44,063 matches
-
fel, anulată de "opera" metaforică a lui Foucault. Metafora și limbajul "literar" sunt, poate, cele mai prețioase elemente ale oricărei posibile narativități istorice. Universitățile, școlile, arhivele, centrele de cercetare se înscriu într-un mecanism social-politic care reglează producția și distribuția discursurilor, în funcție de anumite programe și obiective ale puterii-cunoaștere, ale regimului politic. Discursurile contrare mediei sunt marginalizate, blocate să ajungă la opinia publică; sunt discreditate și contestate de către intelocrați, denigrate de servitorii sistemelor. În felul acesta, apariția publică a discursurilor este controlată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
literar" sunt, poate, cele mai prețioase elemente ale oricărei posibile narativități istorice. Universitățile, școlile, arhivele, centrele de cercetare se înscriu într-un mecanism social-politic care reglează producția și distribuția discursurilor, în funcție de anumite programe și obiective ale puterii-cunoaștere, ale regimului politic. Discursurile contrare mediei sunt marginalizate, blocate să ajungă la opinia publică; sunt discreditate și contestate de către intelocrați, denigrate de servitorii sistemelor. În felul acesta, apariția publică a discursurilor este controlată de factorii de intervenție (autoritățile social-politice), iar posibilitățile unor discursuri neoficiale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și distribuția discursurilor, în funcție de anumite programe și obiective ale puterii-cunoaștere, ale regimului politic. Discursurile contrare mediei sunt marginalizate, blocate să ajungă la opinia publică; sunt discreditate și contestate de către intelocrați, denigrate de servitorii sistemelor. În felul acesta, apariția publică a discursurilor este controlată de factorii de intervenție (autoritățile social-politice), iar posibilitățile unor discursuri neoficiale, de asemenea, sunt controlate de mecanismele producerii culturii scrise și ale distribuției acesteia într-o piață a ideilor. Astfel că, în societatea noastră modernă și disciplinară, munca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic. Discursurile contrare mediei sunt marginalizate, blocate să ajungă la opinia publică; sunt discreditate și contestate de către intelocrați, denigrate de servitorii sistemelor. În felul acesta, apariția publică a discursurilor este controlată de factorii de intervenție (autoritățile social-politice), iar posibilitățile unor discursuri neoficiale, de asemenea, sunt controlate de mecanismele producerii culturii scrise și ale distribuției acesteia într-o piață a ideilor. Astfel că, în societatea noastră modernă și disciplinară, munca intelectualilor se află într-un anumit regim de control din partea mecanismelor social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale distribuției acesteia într-o piață a ideilor. Astfel că, în societatea noastră modernă și disciplinară, munca intelectualilor se află într-un anumit regim de control din partea mecanismelor social-politice, iar instituțiile statului "asigură distribuția subiecților vorbitori în diferite tipuri de discurs"168. Discursurile sunt ținute și oficializate de "anumite categorii de subiecți"169, astfel devin posibile controlarea civililor și a posibilităților acestora de gândire și înscrierea acestor posibilități de gândire în controlul mecanismelor cunoașterii-putere. Libertatea de gândire și cea de exprimare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acesteia într-o piață a ideilor. Astfel că, în societatea noastră modernă și disciplinară, munca intelectualilor se află într-un anumit regim de control din partea mecanismelor social-politice, iar instituțiile statului "asigură distribuția subiecților vorbitori în diferite tipuri de discurs"168. Discursurile sunt ținute și oficializate de "anumite categorii de subiecți"169, astfel devin posibile controlarea civililor și a posibilităților acestora de gândire și înscrierea acestor posibilități de gândire în controlul mecanismelor cunoașterii-putere. Libertatea de gândire și cea de exprimare sunt "modelate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire și înscrierea acestor posibilități de gândire în controlul mecanismelor cunoașterii-putere. Libertatea de gândire și cea de exprimare sunt "modelate" sau anulate de intelocrație. Doar în societăți cu tradiție liberală, precum cele din Olanda, Anglia, Statele Unite, există o libertate de discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante. Pe lângă aceste funcții, aș mai adauga și altele: 1) producerea adevărului de către specialiști; 2) controlul gândirii și al discursurilor; 3) elaborarea conținuturilor de cunoaștere pe baza unor programe unitare; 4) uniformizarea gândirii prin impunerea anumitor conținuturi de cunoaștere; 5) efecte de brainwashing și revolta elevilor/studenților față de actul în sine al cunoașterii; 6) estomparea voinței de a cunoaște; 7
