8,047 matches
-
2, sectorul 1. 472. Miklos Erika Emese, născută la 12 aprilie 1981 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Alexandru Călin și Eniko, cu domiciliul actual în Germania, 88175 Scheidegg, Moosweg 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mihai Viteazul nr. 25, județul Satu Mare. 473. Weiss Pompilia Camelia, născută la 17 februarie 1968 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Furnică Dumitru și Constantă, cu domiciliul actual în Germania, 90763 Furth, Jakob Wassermannstr. 44, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
județul Brașov. 479. Gockler Gabriella, născută la 9 ianuarie 1968 în localitatea Toplița, județul Harghita, România, fiica lui Molnar Atila și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51647 Gummersbach, Zeisigpfod 4, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Reghin, str. Mihai Viteazul bl. 13A, ap. 19, județul Mureș. 480. Braun Anca Brindusa, născută la 21 iulie 1967 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiica lui Dochitei Constantin și Anica, cu domiciliul actual în Germania, 40670 Meerbusch, Josef Kohtesstr. 42, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
București, Str. Unității nr. 89, bl. B 10, sc. A, ap. 52, sectorul 3. 169. Chalabi Mohssin, cetățean sirian, născut la 29 ianuarie 1963 în localitatea Damasc-Tal, Siria, fiul lui Adel și Fatima, cu domiciliul actual în localitatea Iași, str. Vitejilor nr. 21, bl. A 6, et. 3, ap. 3, județul Iași. 170. Hassan Kassem, cetățean sirian, născut la 1 august 1962 în localitatea Deir Ezzor, Siria, fiul lui Mhd.Tawfik Fikrat și Amira, cu domiciliul actual în București, str. Orșova
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Articolul 1 Se înființează Societatea Comercială "Editura Scrisul Romanesc" - S.A., persoana juridică română cu capital integral de stat, având sediul în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, județul Dolj, prin reorganizarea Editurii "Scrisul Romanesc", instituție publică din subordinea Ministerului Culturii, care se desființează. Articolul 2 Societatea Comercială "Editura Scrisul Romanesc" - S.A. se organizează și funcționează în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare și cu statutul prevăzut în
HOTĂRÂRE nr. 324 din 22 iunie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121126_a_122455]
-
Romanesc" - S.A. este persoana juridică rămână, având forma juridică de societate comercială pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut. Articolul 3 Sediul societății comerciale Sediul societății comerciale este în România, municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, județul Dolj. Sediul societății comerciale poate fi schimbat în alta localitate din România, pe baza hotărârii adoptate de adunarea generală extraordinară a acționarilor, potrivit dispozițiilor în vigoare. Societatea Comercială "Editura Scrisul Romanesc" - S.A. poate avea sucursale, filiale, reprezentante
HOTĂRÂRE nr. 324 din 22 iunie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121126_a_122455]
-
biserici, iar Poarta Otomană se angajează să apere integritatea Moldovei. (Republica Moldova, Chișinau 1992). S-au petrecut ulterior evenimente care Încercau să scuture suzeranitatea Porții cum se poate considera răscoala lui Dimitrie Cantemir (1711), sau unirea Țărilor Române de către Mihai Viteazul (1600). Tratatul din 1634 dintre domnitorul Gheorghe Ștefan și Moscova, obligă recucerirea ținutului Cetății Albe, Tighina, Chilia și Bugeacul. Că mai târziu toate aceste localități și teritorii au fost ocupate de Moscova este relevant pentru relațiile care au urmat și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
etc. toponime ce confirmă că Întemeietorii acestor sate erau români. Cuceritori, dar și călători străini care la intrare În Moldova au trecut pe la Hotin, menționează că au poposit la o cetate foarte puternică. Cetatea a fost asediată și de Mihai Viteazul În anul 1600, an În care domnitorul a pregătit Unirea celor trei provincii românești. Cronicele menționează șirul lung de evenimente și numărul mare de domnitori, părcălabi, regi și prinți care au condus ostilitățile de cucerire a cetății. Sintetizând șirul lung
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
