5,858 matches
-
fi găsită în introducerea și concluziile lui Diamond [1993]. 73 Este necesar a aminti (v. par. I, cap. 4) faptul că democrațiile reale sunt numite de către Dahl "poliarhii". Noi am făcut o alegere diferită. Am folosit termenul "democrație" în sensul vocabularul comun. 74 Pentru o analiză a celor patru cazuri sud-europene, vezi Morlino [1998]. Pentru o cercetare calitativă, complementară celei cantitative, care răspunde la întrebări similare, dar cu date diferite, a se vedea Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992]. 75 Chiar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
De exemplu, iată ce fișe utilizez eu la tema „La jeunese - âge des incertitudes”, manual „Limba franceză”, clasa XI (an III), Unité 2, leçon 1 V. „Căsătoria cuvintelor” e o metodă, ce ține de creația elevilor și de cunoșterea unui vocabular bogat al elevilor. Le dau elevilor sarcina de a uni, de „a căsători”, cuvintele după sens, adică sintagma să aibă un conținut logic. Elevii prin săgeți unesc, „căsătoresc” cuvintele date. E un exercițiu facil, dar totuși cere cunoașterea vocabularului francez
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
unui vocabular bogat al elevilor. Le dau elevilor sarcina de a uni, de „a căsători”, cuvintele după sens, adică sintagma să aibă un conținut logic. Elevii prin săgeți unesc, „căsătoresc” cuvintele date. E un exercițiu facil, dar totuși cere cunoașterea vocabularului francez, ingeniozitate. VI. Elevilor le sunt pe plac jocurile didactice. De exemplu rezolvarea diferitor rebusuri, cuvinte încrucișate - „Mots croisés”. Elevii trebuie să completze grilele cu forma corectă a verbului „parler” - „a vorbi” Elevul rezolvă foarte ușor aceste cuvinte încrucișate, dacă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
măi degrab? dec�ț Biserică sau Coroană. Germania ?i Europa central? Situa?ia, mai ales �n nord ?i �n est, este comparabil? cu cea din Anglia: persisten?a tradi?iilor locale ?i influen?a Reformei nu las? s? p?trund? vocabularul clasic dec�ț �n c�teva rare re?edin?e princiare: aripa Othon-Henri a castelului de la Heidelberg, �nceput? �n 1556, sau Antiquarium de la re?edin?a de la M�nchen (1569-1571) de W. Eckel. Dar Bavaria catolic? asimileaz? cur�nd modelele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe nivel de funda?ie cu bosaje; dar coronamentul cu balustrad? f?r? acoperi? aminte?te de Sansovino (Libreria Vecchia, Vene?ia) sau de Michelangelo (palatul Capitoliului). Cu Sala Banchetelor (Whitehall, Londra, 1619-1622), Jones st?p�ne?te complet folosirea vocabularului antic � ordine, frontoane, balustrade, ghirlande, modenaturi � �ntr-o expresie monumental? ?i totu?i de o excep?ional? ele-gan??. ?i pentru casele cu arcade care m?rginesc Covent Garden (1631-1638, distruse), prima pia?? londonez? �n manieră pie?îi Arme din Livorno sau
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Sheldonian Theatre, Oxford, �nainte de 1665). Plec�nd de la tratatele lui Serlio sau Palladio ?i de la arhitectură clasic? francez? (c?l?tore?te �n Fran?a �n 1665), el trateaz? probleme stilistice cu tot at�ta rigoare �n folosirea vocabularului clasic pe c�ț? libertate �n jocul sintactic, a?a cum o arăt? biserică Saint-Stephen (Londra, 1672-1687), spa?iu rectangular cu travee neregulate ?i acoperit cu o cupol? u?oar? din lemn ?i stuc, acoperi? inedit �n Anglia. Dup? incendiul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei clasice. Dar el �i re�nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar? nefolosite de la vre-mea Rena?terii. Se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
incendiul din 1666. �ntr-adev?r, la Saint Anne�s Church (1714-1725), la Christ Church (1714-1729) ?i la Saint George în The East (1715-1718) mai ales, el concentreaz?, �n singurul turn care surmon-teaz? corpul clasicizant al bisericii, asocieri de elemente din vocabularul clasic, �ndr?znind varia?îi de scar? �n afară regulilor de compozi?ie admise. Se degaj? de aici o tulburare stranie, foarte �ndep?rtat? totu?i de senzualitatea difuz? a numeroase opere baroce continentale. Particularitatea barocului englez nu const? nici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
proiectului nostru a fost „L’Europe à toutes les sauces’’; tema fiind o alimentație mai sănătoasă și prevenirea obezității în rândurile elevilor; obiectivele fiind următoarele: lingvistice-ameliorarea înțelegerii și exprimării orale îîn limba franceză și in limbile țărilor partenereă, achiziționarea unui vocabular specific legat de alimentație; interculturale descoperirea diversității culinare în Europa, înțelegerea obișnuințelor alimentare a celorlalte țări partenere și combaterea obiceiurilor nesănătoase, educația în domeniul alimentar pentru o viață sănătoasă; generale-lupta împotriva obezității, descoperirea aspectului fundamental al hranei în toate materiile