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru studii și proprietăți) și politic (de partidele politice, care îi selectează pentru funcții bine plătite peste valoarea lor socio-profesională). Aici vedem reflexul politizării, bine sedimentat în structura omului modern, reflex întreținut de către școli, instituții, de media intelectuală și prin discurs public. Concepția lui Foucault despre cunoaștere Istoria este prima și, am putea spune, mama tuturor științelor despre om, cu toate că ea este, poate, tot atât de bătrână ca memoria omului. Michel Foucault, 1966 Percepția unor intelectuali care își imaginează că Foucault "a încurcat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui Foucault despre cunoaștere se întemeiază pe unele idei nietzscheene, pe unele precepte din semiologie, din semiotică, din psihanaliză, pe experiența sa "literară" și intelectuală, dar cel mai mult pe munca dură, istovitoare în "arhivele lipsite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arhivele lipsite de glorie". Experiența sa de arhivist al limbajului și al cunoașterii, de "arheolog" al decriptării practicilor discursive și enunțiative a creat o cunoaștere istorică aparte, inclasabilă, surprinzătoare, provocatoare și ideosincratică. O cunoaștere întotdeauna fecundă în privința pluralizării posibilităților de discurs pentru socio-umane. S-a spus despre Foucault că a fost influențat de patru notorii gânditori (Marx, Nietzsche, Freud, Heidegger), dar forța cunoașterii sale nu constă în aceste "influențe", ci în dezbaterea unor probleme menținute în societate pe un fond de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
desprinse din dezbaterile contemporane de idei; pe teorie semiologică, atunci când se ocupă de tratarea enunțurilor; pe unele idei din Marx și Comte, atunci când analizează relațiile de putere din cadrul societăților. Gânditorul francez devine nietzschean, atunci când vrea să obțină anumite "efecte de discurs" în media occidentală, atunci când șochează neoconservatorismul francez prin ceea ce gândește și spune, prin atitudinea sa publică. La fel ca Braudel, profesorul-militant a încasat-o și de la stânga și de la dreapta franceză, de la toți autosuficienții diverselor facțiuni ideologice și politice. Din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
francez prin ceea ce gândește și spune, prin atitudinea sa publică. La fel ca Braudel, profesorul-militant a încasat-o și de la stânga și de la dreapta franceză, de la toți autosuficienții diverselor facțiuni ideologice și politice. Din perspectiva prezentării cunoașterii sale, a formării discursului său, Foucault a fost adeptul unor raporturi de tip semiotic/semiologic, astfel că relațiile de putere și instituirea anumitor regimuri pentru socio-umane nu ar fi posibile fără anumite semnificații, ce dau naștere unor noi discursuri, iar acestea, conform teoriei lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prezentării cunoașterii sale, a formării discursului său, Foucault a fost adeptul unor raporturi de tip semiotic/semiologic, astfel că relațiile de putere și instituirea anumitor regimuri pentru socio-umane nu ar fi posibile fără anumite semnificații, ce dau naștere unor noi discursuri, iar acestea, conform teoriei lui Foucault, sunt localizate în semnificațiile pe care le dau naștere. În cartea Nașterea clinicii (1963), istoricul francez tratează diversele enunțuri din istoria medicinei prin raportul semn-semnificant-semnificat. De exemplu, este de părere că raportul, esențial pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin alte imagini. De altfel, gândirea istorico-filosofică occidentală din ultimul secol propune un soi de analiză discursivă și științifică ce este bazată pe această infinită, redundantă și nefericită condiție epistemologică a producerii unor reprezentări analitice. Acest tip de a întemeia discursul prezintă imaginile empirice prin reprezentări și imagini analitice. Analitica empiricităților se intersectează cu ideologia și politicile curente într-un melting plot discursiv. Ideea reprezentării și teoriile care o însoțesc nu sunt atribute ale gândirii moderne. Încă din epoca antică, filosofi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt reprezentările? Ce funcție au reprezentările în organizarea cunoașterii? Teoria reprezentării ar fi de dorit să țină cont de cele două tipuri esențiale de reprezentări: 1) plastică, specifică artelor figurative, ce are drept fundament epistemic asemănarea; 2) lingvistică, specifică limbajelor, discursurilor, textelor, ce se instituie prin diferență. Dacă în artă sau în teoria artei reprezentarea plastică este preocupată de seriile de corespondențe care se pot stabili între figuri și între tehnici de figurare, în domeniile analizei limbajului, în teoriile lingvistice, reprezentarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Modernitate, realitatea este prelucrată, transformată de reprezentări politice, istorice, științifice, ideologice, faptele și acțiunile umane devenind elemente de transpus în ele, fiind un al doilea