43,474 matches
-
destinată prelevării unui impozit. Din punctul de vederea al Islamului, acest impozit este condamnabil, întrucât era aplicabil oricărui supus al Imperiului Otoman. Primele akcele au fost bătute în atelierele de la Bursa, iar mai târziu și în alte orașe ale imperiului. Moneda avea titlul de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. Denumirea românească "aspru" provine din denumirea din : „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, "akçe" provine tot de la culoarea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
iar mai târziu și în alte orașe ale imperiului. Moneda avea titlul de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. Denumirea românească "aspru" provine din denumirea din : „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, "akçe" provine tot de la culoarea argintie a monedei: în : „alb”. Prin urmare, cele două denumiri purtate de această monedă, una din greacă: aspron și cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de 900‰, greutatea de 1,2 g și un diametru de aproximativ 18 mm. Denumirea românească "aspru" provine din denumirea din : „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, "akçe" provine tot de la culoarea argintie a monedei: în : „alb”. Prin urmare, cele două denumiri purtate de această monedă, una din greacă: aspron și cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește "Akkerman", în grecește "Asprokastron
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
aproximativ 18 mm. Denumirea românească "aspru" provine din denumirea din : „alb”, denumire luată de la culoarea argintie a monedei. Denumirea din limba turcă, "akçe" provine tot de la culoarea argintie a monedei: în : „alb”. Prin urmare, cele două denumiri purtate de această monedă, una din greacă: aspron și cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește "Akkerman", în grecește "Asprokastron", în ucraineană "Білгород-Дністровський" (citit: "Bilhorod-Dnistrovskii"), iar în rusă: "Белгород-Днестровский" (citit: "Belgorod-Dnestrovskii
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
cealaltă din turcă: akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește "Akkerman", în grecește "Asprokastron", în ucraineană "Білгород-Дністровський" (citit: "Bilhorod-Dnistrovskii"), iar în rusă: "Белгород-Днестровский" (citit: "Belgorod-Dnestrovskii"). Este de remarcat faptul că moneda subdivizionară a monedei lari folosită în Georgia, "tetri", poartă numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
akçe semnifică „alb”. De altfel, localitatea Cetatea Albă, din sudul regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește "Akkerman", în grecește "Asprokastron", în ucraineană "Білгород-Дністровський" (citit: "Bilhorod-Dnistrovskii"), iar în rusă: "Белгород-Днестровский" (citit: "Belgorod-Dnestrovskii"). Este de remarcat faptul că moneda subdivizionară a monedei lari folosită în Georgia, "tetri", poartă numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Este de remarcat faptul că moneda subdivizionară a monedei lari folosită în Georgia, "tetri", poartă numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o monedă turcească aflată în largă circulație în Țara Românească în secolele XV-XVII. A început să fie bătută pe la începutul secolului XIV, după o monedă bizantină, din argint, și valora o treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat "aspri genovezi", "tătărești", dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.” La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
în 1573.” La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
și 1446, o monedă de argint numită „aspron” "Akceaua" / "asprul" a rămas mai mult de un secol singura monedă de argint din Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și 1,2 grame, iar titlul argintului
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Imperiul Otoman. În literatura turcă, asprul este cunoscut și sub numele de « otoman » ("Otmani"), iar până în 1835 drept « moneda de argint a otomanilor ». De la apariția "akcelei" / "asprului" în 1326 și până la prima domnie a lui Mehmed al II-lea, această monedă a avutt o stabilitate remarcabilă, greutatea sa variind între 1,15 și 1,2 grame, iar titlul argintului a rămas, în întrega această perioadă, la 900‰. Însă, începând cu cea de-a doua domnie a lui Mehmed al II-lea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
au făcut ca akceaua să nu conțină mai mult de 0,1 grame de argint, încât a fost demonetizată. În 1843, "kurușul" de argint alături de "lira de aur" au format un sistem bimetalic. Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu "noua liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de aur" au format un sistem bimetalic. Lira turcească a apărut în 1870. Această monedă a fost înlocuită cu "noua liră turcească", în . l este explicat în Dicționarul Academiei, coordonat de Sextil Pușcariu între anii 1906-1944, astfel: „cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
argint de pe vremuri, valorând în țările românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un "potronic de argint" și a douăsprezecea dintr-un "florint de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul al XV-lea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de argint"”. În "Noul dicționar universal al limbii române" citim: „aspru, aspri m, veche monedă turcească de argint, care a circulat și în țările române: "Mircea cel Bătrân plătea Turciei în 1383 un tribut de 3.000 aspri."” Această veche monedă turcească de argint a circulat în țările române, începând cu secolul al XV-lea; valora a douăsprezecea parte dintr-un florin, în secolul al XVII-lea, și 1/80 dintr-un leu (cu alte cuvinte, o "lăscaie" sau o jumătate
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
dintr-un leu (cu alte cuvinte, o "lăscaie" sau o jumătate de "para"), la începutul secolului al XIX-lea. În lucrarea istoricilor Ovid Sachelarie și Nicolae Stoicescu, "Instituțiile feudale din țările române. Dicționar", autorii scot în evidență faptul că valoarea monedei "aspru" a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
valoarea monedei "aspru" a variat în timp, mai ales după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
culturale și acestea au recuperat tezaurul monetar. Potrivit legii române, descoperitorul are dreptul la 30% - 45% din valoarea tezaurului descoperit. Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit-o „akcea”, care să fie echivalentă valoric cu moneda otomană omonimă ("akçe"). "Akceaua moldoveană" a fost realizată în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă. În 1454, Mehmed II
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
45% din valoarea tezaurului descoperit. Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit-o „akcea”, care să fie echivalentă valoric cu moneda otomană omonimă ("akçe"). "Akceaua moldoveană" a fost realizată în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă. În 1454, Mehmed II (1451-1481) a introdus o nouă unitate, altun, 1 altun valorând 60 akçe. În 1700, 1
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
otoman a fost imitat și falsificat de state aflate în relații comerciale cu Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea, și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Imperiul Otoman, de Ordinul Ioaniților în Rodos, între secolele al XV-lea și al XVI-lea, de Genova, în colonia sa Caffa (Teodosia), aflată pe litoralul Mării Negre (monedele erau denumite și "cafiati" și "baricati"), care a produs în 1677 o monedă de 9 aspri cu un bun titlu de argint, descoperită de regele italian Victor Emanuel al III-lea, și de Veneția care a dispus, în 1481, baterea de aspri, la Tana, aflată la gura de vărsare a Donului, posesiunea sa
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]