4,445 matches
-
demonului. Nozick, Robert (1981). Philosophical Explanations. Harvard University Press 1. G.A. Cohen, "Self-Ownership, Freedom, and Equality", (New York: Cambridge, University Press, 1995) 2. Edward Feser, "On Nozick", (Belmont, CA: Wadsworth, 2003) 3. Simon Hailwood, "Exploring Nozick: Beyond Anarchy, State, and Utopia", (Sydney: Avebury, 1996) 4. A.R. Lacey, "Robert Nozick", (Acumen Publishing Ltd., 2001) 5. Jeffrey Paul, ed., "Reading Nozick: Essays on Anarchy, State, and Utopia", (Totowa, NJ: Rowman and Littlefield, 1991) 6. David Schmidtz, ed., "Robert Nozick", (New York: Cambridge University
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
On Nozick", (Belmont, CA: Wadsworth, 2003) 3. Simon Hailwood, "Exploring Nozick: Beyond Anarchy, State, and Utopia", (Sydney: Avebury, 1996) 4. A.R. Lacey, "Robert Nozick", (Acumen Publishing Ltd., 2001) 5. Jeffrey Paul, ed., "Reading Nozick: Essays on Anarchy, State, and Utopia", (Totowa, NJ: Rowman and Littlefield, 1991) 6. David Schmidtz, ed., "Robert Nozick", (New York: Cambridge University Press, 2002) 7. Jonathan Wolff, "Robert Nozick: Property, Justice, and the Minimal State", (Stanford, CA: Stanford University Press, 1991) 8. Mircea Dumitru, “Cuvânt înainte”, în
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
1991) 6. David Schmidtz, ed., "Robert Nozick", (New York: Cambridge University Press, 2002) 7. Jonathan Wolff, "Robert Nozick: Property, Justice, and the Minimal State", (Stanford, CA: Stanford University Press, 1991) 8. Mircea Dumitru, “Cuvânt înainte”, în Robert Nozick, "Anarhie, Stat și Utopie", trad. de Mircea Dumitru, Ed. Humanitas, București, 1997. 9. Robinson, Dave & Groves, Judy (2003). "Introducing Political Philosophy". Icon Books.
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
aceluiași formația lansează un nou album în concert, numit "An Acoustic Night at the Theatre", pe care erau incluse versiuni acustice ale celor mai cunoscute piese înregistrate de Within Temptation. Pentru a promova materialul grupul imprimă o nouă piesă numită „Utopia”, care este lansată pe single și activează în clasamentele din Benelux și Elveția. La finele anului 2009 membrii Within Temptation au început să compună cântece pentru cel de-al cincilea album de studio, iar pe parcursul anului 2010 grupul a susținut
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
Poetry Festival of Medellín - Columbia; 2005: invitat la Festivalurile Internaționale de Poezie de la Havana (Cuba) și Chile. 1983: Premiul I pentru Poezie la Concursul Național de Creație Studențeasca; 1990: Primește Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Moldova pentru volumul ""Utopia posesiunii""; 1992: Premiul anului 1992, atribuit de singură revista de poezie din România - POESIS - pentru volumul ""Fără întoarcere""; 1994: Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași, pentru volumul ""Tentativa de spovedanie""; 1995 (august): Premiul I la Concursul Literar Internațional “Jean MONNET”, ediția
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
of Korea; 2002: “Honorary Doctor of Literature”, titlu acordat de Academia Mondială de Arte și Cultură/ World Academy of Arts and Culture, aprobată de UNESCO,Los Angeles, SUA; Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1993. Membru PEN Club România. 1990: "Utopia posesiunii" Transcrieri disperate (poezii), Editura Junimea, Iași (premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Moldova.); 1992: "Fără întoarcere" (poezii), Editura Institutul European, Iași (Premiul anului 1992, atribuit de singură revista de poezie din România: POESIS. Principalul hebdomadar literar - ROMÂNIA LITERARĂ
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
Caragiale, comemorând a 130-a aniversare de la prima reprezenație publică a piesei. Pe 25 decembrie 2007 a jucat rolul principal în "Vicontele", o piesă de teatru muzical de Eugen Ionescu. Păscu a apărut în filmul documentar al lui Marius Bârnă, "Utopia impusă", care a investigat viața de zi cu zi din România comunistă, avându-i ca invitați pe Dan Bittman, criticul literar Ion Bogdan Lefter, politicianul și actorul Mircea Diaconu, și istoricul Marius Oprea. La vârsta de patruzeci de ani, Păscu
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
state prietene și adversare, la o criză a civilizației occidentale. Influența intelectualității germane, datorate prestigiului ei, a condus la impulsionarea răspândirii din Germania a ideilor îndreptate împotriva civilizației europene, ca civilizație liberă. În capitolul al doilea al operei initulat „Marea Utopie” Hayek detaliază caracterul pervers al discursului socialist despre libertate, modalitate în care socialismul-„apreciat de timpuriu, drept cea mai mare amenințare pentru libertate” și care „a început chiar în mod absolut fățiș ca o reacție împotriva liberalismului Revoluției franceze” a