în raport cu hegemonia acestora. Atât timp cât oamenii își construiesc o gândire pe baza limbajului și a diverselor discursuri prezente în media, ei nu au o relație de autenticitate cu factorul uman, cu istoria. Biologul austriac Oskar Heinroth (1871-1945) obișnuia să le spună studenților săi: Ceea ce gândim e de multe ori fals, dar ceea ce știm e adevărat"173. Afirmație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în instanța adevărului a generat un relativism în gândire, în cunoaștere, manifestat printr-o "distribuție" a adevărului în cadrul subiecților vorbitori, calificați politic și producători de instrumentalizări. Limbajul Individului devine adevărul său. Pe acest soi de dogmatism și-au găsit întemeierea discursuri totalitare de dreapta și de stânga. A manipula mulțimile prin discursuri rupte de o evidență concretă este o mai veche tehnică a politicienilor moderni. Pe baza acestei forțe de masă a mulțimilor se poate institui orice tip de regim politic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
manifestat printr-o "distribuție" a adevărului în cadrul subiecților vorbitori, calificați politic și producători de instrumentalizări. Limbajul Individului devine adevărul său. Pe acest soi de dogmatism și-au găsit întemeierea discursuri totalitare de dreapta și de stânga. A manipula mulțimile prin discursuri rupte de o evidență concretă este o mai veche tehnică a politicienilor moderni. Pe baza acestei forțe de masă a mulțimilor se poate institui orice tip de regim politic și discursiv. Lecțiile lui Rorty despre raportul adevăr-relativizare175 a adevărului, (adevărul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
figură publică. La fel, pictorul încearcă să reprezinte altfel decât au făcut-o predecesorii lui, să marcheze o diferență de gândire prin opera sa. Opera, autorul, produsul în sine devin importante prin diferențe în funcționalitatea social-politică modernă. Ceea ce creează un discurs modern este tocmai acel dincolo de referențial, acea reprezentare ce trece dincolo de lucrurile reprezentate (fie verbal sau plastic). Din secolul al XVII-lea, avem un limbaj articulat nu pe evidențe ale realului, ci pe generalități crescânde 179. Însă acestea nu s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Miazănoapte... Mai aproape de nordici, mai aproape de saxoni, dar într-un spirit latin. În viziunea lui Foucault, omul ca entitate aparte, individ cu nevoi și dorințe, cu trăirea individualizării și a distincției de restul lumii, ar fi o invenție 181 a discursurilor umane de secol XVI, iar cele două reprezentări l-ar fi "produs" pe scena unei lumi unde munca, viața și limbajul îl produc și îl reprezintă printr-o cunoaștere de tip social-politic, istoric și filosofic. Prin ceea ce le fundamentează, munca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu e o modalitate de a înțelege autentic istoria. Parcă-l văd pe acel istoric însetat de perfecțiune narativă, de erudiție și de poliglotism în căutarea scrierii cărții perfecte. Dreptul la iluzii este unul universal și gratuit. În ciuda faptului că discursurile moderne sunt mai degrabă mimări, simulacre, jocuri teatrale de la spiritul de luptă, cunoașterea nu este făcută pentru a tranșa și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcție în sistem, de număr dispensabil e o expresie a invaziei factorului politic în viața cetăților. Cunoașterile ce derivă una din cealaltă se bazează pe acest spațiu al negânditului dintr-o respectivă formă de cunoaștere (o teorie, o carte, un discurs, o subdisciplină slab fondată etc.). Evident că există cunoașteri și științe care se dezvoltă în paralel, iar relațiile pe care le stabilim nu se pot verifica decât pe baza unor evidențe (evenimente de limbaj/discurs, fapte concrete). Cert este că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o teorie, o carte, un discurs, o subdisciplină slab fondată etc.). Evident că există cunoașteri și științe care se dezvoltă în paralel, iar relațiile pe care le stabilim nu se pot verifica decât pe baza unor evidențe (evenimente de limbaj/discurs, fapte concrete). Cert este că între cunoașteri, între științe, care pot fi total diferite (de exemplu, matematica și istoria), pot exista legături sub forma influențelor, a împrumuturilor de raționamente, a unor tehnici similare de analiză, a unor postulate și analogii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
condiții negative de viață. Lucrurile și instanțele cunoașterii sunt mult mai amestecate între ele decât ne putem noi imagina. În actul cunoașterii nu există puritate și nici rasism, decât pentru unele spirite. În schimb, în actul (intelectual) de a ține discursul pe baza unor instrumentalizări politice există un soi de rasism. Expresia "intelectuali rasați" denotă acest rasism al lumii intelectuale moderne. Particularul și universalul sunt încifrate în această cunoaștere umană, care asimilează lucruri și moduri de gândire, stabilește relații între lucruri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]