4,511 matches
-
creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea mai lată a coroanei, la nivelul ariilor de contact. Pe fața palatinală se găsește un cingulum voluminos, ce se prelungește printr-o creastă ce delimitează două versante concave. Rădăcina pe secțiune orizontală este triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce le conferă aspect de bulb. Rădăcinile sunt accentuat divergente, astfel încât să poată cuprinde ca într-
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum este de asemenea prezentă o creastă centrală ce împarte fața orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare, eu baza situată cervical și convexitatea maximă în treimea incizală și vestibulară. Sunt dinți monoradiculari, cu rădăcini
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Caracteristici pentru identificare: - coroana este mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilar, putând fi și ea comparată cu un vârf de lance. Se diferențiază de caninul maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat, versantul distal este mai lung și mai înclinat. Unghiul disto-incizal este mai rotunjit; - cingulum și crestele de smalț de pe fața linguală sunt mai atenuate; - fața mezială a coroanei continuă fața mezială a rădăcinii, în mod excepțional, poate avea două rădăcini sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formă și dimensiune. Ca elemente comune de modelaj, se consideră pereții rotunjiți, simetrici, convecși. Ambrazura ocluzală are pe secțiune proiectată pe planul sagital formă de triunghi deschis spre ocluzal și vârful la nivelul ariei de contact. Laturile sunt realizate de versanții proximali ai crestelor marginale. Ambrazurile ocluzale cresc în înălțime de la mezial spre distal, odată cu deplasarea ariei de contact spre treimea medie (fig. 63). Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot formă de triunghi dar cu baza la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a uneia față de cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel comun, în scopul realizării contactului ariilor (fig. 67). La nivelul ambrazurilor, ocluzal, crestele marginale adiacente au volum și înălțime identică, muchiile fiind situate la același nivel. Versanții proximali au crestele marginale adiacente cu aceeași înclinare vestibulo-orală. Vestibular și oral, simetria se manifestă până la nivelul unghiurilor de linie care sunt simetrice la doi dinți vecini. Cervical, simetria se manifestă prin situarea la același nivel a liniei coletelor a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situarea la același nivel a liniei coletelor a doi dinți adiacenți, datorită înclinării lor. La nivelul reliefurilor ocluzale (fig. 68): -cuspizii de ghidaj vestibulari maxilari și linguali mandibulari sunt mai ascuțiți, cu crestele mezio-distale mai accentuat deplasate spre periferie și versantele periferice mai abrupte și ușor convexe; - cuspizii de sprijin sunt mai rotunjiți, cu pante line, mai înclinate; având formă mai rotunjită, implicit crestele mezio-distale sunt mai blânde, deplasate spre ocluzal; -ambele categorii de cuspizi devin mai rotunjite spre distal, diferența
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de contact dento-dentar: - anterior (fig. 70) - contact între marginea incizală mandibulară și fața palatinală maxilară, cu excepția acceptată, margine incizală - margine incizală, în ocluziile cap la cap; - posterior - contact cuspid-ambrazura, în care cuspidul care realizează sprijinul vine în contact punctiform cu versanții proximali ai crestelor marginale a doi dinți vecini (fig. 71), sau contact cuspid-fosă, care se realizează tot punctiform (fig. 72), dar în trei puncte situate pe crestele principale ale cuspizilor de sprijin și în trei puncte situate pe versanții ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu versanții proximali ai crestelor marginale a doi dinți vecini (fig. 71), sau contact cuspid-fosă, care se realizează tot punctiform (fig. 72), dar în trei puncte situate pe crestele principale ale cuspizilor de sprijin și în trei puncte situate pe versanții ce contribuie la formarea fosei. Vârful cuspidului nu atinge fundul fosei. Formele convexe ale reliefului care contactează permit realizarea acestor contacte punctiforme. Suprafața totală a contactelor ocluzale maxilar - mandibulă este de 4 mm2 și însumează 172 puncte de contact. Ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pe str. Dumbrava Roșie (fig. nr.1). Suprafețelor de teren preluate inițial li s-au adăugat treptat altele, ajungând astăzi la aproape 100 de hectare. Grădina Botanică "A. Fătu" Iași este situată în partea de nordvest a orașului Iași, pe versantul vestic al Copoului. Există două căi de acces spre grădină: prima este din Bd. Copou, prin parcul Expoziției sau pe strada Dumbrava Roșie, iar a doua cale este dinspre cartierul Păcurari, pe strada Munteni. Cele două intrări sunt în același
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și exotice. Formele de relief sunt foarte accentuate, acest lucru datorându-se formei deosebit de expresive pe care o are bazinul hidrografic al pârâului Podgoria Copou, iar pe de altă parte, proceselor geologice, de alunecare și de prăbușire a terenului de pe versanți, fenomene care au avut loc în ultimul secol. Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
alunecare și de prăbușire a terenului de pe versanți, fenomene care au avut loc în ultimul secol. Geomorfologia terenului este foarte variată, formată în urma procesului de eroziune, colmatare și alunecare de teren. Diferențele de nivel între valea Podgoriei și cei doi versanți au permis realizarea pe verticală a formațiunilor de vegetație asemănător cu etajarea lor naturală. Substratul litologic În zona Copou se găsesc frecvent lentile sau pungi de nisip, încastrat în loess și materiale loessoide. În trecut pe teritoriul actual al Grădinii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
unele din ele asanându-se prin lucrări de organizare a Grădinii. În alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]