45,675 matches
-
al oamenilor cu chelie - și nu se vede nici o consecință, nu se aude nici un ecou. Părul îmi crește la fel de des, la fel de aspru. Firele albe apar cu aceeași discreție. Frizerii tund - cum îi știm. Cheliile din jur strălucesc cu aceeași intensitate - parcă nimic nu s-a întâmplat în lume. Nici un document al acelui Congres mondial nu e dat publicității. Oamenii chei n-au avut nimic de transmis omenirii? Singurul amănunt cunoscut - integrarea câtorva delegați în Ordinul Buretelui - nu satisface. De ce atâtea secrete
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se afla deja în capătul vagonului, dispărând la stânga; când se întoarse, mă asigură că „n-o să aveți ce vedea anul ăsta... fiți atenți la ce vor să vândă, e numai propagandă!” - și dispăru în compartimentul său; siguranța lui de sine parcă mă întremă și mă hotărâi să mă întorc în patul meu, să lichidez cele două sandvișuri cu cașcaval (foamea - semn bun!) și să mă culc. Nu fu chip. T., în picioare, aștepta exact în fața scăriței care ducea la culcușul meu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
micul idiot ieșit întreg dintr-un adăpost după încetarea alarmei - să mă joc cu două cuvinte: „Babi Yar, Babi Yar”, transformându-le în: „Bebi iar? Bebi iar... iar ești bebi?” (De câte ori mă joc cu silabele, mă fac bine). Dimineața, T. - parcă-l chema Timofeev... - dormea normal, întins de-a lungul patului, acoperit cu pătura sa și contemplându-l mi-am dat seama că și eu dormisem buștean, dacă nu-l auzisem mișcându-se; am avut grijă, în continuare, de somnul lui
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
capetele plecate, nimeni nu căuta privirea celuilalt, într-o tăcere nu de mormânt, cum s-ar zice prea repede, ci a unei săli de operație; la restaurant, nici un tovarăș nu mă întrebă de ce nu mă ating de mâncare, dându-mi parcă dreptul să extind reacția de la filmul cu Odessa până la aceea încercată în Praga; nu era cazul să le nuanțez diferența și să le spun adevărul integral. După cum seara nu am avut ce să le explic plecând, de unul singur, la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în ochii tăi!” (akasszuk fel gyerekek! înseamnă „hai să-l spânzurăm, copii!”, e o replică dintr-un film al lui Balázs Béla, de prin ’47, Undeva, în Europa, cu niște copii rătăciți prin război și care dau de ceva mâncare, parcă într-un castel, și vor să-l spânzure pe majordom - îmi sună ca un triolet mozartian). Nu mă auzea și mă aduse în starea aceea neagră când stabileam pariuri existențiale: „Dacă nu se întoarce cu fața spre mine, îmi va
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
semiminciună: fiindcă n-am avut răbdare, nu se poate face artă fără răbdare, și cuprins de limbariță - simptom clasic al nenorocitei mele plăceri de a trăi - m-am lansat într-un eseu pe această temă, frânt repede de șoferul care, parcă ușor obosit, mă anunță că am ajuns; mi-am luat rămas-bun de la Netocika, strângând-o ușor la piept, cu grijă să nu-mi mototolesc EKG-ul; atunci ea, cu un realism de a cărui perfidie nu putea fi conștientă, se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Multe aspecte ale mizeriei cotidiene sunt astăzi ocultate cu bună știință de nostalgicii ceaușiști care se regăsesc în mass-media românească. E bine să amintim românului uituc că, în România cultului lui Ceaușescu, poporul își pierdea ore întregi așteptând la cozi parcă interminabile orice, fiindcă lipsea totul, alimentele de bază, băutura, buteliile, ciocolata, cafeaua etc., și, în același timp, în casele românilor se instalau bezna și frigul. Cine își mai aduce azi aminte de cartela de 300 de grame de pâine, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
meleaguri. Mărturisesc în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură, mai cu seamă la români, între calitatea timpului și calitatea omului încărcat cu o mare misiune socială. Și dacă timpul scoate la iveală pe acela care-l reprezintă mai adânc, atunci putem crede că și cel ales
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din iulie“, Săptămîna culturală a Capitalei, 16 iulie 1971) „Un adevăr, căutat în vasta fire, Ce-a curs, neștiut în cercul permanent, E comunismu-n marea înfrățire, Al timpului focar! Și monument!“ („Al timpului focar“, Steaua, 16 august 1973) „Drumul tău parcă vine Din fila străbunilor, din mine, Ca o mândrie, fără hodină Născută în tulburătoarea Lumină. Puternic ca pământul și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