săteni, prin privilegii de care să beneficieze Întreaga familie. Menținerea sistemului tradițional „jus valachcum” a limitat, un timp, Încercările de acaparare a pământurilor și de introducere a iobăgiei de către oficialitățile maghiare. Dragoș-Vodă, „descălecătorul” Moldovei, era fără Îndoială un războinic viteaz, bun organizator și administrator, capabil să Îndeplinească sarcina de a Întări rezistența În fața repetatelor năvăliri și jafuri pornite, endemic, din răsărit. Ascendența asupra nobililor maramureșeni care l-au urmat În expediția din Moldova se datora În primul rând legăturilor sale
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
secol mai târziu, se deschid În zonă exploatări miniere, ceea ce a atras mulți muncitori, slujbași și arendași străini, agravând pauperizarea satelor. Mulți locuitori se retrag În munți, formând cete de haiduci. Este cunoscut haiducul Grigore Pintea, ale cărui cete de viteji au intrat În istorie și legendă. O răscoală de proporții este cunoscuta mișcarea a coruților Împotriva lobonților, apărători ai Împăratului și ai nobililor latifundiari. În 1726, zona este desprinsă de Principatul Transilvaniei și integrată În Ungaria. În curând, populația ungurească
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
societate o rezumă ca similară. Mergând pe această logică putem să vedem pușcăriile pline de oameni cărora biologicul le joacă feste în raport cu socialul (având de multe ori același teren genetic ce i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască; urmașii vitejilor lui Ștefan cel Mare ar putea fi niște tipi violenți, ce nu se pot adapta la rigorile morale actuale), ceea ce repune sub semnul întrebării justețea pedepselor în spatele cărora se desfășoară formele bunăstării noastre. * Morala nu este o știință, ci un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pericol pentru nave, mărturie stau naufragiile unor astfel de vase În apropiere de Fiji, Noua Caledonie și În alte locuri 761. În același timp barierele de corali apără țărmul de năvala apelor oceanului, constituind și un baraj 761 E. M. Kreps, Pe „Viteaz” spre Insulele Oceanului Pacific, Editura Științifică, București, 1961, p.85 și urm. 595 care oprește scurgerea În mare a aluviunilor ce contribuie la formarea unor văi roditoare pentru culturi, și oferă totodată prilejul pentru indigeni de a pescui În apele liniștite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Manchester, 1917. 98. James,E.O., Prehistorie Religion, London-New York,1957. 99. Kernbach, V., Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 100. Kim, C., Corăe. 2000 ans de crăation artistique, Office du Livre, Fribourg, 1966. 101. Kreps, E. M., Pe „Viteaz” spre insulele Oceanului Pacific, Editura Științifică, București, 1961. 102. Kupka, K., Un art a l’Ătat brut, peintures et sculptures des aborigènes d’ Australie, Lausanne, 1962. 103. L’Art les grandes civilisation, Paris, Mazenon, 1965-1985, 14 vol. 104. Laming, A, Arta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Hotiniul, care, în 1795, vorbea cu o evidentă nesiguranță despre o anumită revoluție care ar fi avut loc în Franța. Știri despre legăturile noastre prin presă sau prin substituenții ei mai vechi cu restul lumii avem în timpul domniei lui Mihai Viteazul, ale cărui fapte de arme sunt menționate în avvisile redactate în străinătate. Câțiva ani mai târziu, după moartea tragică a marelui voievod, o gazetă, prima din Europa în sensul adevărat al cuvântului, imprimată și pusă în vânzare în 1609 de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de corespondenți de presă în principatele românești, probabil din anturajul domnitorilor români. Greu de precizat astăzi care era contribuția românească în aceste foi, deși nu lipsesc opiniile, ca aceea a lui Dan Simonescu, după care, măcar pentru perioada lui Mihai Viteazul: "Românii au cunoscut și au dat prilej, încă din secolul al XVI-lea, să se dezvolte în Europa acest gen de periodic". Sigur este doar faptul că se luau știri din sursă directă din țările noastre, încă de la tipărirea primelor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de sfială și icoană a tribunalului ceresc. In zadar un general s-ar încerca să învierșuneze duhurile și inimile soldaților săi arătîndu-le pe vrăjmaș, dacă mișcările sale cele de Tersit nu vor putea să meargă în același paralel cu ale viteazului care subt picioarele sale iartă pe protivnicul său cel învins, sau dacă glasul său nu va putea să detune cu aceeași putere și vibrare întocmai ca al trîmbiței cei vestitoare de biruință; și, în sfârșit, în zadar un actor s-
