43,803 matches
-
viața publică italiană. Noul jurnalism promitea să-i influențeze pe liberali, dar nu a făcut-o. Singurii influențați erau chiar catolicii în rândurile cărora crea disensiuni. Existau ziare care se doreau a fi catolice dar nu erau, pentru că aveau un limbaj ambiguu și lăudau autorii "dăunători religiei", cu toate că făceau acest lucru înainte de a fi primit un avertisment formal din partea autoritaților ecleziastice. Publiciștii Murri, Tyrrell, Minocchi, Loisy, Buonaiuti, Fogazzaro, menționa Chiaudano, propovăduiau un indiferentism practic și susțineau că sunt catolici. Autorul apăra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ambiguu și lăudau autorii "dăunători religiei", cu toate că făceau acest lucru înainte de a fi primit un avertisment formal din partea autoritaților ecleziastice. Publiciștii Murri, Tyrrell, Minocchi, Loisy, Buonaiuti, Fogazzaro, menționa Chiaudano, propovăduiau un indiferentism practic și susțineau că sunt catolici. Autorul apăra limbajul jurnalismului catolic tradițional, asociindu-l cu susținerea libertății de expresie și cu o "grijă sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa profesor de teologie și directorul ziarului Unirea din Blaj "Cristos în viața socială"403. Tematica abordată a fost așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un înalt nivel de educație, ci și de cei cu un nivel mai scăzut. La rubrica Știri de tot felul și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cardinalului Van Rossum, prefectul congregatiei De Propaganda Fide479. Orizontul tematic al publicației a fost unul variat, ancorat în actualitate și cu valențe educative. Aparent, nu au existat teme adresate exclusiv tinerilor catolici. Însă prin substratul avut, prin maniera de adresare, limbaj și metafore, aceste articole erau materiale educative și moralizatoare, îndrepate în primul rând către cei tineri, aflați în formare, care aveau numeroase întrebări, nedumeriri și suspiciuni privitoare la viață și la tot ce se întâmpla în societatea contemporană românească supusă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articol despre împlinirea a 1600 de ani de la edictul din Milan"569, "Adventul"570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii, episoade din viețile sfinților. Prin tematica și limbajul articolelelor existente în revistă, ea s-a adresat atât preoților, cât și laicilor, persoanelor cu educație aleasă, dar și oamenilor de rând. Pe prima pagină a revistei din 1 august 1913 a apărut articolul cu titlul " Avem pace" (ce făcea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chiar după ce a fost tăiat jos, dă tărie și durată lucrurilor făcute din el. Fă-te și tu tinere, asemenea unui stejar"595. În Lumina creștinului au apărut numeroase articole referitoare la viața de familie; acestea erau scrise într-un limbaj mai elevat: "Modelul familiei creștine"596, "Datoriile bărbatului în familie, ca soț, tată și cap de familie"597, "Împiedicările de căsătorie"598. Toate aceste materiale puneau accentul pe valorificarea familiei creștine, considerată ca fiind: "temelia neamului omenesc, de aceea de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi în continuare mijlocitoare de întărire și luminare a poporului nostru mai ales de la sate"674. Se exprima clar caracterul popular al publicației și se menționa că va continua pe această linie simplă, iar celor care doreau o schimbare a limbajului și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la țară). Acestea erau importante și utile pentru locuitorii din satele catolice. Recomandările vizau sănătatea oamenilor, conservarea produselor agricole, ofereau informații referitoare la culturile agricole și altele. Într-un articol intitulat " Cuvinte pentru sănătate", scris de preotul Tocănel într-un limbaj simplu, s-au oferit câteva sfaturi ce trebuiau urmate pentru a se preveni îmbolnăvirile: În timpul muncii, trebuie să te hrănești bine și cu mâncăruri sănătoase. Să te ferești a mânca fructe verzi și necoapte și de a bea apă după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Viața au apărut destul de puține articole cu mesaj teologic și informații biblice, pentru că era o revistă populară, adresată în mod expres locuitorilor satelor catolice din Moldova. Au fost publicate, desigur și unele materiale cu teme teologice, însă prezentate într-un limbaj simplu și pe înțelesul țăranilor. Un astfel de material a fost "Îngerii Păzitori", unde s-a explicat existența acestei categorii de îngeri și rolul lor: "Atât de mare este bunătatea lui Dumnezeu și grija cea mare ce-o are pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au ocupat un spațiu generos în revistele catolice din Moldova. Un loc aparte între aceste teme de morală creștină l-a avut "viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Moldova. Un loc aparte între aceste teme de morală creștină l-a avut "viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
teme de morală creștină l-a avut "viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezentată și analizată în diferite moduri, în toate publicațiile catolice. Diferențele s-au referit la limbajul și abordarea folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice, exprimată printr-un limbaj diferit și o abordare diferită". În anul 1930 părintele Ioan Ladan a devenit redactor al buletinului Viața. S-a făcut o încercare nereușită de mutare a tipografiei la Bacău 698 (pentru o mai bună difuzare și pentru unele avantaje pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-a adresat unor cititori cu o oarecare lectură biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie traduceri, fie interpretări și lămuriri ale preoților care au scris în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a fost diferită de la o publicație la alta, la fel și limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a acelora care au scris aceste materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
naționale, dar și externe (din Italia, Brasilia, Japonia, Columbia)792. Publicațiile catolice se promovau reciproc, prin anunțuri care îndemnau cititorii să cumpere și celelalte reviste catolice. Fiind neoficial organul de presă al diecezei de Iași, Lumina creștinului a avut un limbaj mai elevat, adresându-se cu preponderență unor cititori mai educați (populației de la orașe), dar conținând și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și rubrici pe înțelesul celor de la sate. În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la evenimentele importante și uneori controversate, într-un limbaj accesibil (încerca să ia locul cotidianului Albina, care nu a mai apărut din 1924). Revista catolică a fost o publicație de prestigiu cu caracter științific, de specialitate, ce îi viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a mai apărut din 1924). Revista catolică a fost o publicație de prestigiu cu caracter științific, de specialitate, ce îi viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate. Viața a fost o revistă populară, scrisă într-un limbaj comun, care era pe înțelesul celor de la sate, cărora li se adresa în mod special (din satele Moldovei, căci limbajul folosit era unul popular, dar regional). Redactată inițial ca un buletin parohial (pentru Săbăoani), ea și-a extins aria de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate. Viața a fost o revistă populară, scrisă într-un limbaj comun, care era pe înțelesul celor de la sate, cărora li se adresa în mod special (din satele Moldovei, căci limbajul folosit era unul popular, dar regional). Redactată inițial ca un buletin parohial (pentru Săbăoani), ea și-a extins aria de acoperire asupra tuturor satelor din Moldova, datorită succesului primului număr și cererii cititorilor 793. Ținând cont că revista s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale altora, trecuți și ei prin furtuna războiului. Că nu e loc pentru reculegere, se vede în fragmentele din Neguri albe (1920), inscripții fără titluri, departajate prin cifre, făcând elogiul acțiunii. Tendința ieșirii dintre limite diferă, ca finalitate ontologică, de limbajul lui Blaga din Dați-mi un trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale unui personaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de povești, de narațiune. Multă vreme epicul a sufocat aproape toate celelalte genuri, de la Biblie încoace, prin antichitatea greacă, evul mediu, renaștere, secolul luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat din fericire textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]