Drumul către servitute () [Corola-website/Science/303109_a_304438]
-
stat englez, personalitate reprezentativă a umanismului din Europa. Pe durata vieții sale și-a câștigat reputația de important erudit, ocupând mai multe posturi publice, incluzându-l pe acela de Lord Cancelar, din 1529 până în 1532. Morus a introdus termenul de „utopie” (greacă „niciun loc”, dar similar cu "eu topos" - „loc fericit”), numele dat de el unei națiuni insulare ideale, imaginare, a cărui sistem politic a fost descris în cartea lui, publicată în 1516. Este cunoscut în special pentru refuzul său de
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
engleză, compuse separat, și cu unele informații scoase de autor din textul în latină, pentru a facilita lectura cititorilor europeni. În 1515 Morus a scris cea mai faimoasă și controversată operă a sa, "De optimo statu rei publicae deque nova Utopia" ("Despre cea mai bună formă de stat și despre noua Utopie", pe scurt: „Utopia”), un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
textul în latină, pentru a facilita lectura cititorilor europeni. În 1515 Morus a scris cea mai faimoasă și controversată operă a sa, "De optimo statu rei publicae deque nova Utopia" ("Despre cea mai bună formă de stat și despre noua Utopie", pe scurt: „Utopia”), un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel care vorbește fără sens"” în greacă), descrie organizarea politică a unei
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
pentru a facilita lectura cititorilor europeni. În 1515 Morus a scris cea mai faimoasă și controversată operă a sa, "De optimo statu rei publicae deque nova Utopia" ("Despre cea mai bună formă de stat și despre noua Utopie", pe scurt: „Utopia”), un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel care vorbește fără sens"” în greacă), descrie organizarea politică a unei națiuni insulare imaginare
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel care vorbește fără sens"” în greacă), descrie organizarea politică a unei națiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte între grecul "ou-topos", „niciun loc”, și "eu-topos", „loc bun”) sieși și lui Peter Giles. În această carte, orașul Amaurote este prezentat, printre altele, ca fiind „"Cel mai valoros și mai demn"”. În opera sa, Morus contrastează viața
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
sieși și lui Peter Giles. În această carte, orașul Amaurote este prezentat, printre altele, ca fiind „"Cel mai valoros și mai demn"”. În opera sa, Morus contrastează viața socială contențioasă a statelor europene, cu aranjamentele sociale ordonate și rezonabile ale Utopiei și ale ținuturilor din jurul ei (Tallstoria, Nolandia, și Aircastle). În Utopia, proprietatea privată nu există, și se practică o toleranță religioasă aproape absolută. Mesajul principal al operei este necesitatea în primul rând de ordine și disciplină, mai degrabă decât libertate
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
prezentat, printre altele, ca fiind „"Cel mai valoros și mai demn"”. În opera sa, Morus contrastează viața socială contențioasă a statelor europene, cu aranjamentele sociale ordonate și rezonabile ale Utopiei și ale ținuturilor din jurul ei (Tallstoria, Nolandia, și Aircastle). În Utopia, proprietatea privată nu există, și se practică o toleranță religioasă aproape absolută. Mesajul principal al operei este necesitatea în primul rând de ordine și disciplină, mai degrabă decât libertate. Societatea descrisă este aproape totalitară, și foarte diferită de ceea ce înțelegem
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
astăzi prin libertate. Este o lume în care încercările de discutare a politicilor publice în afara forumurilor oficiale se poate pedepsi cu moartea. Există o asemănare cu statul comunist imaginat de Karl Marx mai târziu, în ceea ce privește lipsa proprietății private, dar în Utopia nu există ateismul considerat de Marx necesar. Mai mult, în Utopia există toleranță pentru diferite practici religioase, dar nu pentru ateism. Asta deoarece Morus considera că dacă un om nu credea în Dumnezeu sau într-un tip de viață după
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
a politicilor publice în afara forumurilor oficiale se poate pedepsi cu moartea. Există o asemănare cu statul comunist imaginat de Karl Marx mai târziu, în ceea ce privește lipsa proprietății private, dar în Utopia nu există ateismul considerat de Marx necesar. Mai mult, în Utopia există toleranță pentru diferite practici religioase, dar nu pentru ateism. Asta deoarece Morus considera că dacă un om nu credea în Dumnezeu sau într-un tip de viață după moarte, nu i se putea acorda încredere că va accepta pe cale
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
