45,316 matches
-
descoperit secretele, Pragul Cehilor se depășește relativ ușor. Galeria Cehilor care-i urmează, prezintă porțiuni înguste și săli mari, cum este Sală Pagodelor, bogat ornamentata cu draperii, sau Sală Prăbușirilor, care reprezintă cel mai mare gol al peșterii (80 m lungime, 30 lățime și 30 înălțime). Din podeaua ultimei săli se deschide un puț de 9 m care se coboară la liber. Urmează o galrie fosilă plină de șepte de podea. care se termină pe buza unui alt puțde 12 m.
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
este una din cele mai frumoase peșteri, fiind considerată ca având cele mai diverse speleoteme din carstul românesc. Este un adevărat muzeu natural, pe o lungime relativ mică alternând toată gamă de speleoteme aranjate riguros, ca de mână unui tipicar muzeograf. Deoarece este rezervație închisă total vizitării, e suficient să amintim că se află în Munții Bihorului, în comuna Gardă de Sus, nu departe de peșteră
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
stânga cu asigurare, căci în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m, este orizontală, iar în cele două capete are nișe mai ridicate. Spre sud se află două galerii distincte ascendente. În capătul nordic apare o altă galerie ascendentă mai puțin ornata, cu multe prăbușiri și cu un aport
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Auduinella saviana) Este o algă roșie cu tal simplu, cu aspect de tufă, de tip heterotrih. Carpogonul fără pedicele, se dezvoltă prin transformarea unei celule a talului. Celulele talului au un singur cromatofor, cu unul sau mai mulți pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește epifita pe alge, uneori și endofita în ape curate. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal filamentos, cu ramificație pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, roșii-roz. Atinge lungimea de 10-15
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
pirenoizi. Are lungimea de câțiva milimetri. Trăiește epifita pe alge, uneori și endofita în ape curate. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal filamentos, cu ramificație pseudodihotomica. Celulele talului sunt plurinucleate. Are aspect delicat, cu tufe rotunjite, roșii-roz. Atinge lungimea de 10-15 cm. Se fixează pe substrat dur, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu un tal cilindric, filamentos, cu ramificație dihotomică, cu aspect mărgelat datorită celulelor cu cromatofori care acoperă în special articulațiile. Fiecare ramificație se
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu un tal cilindric, filamentos, cu ramificație dihotomică, cu aspect mărgelat datorită celulelor cu cromatofori care acoperă în special articulațiile. Fiecare ramificație se termină cu niște brațe scurte cu aspect de clește. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5 ori mai mare decât lățimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstiții hialine. Atinge lungimea de 6-15 cm. Trăiește pe pietre sau epifită pe Cystoseira, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
cu cromatofori care acoperă în special articulațiile. Fiecare ramificație se termină cu niște brațe scurte cu aspect de clește. Lungimea celulelor de la baza talului este de 4-5 ori mai mare decât lățimea lor. Filamentele sunt fine, cu interstiții hialine. Atinge lungimea de 6-15 cm. Trăiește pe pietre sau epifită pe Cystoseira, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie. Stratul cortical acoperă toata suprafața talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse fără nici o ordine. Organele de reproducere se dezvoltă numai
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
pietre sau epifită pe Cystoseira, primăvara și toamna. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie. Stratul cortical acoperă toata suprafața talului. Celulele stratului cortical sunt mici, dispuse fără nici o ordine. Organele de reproducere se dezvoltă numai pe părțile superioare ale talului. Lungimea celulelor de la partea bazală a talului este de două ori mai mare ca lățimea lor. Crește pe pietrele din apă și este mai numeroasă primăvara. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora truncata, Phyllophora truncata f. brodiaei . Talul este multiaxial, lamelar, ramificat, în
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici, dispuse radial. De pe “tulpiniță” principala scurta se desfac ramuri laterale late care au la capete mai multe lame mici, plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Se reproduce între lunile iunie și noiembrie. Habitatul tipic este “Câmpul lui Zernov”, o arie din nord-vestul Mării Negre, la adâncimea de 43-48 m, care măsura odată 11000 km pătrați. Acum această arie s-a redus foarte mult
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
multiaxial, lamelar, ramificat, adesea dihotomic, în a cărui structură există o zonă mediană cu celule dispuse în șiruri compacte și o zonă corticală din celule mici dispuse radial. Marginile ramificatiilor sunt încrețite, iar median au un fel de “nervură”. Atinge lungimea de până la 50 cm. Trăiește fixată pe stânci la adâncimi de 15-50 m. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o algă roșie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpiniță” scurtă, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de 15-50 m. Încadrare taxonomică: Sinonime: Phyllophora membranifolia. Este o algă roșie la care de pe discul adeziv porneste o “tulpiniță” scurtă, de pe care se desfac ramuri laterale, cuneiforme, care au la capăt mai multe lame mici plane sau ondulate. Atinge lungimea de 20-30 cm. Trăiește liberă, nefixată, în zona sublitorală. Încadrare taxonomică: Sinonime: Hutchinsia biasolettoana, Hutchinsia variegata, Polysiphonia leptura, Polysiphonia vidovichii, Polysiphonia variegata. Este o algă roșie cu tal filamentos, ramificat în multiple planuri (are aspect de tufă). Axul talului este
