4,501 matches
-
-lea s-a numărat recucerirea Dalmației și regiunii Szerém. Un document medieval pentru perioada 1185 - 1195 arată că mai mult de jumătate din veniturile regale proveneau din introducerea de monedă nouă de argint pe piața, din impozite și taxe pe traversarea râurilor și vânzarea în târguri. Acest document atestă că venitul total al regelui Ungariei era echivalentul a aproximativ 32 t de argint pe an, dar chiar dacă această valoare este considerată exagerată de istorici, ne oferă o imagine a prosperității regatului
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
din Moldova și sprijină limitat Republica Moldova în timpul conflictului civil cu republica separatistă Transnistria. Începând cu anul 2009, cînd la putere în Moldova vin forțele pro-europene, relațiile dintre cele două maluri se schimbă cardinal în sens pozitiv: sînt eliminate barierele la traversarea hotarului, este scos gardul ghimbat de pe malul stâng al Prutului, se intensifică relațiile culturale și sociale între cele două state. Relațiile comerciale dintre Rusia și Republica Moldova sunt în prezent reglementate de acordul de liber schimb semnat între statele membre ale
Relațiile externe ale Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327589_a_328918]
-
Lisa de la Sepphoris”. Pe culoare și în alte încăperi se pot vedea mozaicuri cu desene geometrice.. În cadrul lucrărilor de conservare a clădirii, au fost construite ziduri, precum și un acoperiș. În interiorul ei, deasupra tricliniumului, s-a construit un pod care permite traversarea pe deasupra pavimentului de mozaic, și o bună observare a acestuia. De asemenea pe balustradă au fost așezate tablițe care explică scenele diferite desemnate de mozaic. În excavația arheologică executată în 1994 de Universitatea Ebraică în nordul sitului arheologic de pe povârnișul
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
a lui Gore este inexplicabilă, ea neavând nicio cauză concretă care să o fi produs. Personajul trece într-o lume paralelă, fiind aruncat cu 40 de zile în trecut. Trecerea personajului din prezent în trecut și invers se face fără traversarea vreunei granițe între Real și Ireal. Astfel, personajul este convins că a întâlnit într-un adăpost antiaerian pe madam Popovici, cu servitoarea Elisaveta și chiriașul Protopopescu. Fantasticul devine evident odată cu reîntoarcea lui Gore la cârciumă, când cârciumarul și muncitorii neagă
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
din orașul York a aranjat ca toate cele nouă seturi de lumini de semafor din oraș să fie puse pe verde pentru nunta fiicei ei Hannah, pentru a permite convoiului de mașini să treacă prin oraș mai rapid. Ca urmare, traversarea orașului a durat numai 10 minute. Șeful secției de poliție din North Yorkshire, Grahame Maxwell, a fost disciplinat de IPCC în anul 2011, dar a refuzat să demisioneze, după ce a recunoscut că a asistat o rudă să treacă de primele
Nepotism () [Corola-website/Science/327149_a_328478]
-
și a coborât. Nu bănuisem că mai există o gară atât de aproape de Pod. Niciodată n-am mai reușit să-mi amintesc numele ei”". Podul este un element simbolic ce leagă cele două planuri (fizic și spiritual) ale existenței umane. Traversarea sa simbolizează trecerea ființei umane către un plan temporal cu valențe sacre, în care există numeroase niveluri de semnificație, printre care și conceptul de coincidentia oppositorum. Finalul nuvelei nuanțează ideea că fiecare om intră în legătură cu elemente din spațiul sacru, dar
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre Voroneț, iar apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. Rezervația naturală are o suprafață de 0,50 hectare. Ea reprezintă o zonă parțial împădurită (pin silvestru, brad, molid fag), în a cărei teritoriu se află
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
Savunması") a fost un conflict armat dintre armatat franceză care ocupa orașul Urfa (Șanlıurfa contemporană) și naționaliștii turci. Garnizoana franceză din Urfa a rezistat două luni atacurilor turcilor până când, în urma unor negocieri, a părăsit orașul după ce i s-a garantat traversarea în siguranță a regiunii controlate de revoluționarii turci. Turcii nu și-au respectat însă angajamentele, iar militarii francezi au fost masacrați după ce au căzut într-o ambuscadă oraganizată de naționaliști pe drumul de retragere. Orașul Urfa a fost ocupat de
Bătălia de la Urfa () [Corola-website/Science/327262_a_328591]
-
