51,037 matches
-
a câștigat meciul contra „celor din capitală”. „Mă tâmpitule, nătărău impotent, cel mai măgar dintre toți bărbații”, striga cu năduf doamna Petrea. „Eu dorm și tu mă lași să tot dorm, eu dorm și tu uiți de mine. Precis cu intenție, lua-te-ar naiba. Ca să-mi cadă blocul în cap și să mă îngropi dărâmată.” „Dumnezeule, chiar am uitat-o! Într-adevăr, am uitat de nevastă-mea”, mormăia domnul Petrea, vorbind cu el însuși. „Așa-mi trebuie. Dacă te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de mai multe ori, până reușea să înghită totul. Apoi își întocmea de obicei un rânjet simpatic și pretindea că a avut un moment de slăbiciune. Colegii îl siliseră, îl convinseseră încă o dată, el n-avusese nici cea mai mică intenție să facă așa ceva. Pe urmă, semaforul rămăsese mult timp pe roșu, iar el n-a vrut să treacă strada pe stop, domnul profesor va înțelege că nu se poate. Și coada fusese lungă, pe două rânduri, afară în stradă, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cel de jos. Nu era otravă, ci detergent, numai că a fost imposibil s-o conving și pe doamna Ianu. «Târfa, târfa vrea să mă otrăvească», striga ea întruna. «Doamna Ianu, de ce credeți că vecina dumneavoastră de sus ar avea intenția să vă otrăvească? Doar sunteți prietene bune, dacă nu mă înșel?», am încercat eu să fac pace. «Prietene? Îmi vine să mor de râs. Sau dumneavoastră vă puteți împrieteni cu o viperă? O viperă, dacă vă spun! Mi l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
scărilor și am auzit ușa de la etajul trei deschizându-se și închizându-se repede la loc, atunci am știut că îl pierdusem definitiv. M-a cuprins durerea și, nu mult după aceea, și bănuiala că ea va avea fără îndoială intenția să mă elimine, ca să evite orice risc. Când am zărit apoi spuma, am știut cu certitudine. Acum, domnule Teodorescu, procedați cum găsiți de cuviință. Viața mea e în mâinile dumneavoastră.» Așa mi-a vorbit ea, fiule, iar eu am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
singur de 9,99 lire de la chioșcul de ziare din colț. Am primit chiar și un CD-ROM gratuit cu el. De altfel, nu cred că primești așa ceva de la un avocat. CD-ROM-ul ne era prezentat de un american plin de bune intenții, îmbrăcat într-un costum lucios, cu dinți fosforescenți și mult păr, care să ne facă să ne simțim bine cu noi înșine. De fapt, părea să conțină o grămadă de formulare pe care să le descărcăm, dar era o modalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
aproape mândră de mine că dădusem peste o funcție a telefonului pe care Mark n-o descoperise. Am deschis gura fără să gândesc. Poate a fost frustrarea stârnită de propria prostie cea care m-a făcut să-mi uit bunele intenții. Și, am ieșit la cină cu un bărbat? Asta e tot ce am făcut. Spre deosebire de tine. —Ce vrei să spui cu asta? Mark trecuse de la fiert la foc mic la erupție vulcanică. Am fost la cină cu prietenii noștri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
într-o sincronizare la secundă, bărbați cărora le cădeau pantalonii dând la iveală șosete haioase ținute de jartele, femei blonde cu părul făcut permanent, îmbrăcate în cămășuțe de noapte ca pentru păpuși. Dar nu era verosimil, nici nu era asta intenția, și asta a stricat cumva efectul pentru mine. Nu aș fi ghicit niciodată că peste ani și ani voi trăi propria farsă. Dacă știam că vin Harry și Lynn, mutam toate lucrurile lui Mark în dormitorul mare (așa îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și ți-ai întrerupt și circulația în mâini. Dădu drumul frâielor, mimând panica. — Ai grijă, aproape ai zâmbit! Caii își dau seama când un călăreț zâmbește. Atunci devin posedați de duhuri rele ecvine și o iau la galop plini de intenții rele. Nu-mi amintesc să fi râs când ne-am dat în „Răzbunarea lui Ramses“, i-am reamintit eu dorindu-mi să nu mai dea drumul frâielor. Cred că o să te las singură de aici, hotărî Brenda. Nu! Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și cu mine am crezut mereu că psihologii sunt o pierdere de timp, că nu folosesc decât oamenilor triști, fără prieteni. Ei bine, ia ghiciți! Sigur, aveam prieteni. Mark fusese cel mai bun prieten al meu, dar îl pierdusem în ciuda intenției noastre de a nu schimba nimic. Lisa era în oraș cu Maria și nici una nu răspundea la mobil. Kieran era în oraș cu Mark, așa că ieșea din schemă. Nu puteam s-o sun pe Tally, deși nu mai eram aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Dar să presupunem că a mai fost o persoană cu care a plecat, să poarte o conversație privată, care s-a transformat într-o ceartă. Poate că persoana asta a împins-o sau ceva de genul ăsta, fără să aibă intenția de a-i face vreun rău, și a căzut lovindu-se la cap. Sigur, am încuviințat. E cea mai plauzibilă explicație. Dar dacă s-a întâmplat așa, de ce persoana cu care era Lee nu a venit direct în casă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Și el o ia de nevastă pe psihanalistă? CHARLES: Nu reiese clar, dar așa s-ar părea. EMMA: Cam prost, ai dreptate... CHARLES: Cînd îți spun... EMMA: Și dacă era bun, la fel procedai. CHARLES: Te rog, fără procese de intenție. EMMA: Eu îți propun să recunoști. Nu mă înțelegi. CHARLES: Ba te înțeleg foarte bine! EMMA: Ba nu. Știi ceva? Hai să terminăm circul ăsta și să divorțăm. CHARLES: Nu vorbi aiurea! EMMA: Zău, Charles, n-are nici un rost! Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
din primul volum și Mereu Electra, Pisica de lîngă Baskerville din volumul Mephisto nu sînt parodii, cel puțin eu nu le citesc astfel. Sigur că a aduce un personaj vechi în actualitate te trimite cu gîndul în primul rînd la intenția parodică. Tonul lejer și desele alunecări comice intertextuale ale limbajului cer încă o dată: parodie. Este și parodie felul în care tratează Horia Gârbea personajele dramatice și este, fără îndoială, multă ironie, dar eu văd intrările acestora în scenă ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-ncerc s-o înfrunt la șapte ani? Nu am un simț al strategiei prea dezvoltat, ce Dumnezeu - probabil că la vremea aia n-am nici treizeci de chile! Cineva îmi flutură un cuțit pe sub nas, bănuiesc că, pe undeva, există o intenție ascunsă de a-mi da cep! Dar de ce? Ce-o fi, oare, în mintea ei? Cât de nebună poate să fie? Să zicem că m-ar fi lăsatîn fața domnului - ce-ar fi avut de pierdut? De ce cuțitul, de ce amenințarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pianist: EGOISMUL ȘI PROSTIA TA DE TOT RAHATUL! — Și cât ne-au costat lecțiile lui, se smiorcăie doamna Nimkin... Ah, nu știu, zău, ce mi-o fi venit s-o țin pe-a mea una și bună? Poate că are intenții bune, sigur că da - la ce să mă aștept din partea unor oameni simpli la necaz? Toate astea se întâmplă doar din pricină că, în durerea ei, nu e-n stare să zică altceva decât tâmpenia aia cumplită, cu banii cheltuiți pentru cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la desuuri câștiga cât analfabetul de taică-său într-o săptămână de lucru în minele de cărbuni din Virginia de Vest. Credeam că-i fi f’un tip superior, limbistule, nenorocitu’ dracu’! Pe fata asta frumoasă, care mi-a răstălmăcit intențiile, o cheamă Maimuța, porecla trăgându-i-se de la o mică perversiune la care s-a dedat cu puțin înainte de a mă cunoaște pe mine și de a se apuca de chestii mai mărețe. Doctore, în viața mea n-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
chinezește. Să sperăm. Am fugit! Am luat-o la sănătoasa, să scap din nou - dar de ce? De încă una care vrea să facă din mine un sfânt! Or eu nu-s un sfânt! Și n-am nici un chef și nici o intenție să fiu! Nu, ideea c-aș fi vinovat de ceva e de-a dreptul comică! Nici nu vreau s-aud de-așa ceva. Nu, perspectivele sunt și mai sumbre: o să-l sune de primar! Tocmai de-aia fug acum. Dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Nu: pentru a da un sens impulsului care mă determinase s-o șterg cu un avion al El Al, pentru ca dintr-un evadat descumpănit să mă pot transforma la loc într-un om - stăpân pe propria-i voință, conștient de intențiile sale, care face ce vrea, nu ce trebuie - am pornit într-un circuit prin țară, ca și cum excursia ar fi fost plănuită din vreme, din motive lăudabile, cu toată doza lor de convențional. Da (acum că, în mod inexplicabil, mă aflam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fasole în loc să ajung să cred că mi se încredințase misiunea de a scrie o operă de-o viață, după cum am și făcut, de a îndeplini misiunea ce-mi fusese criptic formulată pe-o coală prăpădită ce nu era, probabil, decât intenția cuiva de-a scrie o glumă dadaistă. Drept sau nedrept? Norocos ori nenorocos? Cu sens ori fără sens? Întâmplare sau predestinare? Întreg la minte ori nebun? Suc sau sos? Ei bine, indiferent dacă era sau nu treaba pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