destinul nostru spiritual. Călăuzit de steaua atotbiruitoare a Partidului Comunist Român, impulsionat de energia și înțelepciunea secretarului general, acest destin nu poate fi decât triumfător.“ (Săptămîna, 16 decembrie 1977) MARGUL SPERBER Alfred „Ei plâng Democrația din trecut... De-atâta zbieret, parcă-i doare burta; Mai mult îi doare însă ce-au pierdut: (Uzine și moșii aveau cu hurta). Îi roade «Libertatea»; li-i necaz Că nicăieri nu poate să-nflorească; Dar «Libertatea» ce-o doresc ei azi E ca poporul iar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nevoie de un om nou, omul comunist. Iată de ce dezbaterea temelor desfășurate în programul devenit prin votul plenarei document de partid conferea reuniunii caracterul unui mare seminar ideologic. Primul seminar al partidului, pe baza programului. La sfârșitul dezbaterilor, sângele circula parcă mai repede prin vinele noastre. Căci valuri-valuri de aer proaspăt pătrunseseră prin ferestrele larg deschise către viitor.“ (România literară, 11 noiembrie 1971) „Călătoresc foarte mult în străinătate, particip la reuniuni și colocvii internaționale, prezidez congrese, am întâlniri cu colegii mei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporului voință Și chipul Tău simbolizează nemuritoarea lui ființă!“ („Tovarășului Nicolae Ceaușescu dedicație“, Tomis, 25 ianuarie 1973) SECELEANU Eugen, prozator „Omenirea știe astăzi că datorită revoluției organizate și conduse de PCR, România își scrie și într-un fel își rescrie parcă istoria. Este teribil de emoționant să încerci ca odată cu construirea școlilor, fabricilor și politicienilor să repari greșelile trecutului, să reabilitezi oamenii. În România se trăiește azi normal și legal. Nu există însă ca în viitor, în România, bunul-simț, inteligența, omenia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sau Pișpi, ci mă strigau Penelopa lui Gigel, deși mi-ar fi plăcut mai mult să-mi spună Diana. Uneori însă, mă întorceam acasă praf de deznădejde, cu pâinea nemâncată. Îngăimam în poiana verde veselie multă cu băieți și suferința parcă-mi era luată cu mâna. Ca să nu vadă bunica, dădeam ujina pe drum lui Ștruli, câinele lui Galamboș, sau celor șapte pisici care mă așteptau în curte. O altă etapă a căratului a fost din clasa a șasea până la terminarea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cizmulițele gri de la Modern refuzate de la export, dar calde și comode, fără nici o grijă, fără să bănuiesc ce mă așteaptă, când, chiar înainte de a trece drumul, filmul se rupe brusc și simt cum calc în gol și cad în ceva parcă fără fund. Mă zgudui din toate încheieturile și încremenesc în genunchi, fără să dau drumul cofrajului și celor două plase, cu fața înfiptă într-un zid de pământ. Stau așa preț de câteva minute, crezând că visez. Nu mă doare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de crengi și de surcele gata pregătită în boschete. Intru în parc, orbecăi după ascunzătoare și pipăi cât pipăi până nimeresc vreascurile. Iau vânjos legătura, o salt în spate și, gârbovită, abia trag căruciorul până la numărul 28. În fața porții, nu știu cum, parc-o văd fulgerător pe băbuța și-mi amintesc de povestea ei cu Moartea prefăcută într-o bătrână care duce nuiele în spate. Simt că-s un fel de vrăjitoare hâdă, pe care n-o iubește și n-o ajută nimeni
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-l rup. Din curte răsare Oana cu o lanternă și cu pisica Țila în brațe. Se apropie de poartă încet, nedumerită, îmi vâră lumina în ochi prin grilajul de fier, apoi izbucnește în râs și spune iau mami cum arăți parc-ai fi babacloanța. Îmi vine să-i ard una, dar nu pot, fiindcă am mâinile ocupate și oricum e dincolo de gard. Țip isteric în aia mă-tii oană nu sta cu limba-n gură și-ajută-mă. O văd cum se-ndoaie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de bucluc. Și aici intervine cel de-al treilea obiect-simbol: masa de bucătărie, pe care, dacă aveai relații și două cartușe de Kent, o moașă fără nume ar fi binevoit să-ți efectueze chiuretajul, fără anestezie și cu instrumente împrumutate parcă dintr-un catalog al torționarilor Inchiziției, dezinfectate prin fierbere, la flacăra