în 14 iunie 1800. Această victorie parțială a fost transformată într-o bătălie decisivă datorită unei propagande deosebit de eficace, la care a contribuit și tabloul în care David a ilustrat faimosul episod al trecerii Alpilor de către armata lui Bonaparte. Prin traversarea Alpilor de către armata de rezervă la 13 mai 1800 intervine Napoleon în cea de-a doua campanie din Italia declanșată de reocuparea orașului Milano de către austrieci. Trebuia să-i surprindă pe austriecii conduși de generalul Melas și să se năpustească
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
primită și i-a cerut să aleagă modul în care i-ar plăcea să fie reprezentat de David: el a dorit mai întâi să fie reprezentat trecând călare în revistă trupele, dar în cele din urmă a fost reținut episodul traversării trecătorii Marele Saint-Bernard. Există foarte puține schițe și studii pregătitoare, ceea ce contrastează cu obiceiurile celebrului pictor foarte scrupulos în pregătirea picturilor sale. Antoine-Jean Gros, elevul său, avea o schiță în ulei a unui cal ridicat, probabil un studiu pentru poziția
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Flandra”. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în decembrie 1911, Shakelton, care-și dorise pentru el această realizare, a fost nevoit să-și regândească ambițiile sale polare. El credea că mai rămăsese „un singur mare obiectiv al expedițiilor antarctice - traversarea continentului polar sudic de la o mare la alta.” Bazându-și strategia sa pe planurile elaborate anterior de exploratorul scoțian William Spiers Bruce, Shackleton a decis să acosteze împreună cu grupul său cât mai aproape de pol, pe coasta Mării Wedell. Echipa destinată
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
continentului polar sudic de la o mare la alta.” Bazându-și strategia sa pe planurile elaborate anterior de exploratorul scoțian William Spiers Bruce, Shackleton a decis să acosteze împreună cu grupul său cât mai aproape de pol, pe coasta Mării Wedell. Echipa destinată traversării continentului urma să mărșăluiască spre sud către Pol, înainte de a continua pe Podișul Polar, ca apoi să coboare pe Ghețarul Beardmore (pe care Shackleton l-a descoperit în 1909) ajungând la Ghețarul de șelf Ross. Ultima porțiune a traseului cuprindea
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
continentului urma să mărșăluiască spre sud către Pol, înainte de a continua pe Podișul Polar, ca apoi să coboare pe Ghețarul Beardmore (pe care Shackleton l-a descoperit în 1909) ajungând la Ghețarul de șelf Ross. Ultima porțiune a traseului cuprindea traversarea ghețarului Ross (Marii Bariere de Gheață) până la golful McMurdo de pe coasta Mării Ross. Shackleton a estimat că marșul se va face pe o distanță de 1.800 km, o distanță mult prea mare ca grupul său să care toate proviziile
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
care toate proviziile. În sprijinul expediției, un grup separat de la Marea Ross va acosta în Strâmtoarea McMurdo și va plasa o serie de posturi de aprovizionare pe cursul a 640 km, pe Ghețarul de șelf, pentru a ajuta echipa destinată traversării continentului să ajungă la bază. Deasemenea, va face și cercetări științifice. Shackleton considera crearea acestor depozite ca fiind vitale pentru succesul întregii expediții, dar credea că aceasta nu prezintă nici o dificultate majoră în a fi executată. Vasului grupului secundar va
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
un reper proeminent de pe Ghețarul de șelf, și celălalt într-un punct mai sudic, la 80° S. Aceste posturi, în viziunea sa, erau cel mai mic lucru care l-ar fi ținut pe Shackleton și pe grupul său pe durata traversării. Întârzierea cu care "Aurora" a ajuns în Antarctica nu a permis câinilor sau oamenilor mai puțin antrenați să se aclimatizeze, acest lucru ducând la diferențe a deciderii a modului de a continua. Ernest Joyce, cel mai puțin obișnuit cu vremea
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
a stabilit, într-o scrisoare trimisă din Georgia de Sud pe 5 decembrie 1914 (data când "Endurance" a părăsit Georgia de Sud îndreptându-se spre Marea Wedell) pentru Ernest Perris de la "Daily Chronicle", că el „nu avea nicio șansă de traversare în acel sezon”. Mackintosh urma să fie anunțat de aceasta, dar „telegrama nu a fost niciodată trmisă”. După ce Mackintosh a plecat cu restul grupurilor pe 25 decembrie 1915, el l-a lăsat pe primul ofițer Joseph Stenhouse să aibă grijă
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
vor ocupa de sănii și de câini. Prima etapă, în care proviziile vor fi transportate la Punctul Cabanei prin intermediul mării înghețate, a început la 1 septembrie 1915, fiind gata fără probleme până la sfârșitul lunii. A doua etapă, ce consta în traversarea de la Punctul Cabanei la Minna Bluff de mai multe ori, s-a dovedit a fi mai problematică, cu o vreme nefavorabilă, și cu neînțelegeri între Mackintosh și Joyce. De această dată, Mackintosh a preferat să împingă săniile, pe când Joyce dorea