După 1989, s-a câștigat LIBERTATEA: FIECARE ESTE LIBER ȘI TREBUIE SĂ-ȘI POARTE SINGUR DE GRIJĂ, nemaifiind apărat de nimeni. Poliția intervine după comiterea infracțiunii asupra victimei (după crimă, ca în cazul din coaforul din București , unde victima anunțase intenția agresorului). Elementele negative au introdus droguri, au sugestionat tineretul să facă sex iresponsabil, au micșorat numărul locurilor de muncă, au mărit dările și i-au evacuat pe oameni din locuințe. Unele bănci acordă credite cu dobândă variabilă, adică crescătoare după
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și de educație al respectivului vorbitor. De obicei, subiectele abordate în discuție, constituie problemele care-l frământă pe vorbitor, gândurile lui care răbufnesc. De aceea se recomandă să-l lași pe om să vorbească, pentru a-i cunoaște gândurile, frământările, intențiile. Prin comportamentul nostru, noi trebuie să nu-i deranjăm pe ceilalți, în nici un fel. Să ne obișnuim să folosim în limbajul nostru, numai cuvinte frumoase. Să nu utilizăm niciodată cuvinte urâte, jignitoare, insulte și ocări la adresa celorlalți. Utilizând cuvinte urâte
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Te bag în pizda mă-tii! Io am plătit locu’ ăsta ca să dau la pește! Nu ca să te văd pe tine cum faci ca vaporu’! Rafael se răsuci și înotă spre mal, apropiindu-se și mai mult de undițe, cu intenția vădită de a-i administra o corecție bătrânului. Sculele, bă, intri-n ele! Ce om nemernic! Rafael oftează, i se înmoaie brusc avântul. — Îmi pare rău de matale, unchiule, nu ești sănătos la cap. Chiar îl întristează atâta sminteală. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Asta da concubinaj, dragostea mea, și parcă mi-aș fi închipuit ceva de neînchipuit: bruneta aia criminală pe care tocmai o descopereai, sfințită, sfântă, cu un suflet pur, senin și semeț aidoma înfățișării ei. Criminală, vorba vine, depinde cu ce intenții te uiți, și ar fi ca și un dar de la Dumnezeu, de care ar trebui să te dovedești vrednic în permanență, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. E pur și simplu o crimă o femeie pe care s-o ții mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-ar mintea și căpățâna aia seacă, da, cu toată puterea, să-l proiecteze cu capul în vitrina băcăniei, în belșugul de mezeluri-brânzeturi-băuturi. Nu se putu abține și chiar o făcu. Reținut însă, cu grijă să nu-l dezechilibreze. Gestul și intenția contează totuși mai mult decât încărcătura: ori că tragi cu alice pentru rațe, ori cu gloanțe de mistreț, important e c-ai pus mâna pe armă, și uite că bestia asta neagră nu știe de glumă dacă te faci spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fi vrut să riște. Adică să nu fie nevoit să-i tragă și câinelui un șut. Ăstuia în nas, ca să-l pună cu botul pe labe. E cel mai sensibil loc; efectu-i garantat, iar câinele parcă i-ar fi ghicit intenția și părea gata să răspundă provocării. Se oprise-n loc odată cu stăpânul și ridicase privirea rece, fioroasă, căpățâna fălcoasă, cu limba atârnând într-o parte. Gâfâia, îi curgeau balele, pândea... — Mai bine era cu copiii decât să te apuci să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
aha, și una ca Roșioara i-ar fi plâns de milă acum. Ce să mai zici de Getuța, care-o pusese c-un italian. O lălăia cu el de vreo jumătate de an, da’ de bună seamă că omu’ avea intenții serioase, nici n-ar fi conceput altminteri Getuța: în primăvară or să se căsătorească și se vor muta la el, în Palermo... O să scape din ghetourile astea jegoase, Getuțo, așa să-ți ajute Dumnezeu. Mirela s-ar fi bucurat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]