5,522 matches
-
tipice pentru aceste biotopuri xerofile; la altitudini mai ridicate, pe versanții orientați spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
spre vale, se găsesc păduri mai puțin compacte, formate din fag, carpen, mojdrean, liliac, arțari. Datorită variațiilor condițiilor staționale se produc adesea inversiuni ale etajelor de vegetație. Pe versanții umbriți din apropierea văii, fagul coboară până la cca. 400 m, în timp ce pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea speciilor de aici, formează tufe de un galben intens, care conferă peisajului o valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai bine dezvoltată pe malul stâng al râului, unde cuprinde localitatea Slatina Timiș. Principalul rău din raza comunei Slatina Timiș își are izvoarele în muntele Semenic la cota de 1400m și lungimea cursului de izvoar la frontiera
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
m și 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, 1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii. Dealurile sunt predominant pe bază de șisturi, zona fiind un fund de mare geologic (strat sedimentar). Una din atracțiile zonei este un versant vertical numit "Malul de răsună" (din cauza ecoului pe care îl produce), menționat de Vlahuță în România Pitoreasca. Apropierea de Carpați face ca Bezdeadul să fie mai rece că media României. Ce mai rece luna, ianuarie, are temperatura media de circa
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
și obiectele miniaturale. Perimetrul satului Dragăești, situat în zona de tradiție între zona subcarpatica și complexul de terase sudate în Coasta Nordică a Câmpiei înalte a Târgoviștei, se caracterizează prin existența solurilor brune-roscate de pădure din zona stejarului. Pe ambele versante ale râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența unei serii de torenți și vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Sfatului". Satul avea, după cum menționează dicționarul geografic al județului Vâlcea, o populație de 611 locuitori. Numele de Coastă l-a primit în epoca modernă, după strămutarea centrului rural în actualul amplasament de pe valea Olăneștiului și datorită așezării sale geografice pe versantul estic al dealului cu același nume - Coasta Mare. Numele de Vlăduceni vine, după cum spun bătrânii satului, de la Vladu, primul locuitor. Prima mențiune documentara apare într-un act de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
luna ianuarie și 64,6% în luna iulie. În Costuleni distribuția solului este relativ dezechilibrată, aprox. 70% din suprafața totală a comunei fiind teren agricol și doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Roman-Buhăiești, pe care este deservită de stația Dagâța și de halta de călători Piscu Rusului. Comuna Dagâța se întinde pe o suprafață de 34 km² având ca vecini: Cu o fragmentare deluroasă depășește 450 m (dealul Cetatea 467 m), cu versanții văilor afectați de procese active erozionale și alunecăride straturi. Solurile comunei sunt argiloiluviale brune pedyolite, cernoyiomuri levigate podzolice și cenușii închise. Pe șesuri domină solurile aluviale și lăcoviștele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dagâța se ridică la de
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
subdiviziunea Jijiei inferioare, în vecinătatea nord-estică a municipiului Iași. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
de butoaie.) din Valea Chisarului, locul unde s-au așezat întâi temeliile satului. Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului și pe înălțimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a coastei Bahluieț - Bahlui. Pe versanții cu pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
mijlociu a pârâului Dobrovăț , începând din aval de confluenta cu pârâul Însurățelul , până aproape de satul Dobrovăț , ca și pe cursul inferior al pârâului Dobrovicior, unde direcția văilor este perpendiculara pe direcția de înclinare a straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
straturilor geologice-adică au o orientare subsecventa - versantul drept al văii are forme de cuesta tipică, suprafața ei fiind afectată de numeroase procese geomorfologice vechi și noi (alunecări de straturi, pornituri de teren etc). O micro cuesta tipică există și pe versantul stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo unde văile unor pâraie au o ușoară orientare subsecventa, cum sunt
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
stâng al văii pârâului Chehanu , de pa cursul inferior al pârâului Dobrovăț , vale orientată de la est-nord-est spre vest-sud-vest. Forme de relief cu aspect de cuesta mai exista și acolo unde văile unor pâraie au o ușoară orientare subsecventa, cum sunt versanții de la stânga văii pâraielor Poiana Lungă , Pahomia , Podu Popii ori de pe dreapta pârâului Pietrosu (cursul mijlociu al acestuia). Procesele geomorfologice active au fost și mai sunt încă în desfășurare, din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Poiana Lungă , Pahomia , Podu Popii ori de pe dreapta pârâului Pietrosu (cursul mijlociu al acestuia). Procesele geomorfologice active au fost și mai sunt încă în desfășurare, din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
toamnă unghiul format de razele solare cu suprafețele orizontale ale rliefului are o valoare de 43°02'- deci încălzirea aerului de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
deci încălzirea aerului de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterica sesizată și de răspândirea vegetației. În funcție de poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de aer
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterica sesizată și de răspândirea vegetației. În funcție de poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de aer care circulă pe deasupra
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]