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
larg. Richards, Joyce și Wild au așteptat până la 15 iulie pentru a parcurge drumul până la Capul Evans, unde s-au reunit cu Stevens, Cope, Jack și Gaze, în ciuda unei eclipse parțiale de lună ce le-a redus lumina pe durata traversării. După ce "Aurora" a ajuns în Noua Zeelandă pe 16 aprilie 1916, Stenhouse a început strângerea de fonduri pentru repararea și consolidarea ei, pentru a se putea întoarce în Antarctica să își aducă tovarășii. Aceasta s-a dovedit dificilă: nu s-a
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
mică distanță de viitoarea cale de circulație. Fiind făcută cu participarea drumarilor italieni, șoseaua a căpătat numele popular de "„Drumului Talienilor”". Lucrările de artă rutiere - bine conservate și în bună stare de funcționare și astăzi, au inclus poduri metalice de traversare a pârâului "Suha" din grinzi cu zăbrele și calea sus, precum și podețe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Materialul - piatra pentru cioplit, s-a adus de la carierele de la Râșca și "Podul Baciului". S-au construit și 6 cantoane
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
doilea și ultimul aparat de acest tip produs. Pentru a efectua comanda la IAR traversează în zbor cu un avion SET-10 Carpații Orientali, având ca pasager pe fratele său. A doua zi ziarele au relatat că aceasta a fost prima traversare în zbor a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare de 50 % din valoarea avionului, subvenție care se acorda persoanelor particulare care aveau deja brevet de pilot și doreau să-și
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
de demarare a lucrărilor de construcție pe acest segment, nu s-au făcut decât lucrări de proiectare și studiu de mediu. Ruta autostrăzii A1 între Ploče și Doli nu a fost încă fixată și există mai multe opțiuni, toate necesitând traversarea fie a unui golf al Mării Adriatice, fie o parte a teritoriului Bosniei și Herțegovinei, ultimul fiind asociat construcției , lung de între coasta Adriaticii de la sud de Ploče și peninsula Pelješac. Construcția podului a început în mai 2008, după ce s-
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Prima porțiune este între nodul cu A2 și nodul „Świebodzin Nord”. În iunie 2013 S3 a fost extins mai mult și deschis circulației pentru a duce de la nodul „Świebodzin Sud” până la porțiunea existentă din S3 la Sulechów. În iulie 2013, traversarea denivelată a Świebodzinului între nodurile „Świebodzin Nord” și „Świebodzin Sud” a fost dată în folosință, făcând ca S3 să ducă de la autostrada A2 la Sulechów. Secțiunea de est de la Varșovia până la punctul de trecere a frontierei cu Belarusul de la Kukuryki
Autostrada A2 (Polonia) () [Corola-website/Science/330037_a_331366]
-
centurii cu trei benzi pe sens la orele de vârf, în special vara, când se adaugă traficul turistic. Punctele de taxare de la Bobovica și Ivanja Reka pot deveni puncte de gâtuire a circulației în asemenea perioade. Alternativa la centură este traversarea orașului prin bulevardele Ljubljanska, Zagrebačka și Slavonska. Deși aceasta este o rută mai scurtă și mai directă, respectivele bulevarde sunt și mai aglomerate decât autostrada la ore de vârf, având intersecții la nivel semaforizate. A3 este parțial cu plată, pe
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
batalion a ajuns la mare depărtare de locația planificată, la vest de râul Scie, (în loc de estul cursului de apă). Din această cauză, militarii, care aveau ca obiectiv cucerirea dealurilor de la est de localitate, a trebuit să intre în Pourville după traversarea râului pe singurul pod existent. Mai înainte ca atacatorii să ajungă la pod, germanii au avut timp să plaseze mitraliere și tunuri antitanc cu ajutorul cărora au organizat o apărare eficientă. Locotenent-colonelul Charles Merritt, comandantul regimentului, a ordonat efectuarea mai multor
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
singurul pod existent. Mai înainte ca atacatorii să ajungă la pod, germanii au avut timp să plaseze mitraliere și tunuri antitanc cu ajutorul cărora au organizat o apărare eficientă. Locotenent-colonelul Charles Merritt, comandantul regimentului, a ordonat efectuarea mai multor tentative de traversare a podului, care s-a acoperit la un moment dat cu trupurile canadienilor uciși. În ciuda unor atacuri repetate, militarii Regimentului South Saskatchewans și vânătorii de munte, care au venit în urma lor, nu au reușit să își îndeplinească misiunea. Chiar dacă unii
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]