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sunt scriitorii înșiși.Ei sunt, de altfel, și primii teoreticieni și chiar istorici literari. Producătorii de literatură sunt și producători de idei estetice. Critica lui Heliade Rădulescu scrie D. Popovici, este, în primul rând lecția experienței. Cât privește pe acel “viteaz” al înțelepciunii care a fost D. Cantemir, lui nu i-au rămas străine noțiunile de poetică și retorică, despre care pomenește în opere sale, în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a indispus pe aceștia, împotriva mareșalului conducător. El a început
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a indispus pe aceștia, împotriva mareșalului conducător. El a început
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
dintr-o familie de concubini. Este singurul copil născut al familiei. A fost abandonat imediat după naștere în maternitate. II. Ancheta socială 1. mediul: urban 2. Situația socială a mamei: a. L.A., 24 ani, născută în Roman; b. Str. Mihai Viteazul, bl. 7, sc. A, ap. 3, Roman c. necăsătorită d. are 10 clase, lucrează ca muncitor necalificat la PLAFAR Roman; e. provine din familie legal constituit dar părinții au divorțat cu câțiva ani în urmă. Este a doua născută în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
în apartamentul unui coleg de-al lui, care a plecat în străinătate. Apartamentul cu două camere, hol, baie nu avea decât lucrurile aduse de ei aici. După despărțire ea s-a mutat la mama ei, care locuiește pe str. Mihai Viteazul, bl. 7, sc. A, ap. 3. Condițiile de locuit sunt modeste. Mobilier foarte puțin, lucruri de strictă necesitate. b. venituri: ea lucrează ca muncitor necalificat la PLAFAR Roman, mama ei lucrează cu ziua pe la diverse familii, fratele mai mare care
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
cu titlul,,Vara “ în care să folosească cuvintele : câmpie, umbră, împreună, împrejur, îmbelșugată. 61 V. 2. ORTOGRAME ÎNTÂLNITE LA CLASELE I-II (sora ) sa s-a (întors) (el) sau ea s-au (întâlnit ) (frații) săi să-i (ajute) neam (de viteji) ne-am (cunoscut) na (cartea) n-a (auzit) (am un) nai n-ai (cântat) la (pădure) l-a (văzut) ai (o carte) / ai ! a-i (cere) ia (un caiet) / ia ! i-a (spus) iar (vine) i-ar (trebui) iau (paltonul
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de Ioan I. Motivul invocat de el era continuarea unei tradiții și realizarea unei mai mari apropieri între noul domnitor și popor: "Acest nume a fost împrumutat de la regii români de peste Dunăre, de la regele Ioniță și nu de la Io... Mihai Viteazul, Bogdan, Ștefan au avut pe Ioan în față"381. Aflând despre cele întâmplate la Iași, pe 21 aprilie I.C. Brătianu îndemna pe membrii guvernului să întreprindă toate eforturile necesare în vederea menținerii ordinii: " Să n-aveți nici o teamă. Lucrați fără ezitare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
iluminarea clădirilor din întregul oraș406. Același Dimitrie Brătianu realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în București o legătură simbolică între prințul de Hohenzollern și doi dintre domnitorii importanți ai istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o linie descendentă pentru un prinț venit din alt spațiu istoric, dar care urma să aibă o misiune deloc ușoară: "Fă din această frumoasă țară sentinela înaintată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în țară, după o perioadă scurtă de la instalarea la tronul României 753. Oferirea de fonduri din lista lui civilă pentru înființarea unor instituții de binefacere și construirea unor monumente în memoria unor personaje importante din istoria românilor, cum era Mihai Viteazul, sau ridicarea unora care să amintească de alegerea sa de către români, va deveni un fapt obișnuit 754. Plasându-se în continuitatea simbolică a unor domni extrem de populari, principele străin devenea pe această cale parte a ființei naționale românești 755. Dorința
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
publie par le Ministèere des Affaiers Etrangères, tom XIV, Paris, Imprimerie Nationale, 1925. Les origines diplomatiques de la guerre de 1870-1871, vol. VII, Libraire Editeur, Imprimerie Nationale, 1914. Lindenberg, Paul, Regele Carol al României. 70 de ani de viață a unui viteaz, Leipzig, 1909. Longinescu, Ruxandra, Ideea prințului străin și alegerea principelui Carol de Hohenzollern, domnitor al României, Iași, Tipografia "Dacia", 1904. Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]