5,827 matches
-
burtă... tot e mai bine decât să murim aici. — Bine, am zis resemnat. Am luat-o la goană, ca nebunii, de-a lungul șanțului. Eram legați unul de altul cu funia. Fata agita ritmic lanterna în sus și-n jos, trasând pe zid un model seismografic dințat. Rucsacul îmi sălta în spate și auzeam lucrurile dinăuntru zdrăngănind: conservele, termosul, sticla de whisky. Aș fi vrut să mă opresc și să arunc tot ce nu-mi trebuia, dar n-aveam răgaz nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și scăpăm, dar trebuie să ne mișcăm iute. Dacă nu, ni se suge sângele, adormim și nu ne mai trezim pe veci. — Sângele? Fata a îndreptat lanterna spre groapa periculoasă în care căzusem pe jumătate. Era perfect rotundă, de parcă fusese trasată cu compasul. Avea diametrul de vreun metru. Apoi a mișcat lanterna și ne-am dat seama că era plin de asemenea gropi în jurul nostru. Terenul arăta ca un fagure imens. Pereții stâncoși de ambele părți ale drumului se terminau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
șuvoiului. Sus. Tot mai sus. Dacă explicațiile pe care mi le dăduse erau corecte, însemna că partea superioară a turnului devenea un fel de insulă în mijlocul unei mlaștini întinse. Lanterna ei, prinsă de umăr cu o curea, se balansa ciudat, trasând în întuneric figuri geometrice întâmplătoare. Urcam și urcam, fără să-mi dezlipesc privirile de pe lanternă. La un moment dat, am încetat să mai număr treptele. Urcasem vreo sută cincizeci sau chiar două sute. Zgomotul apei se schimba mereu. La început fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dreptate, iar tu greșești. Înțelegi ce vreau să zic? — Da, chiar foarte bine. Și eu am uneori senzația asta. Mă simt confuz și am impresia că eu sunt de vină, nu ei. Nu e bine să gândești astfel, spuse Umbra trasând niște linii șerpuitoare alături de cerc. Noi avem dreptate și ei greșesc. Noi suntem cei normali, ei sunt anormali. Să-ți fie foarte clar. Dacă nu iei lucrurile astfel până mai poți gândi, Orașul o să te înghită fără să-ți dai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Fetișuri de azi”, Radu Cosașu susține „Cronica de trei secunde”, iar Ioan Grigorescu scrie „Mapamond”, în timp ce H. Brauner onorează rubrica „Folclor”/ „Poluarea folclorului”. Literatură ori publicistică pe subiecte literare se publică inițial relativ puțin. Traian Stoica susține rubrica „Recenzii” sau trasează portrete de scriitori (Nina Cassian, Edgar Papu ș.a.), Aurel-Dragoș Munteanu semnează „Viața cărților”, mai târziu Dorin Tudoran începe să țină o „Cronică a debuturilor”. Redactorul-șef publică versuri, interviuri cu scriitori (Eugen Barbu). Ponderea materialului pe teme literare și artistice
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
cu furie și superbie maeștrii anilor ’60. Concluzia este de fiecare dată egal distantă Între punctele de vedre expuse. Nu se poate spune, așadar, În conștiința deplinei proprietăți a cuvintelor Întrebuințate, că literatura ar avea, ca obiect estetic, niște limite trasate cu rigla (literaritatea, sau defamiliarizarea), nici că referința extratextuală este o iluzie, nici că autorul e o iluzie a unei origini sintactice, nici că cititorului Îi poate fi creat un portret robot universal valid, nici că stilul a murit, nici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
astăzi, subiectul științelor umane apărute la intersecția economiei, biologiei și lingvisticii. Colonna, Gasparini și alții ca ei comit, atunci cînd abordează autoficțiunea, o eroare de perspectivă care dovedește ignorarea teoriei lui Foucault: ei disprețuiesc „moda autoficțiunii” și Încearcă să-i traseze istoria Întrucîtva lansonian, ca și cum ar fi totuna să publici confesiuni la sfîrșitul secolului al IV-lea, În secolul al XVIII-lea sau astăzi. Dacă astăzi există o modă a autoficțiunii, mi se pare că trebuie, pentru a Înțelege ce Înseamnă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de fugă, Îi re-impune propria organizare. (...) Romanul francez este profund pesimist, idealist, „critic al vieții mai degrabă decît creator de viață”. El nu concepe decît călătorii organizate, iar salvarea, numai prin artă. (...) Își petrece timpul punînd