea Consiliului Europei, în 1949, de către zece state fondatoare, reprezintă
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
scopul de a asigura pacea și stabilitatea 294". 2. Trăsăturile Uniunii Uniunea Europeană: Uniune de state rezultată dintr-o grupare voluntară, având drept obiectiv crearea unei colectivități. Uniunea Europeană este rezultatul voinței libere și egale a statelor de a crea o grupare transnațională. Acestea au folosit în acest scop mijloacele clasice ale dreptului internațional: negocierea, încheierea, semnarea și ratificarea de tratate internaționale. Uniunea Europeană actuală este produsul unui proces istoric complex bazat, la început, pe voința a șase state de a crea o grupare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
întărite cuprinsul Tratatului de la Lisabona, cel care în mod formal conferă personalitate juridică Uniunii Europene. În acest context, Parlamentul European se evidențiază printr-o serie de caracteristici specifice 306: * Reprezintă construcția parlamentară care a generat un nou model de democrație transnațională, model care completeayă diplomația internațională; * Face parte dintr-un mecanism instituțional unic din punct de vedere al echilibrului instituțional și al modului de partajare a competențelor; * A cunoscut o evoluție spectaculoasă din punctul de vedere al atribuțiilor conferite, chiar dacă au
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]