anemică a aragazului. (Existau și rețete do it yourself, de autoprovocare a avortului, dar, pe lângă pericolul sanitar, acestea îl implicau și pe cel la fel de grav al expertizei medico-legale: ajunsă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Gertrud! În primul meu an de profesorat, în 1981, în satul Comarna din județul Iași, a trebuit să mergem din casă în casă să vedem unde a făcut caca nu știu ce petrecăreț, fiindcă exista suspiciunea unei boli infecțioase foarte grave, holeră parcă, dacă îmi amintesc bine! Iertare de întrerupere... Concediul dascălilor nu era cât vacanța elevilor. Din cele trei luni de vacanță, una trebuia să facem de serviciu la școală. Fiind tânără și fără obligații familiale, am fost deseori trimisă în locul altora
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
umflat până a devenit o roșie uriașă, după care se va chirci toată într-o pitică albă, iar la sfârșit nu va mai rămâne din ea decât o gaură neagră, care multă, foarte multă vreme n-o să mai facă copii. Parcă aș fi Savonarola... Râzi, te rog, râzi puțin de mine, fiindcă e foarte trist pe lume și eu vă iubesc. Cerasela Nistor Născută în 1972 în Bacău. A urmat Facultatea de Litere în Iași, în cadrul Universității „Al.I. Cuza“, și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
repetase a nu știu câta oară facultatea. Nu avea chef să se întoarcă în orașul ei, în apartamentul cu două camere pe care urma să-l împartă cu părinții (cam ca majoritatea studenților din vremea aia). Avea un trening verde, parcă. O față ciupită. Era teribil de deșteaptă. Din cauza asta, mi se părea și frumoasă. Fuma cu voluptate, trăgea fumul cu ochii pe jumătate închiși. Avea o colegă de cameră, un fel de paj al ei. Veneau și altele pe-acolo
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care mirosea întotdeauna a săpun de rufe Cheia, petrosin și lână udă. Chipiul era și mai horor. Ne fluierau băieții pe stradă, ne luau peste picior. De cursuri nu-mi amintesc absolut nimic. Aveam un carnet pe care scriam ceva parcă și desenam - probabil părțile componente ale puștii, prostii din astea. Păi da!, „Pușca este alcătuită din trei părți:/ partea de sus,/ partea de mijloc,/ și partea de jos./ Partea de sus este compusă din:/ partea de sus a părții de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
avut nevoie de prea multe haine. Acolo e cald. Umeri, spunem, și ne-apucă râsul. Moda internațională a anilor ’80 era pur și simplu horor, cu bluzele alea, cu hainele cu umeri înalți, din bureți. În plus, la noi exista parcă un specific național: erau mai mari. Bureții din Est erau mai groși decât cei din Vest. Iar cei românești cred că erau cei mai mari, îți făceau umerii largi, ca ai fotbaliștilor americani. Până la 14 ani m-a îmbrăcat mama
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
decât fetele. Până și urâții aveau șanse mai mari să-și găsească pe cineva, decât o fată chiar frumoasă. Se plictiseau mai puțin. Jucau table, remy, cărți sau se uitau la fotbal. Era mult fotbal la televizor într-o vreme. Parcă era numai fotbal. Ei aveau găști și își împrumutau muzici. A! Dar, mai ales nu trebuiau să poarte haine cu umeri. Nu știu de ce, dar am convingerea că pentru băieți era ceva mai ușor. Plăteau și ei un preț pentru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
au fuste urâte, de mame din perioada comunistă. Două au căciuli de vulpe argintie (horor), cam vechi, de tanti din Est. Pantofi destul de shabby. Pe frigul ăsta pantofi... Caut mai mulți euro prin buzunare. Săracii de ei... Studenți săraci. Da’ parcă prea-s shabby. Să fie din Rusia? Din Siberia, poate! Sunt foarte mândri. Frumoși. Săracii. Îmi place de ei. Cu hainele alea nenorocite! Puternici. Voci puternice. Plămâni puternici. Danturi puternice. Au un soi de entuziasm disperat. Cântă cu pasiune, așa cum
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ieșit în frunte. Era un coș cât China, chiar între sprâncene, și bretonul mi-e prea scurt să-l acopere (n-am avut alaltăieri de lucru și-am lăsat-o pe mama să mă tundă). Îl văzusem de aseară, dar parcă nu era atâta. L-am dat cu Juvenal - degeaba. După ce am răzăluit prostia aia albă, a ieșit la iveală și mai mare. Ai mei mi-au zis iar chestia cu „până te măriți, îți trece“, iar eu m-am făcut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]