puncte pe i, În loc să traseze linii, linii de fugă active sau de deteritorializare pozitivă. Cu totul altul e romanul anglo-american. Gilles Deleuze, Mille plateaux, Minuit, 1980, pp.230 și 228 Lucrurile se află pe făgașul lor. Azi e cald, mîine poate fi mai cald, poate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În Coasta de Fildeș de către băștinași, cine știe, eu unul nu-mi pot Închipui că toatea astea s-ar fi putut Întâmpla de-adevăratelea. Dar sunt convins că un francez poate scrie acum o Mioriță și că un italian poate trasa o Cale a Vidului, și că ambele apocrife n-ar fi neapărat lipsite de orice valoare literară pentru că nu sunt originale, Înrădăcinate adică Într-un spirit cu care autorii apocrifelor nu ar avea alte relații decât livrești (vezi Italo Calvino
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de furnici, de maimuțe. Un proiect babilonian care redă metonimic proiectul auctorial: acela de a demonstra că sensul a dispărut dintr-un limbaj lipsit de regulă (Dumnezeu), cu sintaxă inexpresivă, produs al cumulării haotice de cuvinte. Un destin frînt este trasat și În Le Port intérieur (Portul interior, 1995), acela al lui Breughel, un luptător de gherilă ajuns de brațele lungi ale “partidului”, pentru a fi omis Întregul adevăr În cazul fostei sale amnte - dispărute - Gloria Vancouver. și aici rupturile de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj credibil : « pedalam cu toată viteza, trasînd o cărare prin verdele cîmpului, culcînd ierburile sub roți. » Uite-așa vorbește o declasată social, locuitoare de rulotă, ca un personaj de telenovelă proastă. Martin Page s-a aventurat pe un teritoriu greu, unul În care estetismul exagerat nu salvează
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
suferind de leucemie, confruntat cu iminența morții pretimpurii - și activistul de partid Jerca. Romanului i s-a reproșat finalul, neplauzibil, construit după o formulă „șablonardă” (Ov. S. Crohmălniceanu), cu tentă politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori ș.a.), narațiunea cuprinde
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
a tuturor slăbiciunilor și spaimelor omenești, dar și cu rigoarea celui ce s-a desăvârșit pe sine înainte de a-i modela pe alții, cel din Luminile și umbrele sufletului (1995). Portretele morale ale trăsăturilor de caracter, entități manifestate prin oameni, trasate cu detașare, cu înțelegere, dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
sintetică a scriitorului comentat (operată în chip agreabil, uneori, ca la E. Lovinescu, cu recurs la anecdotă ori cu scurte digresiuni eseistice pline de „culoare”), după care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice și sigure, cu apel ponderat (dar oportun) la detalii, cu o folosire generoasă (mai ales când e vorba de poezie) a citatelor comentate. În final, o concluzie relevantă, rareori convențională ori de circumstanță, readuce discuția pe palierul
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
muncă fără preget ați pregătit un aparat științific - și ați agonisit un material documentar - ce va servi ca pildă de lucru și imbold de îmbărbătare pentru miile Dvs. de elevi știuți și anonimi, într-o continuare a drumului netezit și trasat de Dvs. Domnule profesor, dar nu trebuie să ascundem că pe lângă lucruri emoționante, ce ne umplu sufletul de mândrie, lucruri duioase păstrate cu sfințenie de la străbuni - ați întâmpinat și găsit în calea Dvs. și unele lucruri trăite și îngrijorătoare, ceva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
corelație pozitivă. Profunzimea sărăciei Calculat pentru săraci, indicele Gini ne oferă o măsură a gravității sărăciei. Cu cât este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de indivizi ce trăiesc într-o sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent pentru ambele tipuri de gospodării sărace (calculate atât la pragul de sărăcie simplă, cât și la pragul de sărăcie cu bunuri și locuințe). Fig. 7. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