a descrie o națiune imaginară, pentru a putea discuta liber probleme politice controversate. Propria lui atitudine privind organizarea descrisă în carte a fost o temă îndelung dezbătută. Deși pare greu de crezut că Morus, un credincios catolic, ar fi considerat Utopia un model concret de reformare politică, unii critici au speculat că Morus și-a bazat cartea pe comunalismul monahal bazat pe comunalismul biblic descris în "Faptele Apostolilor". Datorită însăși naturii scrierilor lui Morus, este dificil uneori de făcut diferența între
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
bazat pe comunalismul biblic descris în "Faptele Apostolilor". Datorită însăși naturii scrierilor lui Morus, este dificil uneori de făcut diferența între pasajele în care autorul este satiric față de societate, de cele în care chiar descrie soluții care corespund viziunii sale. „Utopia” este considerată premergătoarea speciei utopiei literare, în care diferite „societăți ideale” sau orașe perfecte sunt descrise mai mult sau mai puțin amănunțit de autor. Deși a fost o mișcare tipică Renașterii, bazată pe redescoperirea conceptelor clasice de societate perfectă, precum
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
în "Faptele Apostolilor". Datorită însăși naturii scrierilor lui Morus, este dificil uneori de făcut diferența între pasajele în care autorul este satiric față de societate, de cele în care chiar descrie soluții care corespund viziunii sale. „Utopia” este considerată premergătoarea speciei utopiei literare, în care diferite „societăți ideale” sau orașe perfecte sunt descrise mai mult sau mai puțin amănunțit de autor. Deși a fost o mișcare tipică Renașterii, bazată pe redescoperirea conceptelor clasice de societate perfectă, precum în operele lui Platon și
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
Morus, numit desigur „alfabetul utopic”. Acel alfabet a fost omis în edițiile posterioare, deși rămâne o încercare timpurie de criptografiere, și este posibil să fi influențat dezvoltarea stenografiei. Având ca punct de plecare „Republica” lui Platon și romanul utopic alexandrin, „Utopia” propune o formă de stat ideală, întrevăzută în spațiul exotic și fictiv al insulei Utopia, anticipatoare a societății comuniste, în care proprietatea privată să fie desființată, valoarea individului fiind determinată de valoarea muncii sale. "Utopia" dovedește că pentru Morus obținerea
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
o încercare timpurie de criptografiere, și este posibil să fi influențat dezvoltarea stenografiei. Având ca punct de plecare „Republica” lui Platon și romanul utopic alexandrin, „Utopia” propune o formă de stat ideală, întrevăzută în spațiul exotic și fictiv al insulei Utopia, anticipatoare a societății comuniste, în care proprietatea privată să fie desființată, valoarea individului fiind determinată de valoarea muncii sale. "Utopia" dovedește că pentru Morus obținerea armoniei și o ordine strict ierarhizată erau foarte importante. Toate provocările la adresa uniformizării și ierarhizării
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
Platon și romanul utopic alexandrin, „Utopia” propune o formă de stat ideală, întrevăzută în spațiul exotic și fictiv al insulei Utopia, anticipatoare a societății comuniste, în care proprietatea privată să fie desființată, valoarea individului fiind determinată de valoarea muncii sale. "Utopia" dovedește că pentru Morus obținerea armoniei și o ordine strict ierarhizată erau foarte importante. Toate provocările la adresa uniformizării și ierarhizării erau considerate periculoase; în termeni practici cel mai mare pericol, din punctul lui de vedere, era cel pe care îl
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
Morus a primit responsabilitatea de a formula o contra-replică, ceea ce a și făcut în "Responsio ad Lutherum". Aceste schimburi de replici mai degrabă violente l-au determinat pe Morus să se apropie de formele de ordine și disciplină descrise în "Utopia". În 1935, la patru sute de ani de la moartea sa, Morus a fost canonizat de Biserica Catolică, prin papa Pius al XI-lea, și a fost apoi declarat protectorul politicienilor și oamenilor de stat, de către papa Ioan Paul al II-lea
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
s-a născut la 23 noiembrie 1948 la București. Grețe Tartler este absolventa a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția arabă-engleză, si a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Este doctor în filosofie al Universității București, 1995, cu lucrarea " Utopia însingurării în Evul Mediu islamic" (publ. "Înțeleptul singuratic", Humanitas 2006) Grețe Tartler a fost căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș, cu care are o fiică, "Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann" Susține din 1982 până în prezent rubrică de comentare a traducerilor în România Literară.. A
Grete Tartler () [Corola-website/Science/302330_a_303659]