Caleidoscop by Maria Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93251]
-
generalitate și selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puțin cuprinzător al reprezentărilor depinde în mare măsură de calitatea activităților perceptive; ne reprezentăm nu numai obiecte și fenomene care stau la baza constituirii noțiunilor concrete (inclusiv a unei părți însemnate din vocabularul copilului), ci și procese, acțiuni, relații ce sunt puternic implicate în operațiile gândirii. Prin conținutul lor, reprezentările au multe în comun cu percepția și imaginația, în timp ce prin mecanismele formării și funcționării lor se apropie mai mult de gândire și limbaj
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
senzoriale, se pot întâlni dezechilibre pseudocompensatorii între nivelul dezvoltării reprezentărilor și cel al altor funcții psihice cu care interacționează; astfel, la copiii nevăzători, în condițiile absenței reprezentărilor vizuale și ale unei educații greșite, se poate produce o dezvoltare excesivă a vocabularului activ , fără a avea o suficientă acoperire în reprezentări concrete de spațiu, timp, mișcare, orientare etc. (decalaj mare între reprezentările efectiv existente și cunoașterea verbală). În cazul copiilor cu dizabilități intelectuale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copilul cu dizabilitate, unde volumul este mai redus, cât și la cel normal, acest volum poate fi influențat pozitiv prin asigurarea câtorva condiții favorizante: corelarea exercițiilor de creștere a volumului atenției cu exerciții de stimulare a capacității mnezice, a dezvoltării vocabularului și a bagajului de reprezentări. Investigarea proceselor psihice implicate în activitatea de învățare reprezintă una dintre preocupările constante, mereu în actualitate și de mare importanță. Nu întâmplător, John Dewey considera educația drept un proces al vieții, și nu o pregătire
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
educaționale speciale, acestea ar fi: lacune în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare, dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți în realizarea activităților matematice (slaba însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cu dizabilități de auz severe au tendința de a evita comunicarea și, din acest motiv, trebuie atent implicați în sarcinile care presupun un răspuns verbal). Odată cu trecerea timpului, majoritatea elevilor cu dizabilități de auz acuză dificultăți din ce în ce mai mari în ceea ce privește dezvoltarea vocabularului, înțelegerea și construirea frazelor complexe și a conceptelor, comparativ cu elevii cu auz normal. Elevii cu dizabilități auditive obișnuiesc adesea să "simuleze" înțelegerea, lucru care creează impresia că beneficiază de oportunități de învățare optime. De aceea, strategiile cu rol de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
putem include aici orice tip de calamitate care afectează omenirea, cum ar fi războaiele, crizele financiare mondiale sau riscurile tehnologiei necontrolate. Reflecția cu privire la consecințele lor asupra umanității își găsește o bună expresie în teoriile dreptății ecologice, deoarece sunt traductibile în vocabularul ecologist referitor la calamitate, penurie de resurse, distrugerea mediului, modificarea habitatului etc. În situații de acest gen, corelația generală dintre dreptatea ecologică și dreptatea distributivă devine mult mai evidentă, deoarece inegalitatea ecologică este dublată de problema justei distribuiri a bunurilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
e de făcut pentru ca individul să nu mai joace un rol atribuit de societate, ci să fie autorul propriului destin. Ironia este o atitudine privată și consideră convingerile, cunoștințele, sistemele de valori, religia și preocupările culturii (artă, știință, filosofie) ca "vocabulare", consistența lor fiind doar una la nivelul limbajului. Trecerea de la unul la altul, de la cele ale lui Galilei la cele ale lui Newton sau de la artă la știință nu echivalează cu progresul, ci cu schimbarea, în sensul schimbărilor de paradigmă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la nivelul limbajului. Trecerea de la unul la altul, de la cele ale lui Galilei la cele ale lui Newton sau de la artă la știință nu echivalează cu progresul, ci cu schimbarea, în sensul schimbărilor de paradigmă descrise de Kuhn16, iar aceste vocabulare nu au o legătură privilegiată cu realitatea, nu există un adevăr unic sau un criteriu pe baza căruia să spunem care vocabulare sunt adecvate și care nu. Justificarea acestor vocabulare se face la nivelul contingenței, acolo unde unele sunt preferate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