modelându-le mințile și afectele”. Operația care a generat întregul complex de infiltrări propagandistice în artă, literatură, educație etc. este cea de elaborare a documentelor oficiale: rapoarte la congrese, expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite de Ceaușescu, au dat tonul, au trasat direcția, linia, au „orientat” acțiunile miilor de propagandiști oficiali și neoficiali. Totul a fost elaborat și organizat în jurul persoanei sale, „nimic din articularea semantică nu e accidental și adjectivele își au rolul lor precis” (Ion Stanomir, „Un om între oameni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
găsirea unei căi de mijloc între lașitate și temeritate nesăbuită. La fel, cumpătarea, generozitatea, mărinimia, grandoarea sufletească, blândețea, pudoarea, cultivarea dreptății, echitatea, stăpânirea de sine sunt virtuți la care se ajunge prin efort și alegere liberă, între extreme. Comentariul etic trasează principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți, neprietenoși, lipsiți de stăpânire de sine. Este un alt model decât cel al temperamentului hipocratic și a caracterului zodiacal. Multe aspecte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de situații personale și sociale. C. Patternul durabil duce la o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcționare. D. Patternul este stabil și de lungă durată, iar debutul său poate fi trasat retrospectiv, cel puțin până în adolescență sau la începutul perioadei adulte. E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecință a unei alte tulburări mentale. F. Patternul durabil nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respectiv și de partea sa relativă pe piață; poziția concurențială se determină prin raportarea părții de piață a unității strategice evaluate la partea de piață a liderului din acel sector. Linia de separare Între poziția bună și cea slabă se trasează la 1,5; fiecare unitate strategică este reprezentată printr-un cerc, a cărui arie sugerează importanța sa relativă În portofoliul corporației din punctul de vedere al activelor utilizate sau al vânzărilor pe care le generează. Această matrice urmează ciclul de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru acele IMM-uri care au lansat o competiție globală pe frontul costurilor, al tehnologiei, al resurselor umane și al marketingului. Cele două rapoarte constată că În practica tehnologică a IMM-urilor apar cele mai diferențiate comportamente. France 300 a trasat patru grile tipologice, În funcție de criterii diferite. În funcție de mediul lor (intensitatea concurenței, importanța barierelor la intrare, rolul tehnologiei, presiunea pieței și a furnizorilor), 45% din firme se vor situa În zona de turbulență În care presiunile, slabe În trecut, vor crește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu sunt extinse cantitativ, dar oferă pasaje dintre cele mai realizate literar. Scriitoarea nu a urmărit însă să traseze o „frescă”: romanele ei sunt mai degrabă intimiste (chiar dacă atent și pertinent inserate în tabloul social și în istoria contemporană), fiind focalizate asupra câte unui destin sau, mai des, asupra unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
naștere unei lumi armonioase în care nu încape nici un fel de îndoială mai consistentă sau nu se surpă nimic. Cutremurul albastru (1973), Ziua și noaptea cuvintelor (1977), În fața luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și cotloanele sunt irizate, astfel încât nostalgia este vagă, resemnarea calmă și tristețea senină. Cărțile care urmează, perfect omogene și nemodificând major imaginea unei poete
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
critice (de fapt, dense eseuri-portret, adevărate medalioane), alcătuind, sub titlul Barometrul livrescului, un decupaj tipologic privitor la poezia românească de azi (de la Ștefan Aug. Doinaș la Mariana Bojan). Un Conspect și o Aplicație (fină interpretare a poeziei lui Mircea Ivănescu) trasează liniile generale spre o tipologie a spiritului poetic livresc. Acțiunea criticului se înscrie într-o campanie de recunoaștere, definire și „reabilitare” a conceptului, susținută, printre alții, de Adrian Marino și Al. Paleologu, și vizează descrierea și evaluarea fenomenului în spațiul
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]