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Este o algă roșie cu tal filamentos, ramificat în multiple planuri (are aspect de tufă). Axul talului este format din celule centrale, care sunt înconjurate de șiruri de celule pericentrale (5-8 la vârf). În secțiune transversală are aspect multiaxial. Atinge lungimea de 10-20 cm. Se întâlnește la adâncimi de 5-6 m. Încadrare taxonomică: Este o algă roșie cu tal lamelar, foliaceu, monostromatic care se îngustează spre bază. Celulele talului nu sunt legate între ele prin plasmodesme, sunt uninucleate și au un
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
algă roșie cu tal lamelar, foliaceu, monostromatic care se îngustează spre bază. Celulele talului nu sunt legate între ele prin plasmodesme, sunt uninucleate și au un cromatofor stelat. Celulele de la baza talului se împletesc formând o calozitate pentru fixare. Atinge lungimea de până la 30 cm. Se întâlnește în sezonul rece, până în luna iunie, de la malul apei până la adâncimi de 4-5 m, fixate pe substrat dur. Încadrare taxonomică:
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
parohiei Chiuești un secol mai târziu, iar în 1894, credincioșii din Chiuești au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
unui punct, compus din granule de carotenoizi. Nu se pare că ar fi fotosensibil; mai degrabă filtrează lumina care pică pe o structură care detectează lumina, aflată la baza flagelului (o umflătură, numită și „corp paraflagelar”), care lasă numai anumite lungimi de undă ale luminii să o ajungă. În timp ce euglena se mișcă, structura roșie blochează lumina de pe corpul paraflagelar și face euglena să știe de unde vine lumina, pentru a se mișca spre ea. "Euglena" nu are perete celular, ci o peliculă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
umiditate scăzută, "Euglena" își formează un zid protector împrejur și hibernează sub formă de chist până condițiile se îmbunătățesc. Euglena se reproduce asexuat prin diviziune celulară. Diviziunea începe cu mitoza nucleului, urmată de diviziunea celulei însăși. "Euglena" se divide pe lungime, începând cu partea din față. O adâncitură se formează în partea anterioară, iar bifurcația progresează în spate până cele două jumătăți sunt complet separate. Zvonuri despre înmulțirea sexuată sunt rare și nu au fost încă confirmate. Euglenele au fost printre
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
montmilch, festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea "apuca" obiecte cu piciorul, ca maimuțele. Specialiștii au mai stabilit că înalțimea "omului de Vârtop" depășea
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
de nevoia comunicării, Victor Știr demonstrând că la cei 38 de ani ai săi a avut cu adevarat manuscrise păstrate în sertare și că, numai vitregia timpurilor l-a împiedicat să le publice. Oricum, noul volum nu prea diferențiat că lungime și metodă de celelalte, se impune prin o anume afectare a formei și o încercare de provocare a obsedantelor sale invenții stilstice. Liniaritatea se menține însă mai ales in tonalitate și atmosfera, volumul situându-se în aceeași zodie a dezabuzării
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, este un anticlinal cu înălțimea maximă de 913 m, care descrește spre sud-est, iar Depresiunea Neamțului s-a instalat pe un imens sinclinoriu, fiind astel o depresiune sinclinală. Orientarea generală însoțită de o puternică înclinare a reliefului
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Zambia. Are o formă asemănătoare unui dragon chinezesc compus din cinci segmente, fiecare lung de 12 km cu lățimea ce variază între 1,5 și 3 km. Cea mai scurtă distanță între „nasul“ și „coada“ insulei este de 25 km. Lungimea țărmului depășește 100 km. Insula Nsumbu se află la o distanță de 1 km SV aceasta. Principalele așezări de pe insulă sunt Chilubi (cea mai populată), Muchinchi, Chiwanangala (reședința șefului de trbi omonim) și Santa Maria, o misiune catolică. Datorită solului
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
de adunare. Putem vedea 7 − 3 = 4 ca suma a doi termeni: șapte și minus trei (trei negativ). Această perspectivă ne permite să aplicăm regulile și nomenclatura adunării. Scăderea nu este asociativă sau comutativă. Fie un segment de dreaptă de lungime "b", având capătul stâng notat cu "a" și cel drept notat cu "c". Începând din a, sunt necesari "b" pași pentru a ajunge în "c". Această mișcare spre dreapta este reprezentată matematic prin intermediul adunării: Din c, sunt necesari b pași
Scădere () [Corola-website/Science/316154_a_317483]
-
de casă" din secolul XX a fost definită ca piesă muzicală în care cântecele și dansurile sunt complet integrate într-o povestire bine conturată, cu scopuri dramatice serioase, care poate provoca emoții originale, deosebite de râsete. Muzicalul nu are o lungime fixă, variind de la spectacole scurte, de un act, la unele cu mai multe acte și durând ore întregi (sau chiar prezentări în mai multe seri); totuși, majoritatea muzicalurilor variază de la o oră și jumătate la trei ore. Muzicalurile de astăzi
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]