știință nu echivalează cu progresul, ci cu schimbarea, în sensul schimbărilor de paradigmă descrise de Kuhn16, iar aceste vocabulare nu au o legătură privilegiată cu realitatea, nu există un adevăr unic sau un criteriu pe baza căruia să spunem care vocabulare sunt adecvate și care nu. Justificarea acestor vocabulare se face la nivelul contingenței, acolo unde unele sunt preferate, altele nu. Dacă nu există descriere privilegiată a lumii, atunci pot să o descriu și să mă descriu în varianta care îmi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în sensul schimbărilor de paradigmă descrise de Kuhn16, iar aceste vocabulare nu au o legătură privilegiată cu realitatea, nu există un adevăr unic sau un criteriu pe baza căruia să spunem care vocabulare sunt adecvate și care nu. Justificarea acestor vocabulare se face la nivelul contingenței, acolo unde unele sunt preferate, altele nu. Dacă nu există descriere privilegiată a lumii, atunci pot să o descriu și să mă descriu în varianta care îmi convine, atât cât pot de convingător. Aceasta este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe ceilalți, că voi cunoaște suficient de multe limbaje astfel încât să îmi dau seama ce i-ar putea răni pe cei care nu vorbesc același limbaj cu al meu și să nu îi rănesc. Ironistul se definește prin atitudinea față de vocabularul final, adică față de cuvintele care ne exprimă speranțele, îndoielile, credințele, acele cuvinte dincolo de care nu mai există decât apelul la forță. De aceea vocabularul se numește "final", pentru că semnificația acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
același limbaj cu al meu și să nu îi rănesc. Ironistul se definește prin atitudinea față de vocabularul final, adică față de cuvintele care ne exprimă speranțele, îndoielile, credințele, acele cuvinte dincolo de care nu mai există decât apelul la forță. De aceea vocabularul se numește "final", pentru că semnificația acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente. Ironistul are îndoieli permanente și radicale față de vocabularul său final, știe că față de aceste îndoieli nu este eficientă nici o argumentare exprimată în vocabularul său
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
speranțele, îndoielile, credințele, acele cuvinte dincolo de care nu mai există decât apelul la forță. De aceea vocabularul se numește "final", pentru că semnificația acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente. Ironistul are îndoieli permanente și radicale față de vocabularul său final, știe că față de aceste îndoieli nu este eficientă nici o argumentare exprimată în vocabularul său și nu are pretenția că vocabularul său este mai aproape de realitate decât cele ale altor persoane, nu pretinde că este în legătură cu o forță exterioară
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
aceea vocabularul se numește "final", pentru că semnificația acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente. Ironistul are îndoieli permanente și radicale față de vocabularul său final, știe că față de aceste îndoieli nu este eficientă nici o argumentare exprimată în vocabularul său și nu are pretenția că vocabularul său este mai aproape de realitate decât cele ale altor persoane, nu pretinde că este în legătură cu o forță exterioară care să garanteze adecvarea la realitate. Nu există un protovocabular sau o legătură privilegiată cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acestor cuvinte nu poate fi susținută cu ajutorul limbajului sau cu argumente. Ironistul are îndoieli permanente și radicale față de vocabularul său final, știe că față de aceste îndoieli nu este eficientă nici o argumentare exprimată în vocabularul său și nu are pretenția că vocabularul său este mai aproape de realitate decât cele ale altor persoane, nu pretinde că este în legătură cu o forță exterioară care să garanteze adecvarea la realitate. Nu există un protovocabular sau o legătură privilegiată cu realitatea, astfel încât toate vocabularele sunt la fel de originale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
are pretenția că vocabularul său este mai aproape de realitate decât cele ale altor persoane, nu pretinde că este în legătură cu o forță exterioară care să garanteze adecvarea la realitate. Nu există un protovocabular sau o legătură privilegiată cu realitatea, astfel încât toate vocabularele sunt la fel de originale, deci nu putem critica un vocabular decât în numele altui vocabular. În această situație putem doar să ne familiarizăm cu cât mai multe vocabulare; astfel critica va fi mai în cunoștință de cauză. Acestei atitudini i s-a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]