435,226 matches
-
au atins ținta restul fie au greșit ținta, fie nu au explodat. Dar norocul a fost împotriva rușilor în măsura în care două din trei torpile au lovit nave lor de lupta cele mai bune: Retvizon și Țesarevici care au fost scoase de acțiune pentru săptămâni, așa cum a fost și Pallada. După atacul de noapte, amiralul Tōgō a trimis subordonatul său, viceamiralul Dewa Shigetō, cu patru crucișătoare într-o misiune de recunoaștere la ora 08:00 să descopere navele ancorate în Port Arthur și
Bătălia de la Port Arthur () [Corola-website/Science/326195_a_327524]
-
capcană. A fost o manevră extrem de riscantă, care expunea la flota la tirul greu al bateriilor de coastă rusești. În ciuda loviturilor de tun, navele de luptă japoneze au terminat manevra de întoarcere și s-au retras rapid în afara razei de acțiune a tunurilor rusești. Navele 'Shikishima", "Mikasa", "Fuji" și "Hatsuse" au fost toate avariate, primind 7 lovituri. Câteva lovituri au primit crucișătoarele amiralului Hikonojo Kamimura în clipa în care acestea au ajuns la punctul de cotitură. Rușii, în schimb au primit
Bătălia de la Port Arthur () [Corola-website/Science/326195_a_327524]
-
îi trimită lui Ipsilanti o scrisoare prin care să îi reproșeze liderului Eteriei depășirea mandatului încredințat. Capodistrias l-a anunțat pe Ipsilanti că numele i-a fost șters din lista ofițerilor Imperiului Rus și i s-a comandat să înceteze acțiunile militare. Ipsilanti a încercat să ignore scrisoarea, dar Tudor Vladimirescu a considerat aceasta îl dezleagă de orice obligație față de Eteria. Între cele două tabere a izbucnit un conflict, iar Eteria a încercat să-l asasineze pe Valdimirescu pe 26 mai
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
de câmpie ale insulei. Deși otomanii nu au reușit să recucerească forturile, ai au reușit să oprească diseminarea insurgenției în vestul insulei. Turcii au asediat Gramvousa și insurgenții au trebuit să supraviețuiască în următorii doi ani bazându-se doar pe acțiunile pieraterești. Gramvousa a devenit un centru al pirateriei, care a afectat grav transporturile navale turco-egiptene și europene. În timpul celor peste doi ani de asediu, populația din Gramvousa s-au organizat de asemenea natură încât au devenit autonomi, au construit o
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
turci și confiscarea bunurilor lor, au năvălit pe străzile din Serres, au percheziționat casele celor mai importanți creștini în căutarea de arme, i-au închis pe mitropolit și pe 150 de negustori și le-a confiscat marfa, ca represalii pentru acțiunile de la Tsayezi. Yusuf Bey, guvernatorul Salonicului, a închis în pușcăria garnizoanei peste 400 de ostatici, dintre care aproximativ 100 de călugări din împrejurimi. El a încercat de asemenea să-i captureze pe cei mai bogați negustori din Polygyros, dar aceștia
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Greciei, pentru a-l împiedica pe Hadji Mehmet Bayram Pașa să transfere trupele din Asia Mică în Peloponez. Rebelii au reușit doar să întârzie deplasarea turcilor, fiind înfrânți în pasul Retina (Salonic). Insurecția din Halkidiki s-a rezumat doar la acțiunile din peninsulele Muntelui Atos și Kassandra. Pe 30 noiembrie 1821, ofensiva declanșată de noul pașa al Salonicului, Mehmet Emin Abulubud, s-a încheiat cu o victorie decisivă otomană la Kassandra. Supraviețuitorii eleni ai înfrângerii de la Kassandra, printre ei aflându-se
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
militari de acolo, pe care să-i înflăcăreze cu entuziasmul său patriotic. La începutul anului 1822, Anastasios Karatasos și Aggelis Gatsos a aranjat o întâlnire cu alți "armatoloi". În timpul acestei întâlniri s-a hotărât ca insurecția să se bazeze pe acțiunile din trei orașe: Naousa, Kastania și Siatista. În 1822, Mehmed Emin a stabilizat situația otomanilor fiind victorios în luptele de la Kolindros și Kastania. În nord, în apropierea localității Naousa, Zafeirakis Theodosiou, Karatasos și Gatsos au organizat apărarea orașului. Primele lupte
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
dar a provocat o criză de proporții când l-a împiedicat pe Mavrokordatos, care fusese ales președinte al parlamentului, să-și ocupe în mod oficial funcția. Atitudinea lui Kolokotronis a provocat o reacție dură din partea parlamentarilor. Criza a culminat cu acțiunea parlamentului, cotrolat de majoritatea celor originari din Rumelia și insula Hydra, care a demis guvernul și pe șeful cabinetului, Petros Mavromichalis. Kolokotronis și cei mai mulți deputați originari din Peloponez, ca și liderii militari locali, îl spriijineau Mavromichalis, care a fost proclamat
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
civil. În ciuda faptului că generalul Kolokotronis a rămas inactiv o perioadă de timp datorită morții fiului său, Panos, forțele guvernamentale nu au reușit să-și înfrângă oponenții. După reorganizarea forțelor guvernamentale, noul comandant Ioannis Kolettis a decis desfășurarea a două acțiuni ofensive: una în Corintia și alta în Ahaia. În ianuarie 1825, forțele guvernamentale l-au arestat pe Kolokotronis și alți sprijinitori ai săi. În mai 1825, în condițiile intervenției forțelor egiptene ale lui viceregelui Egiptului, Muhammad Ali, toți cei întemnițați
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
în favoarea păstrării așa-numitei „Înțelegeri a Europei”. Metternich încerca de asemenea să șubrezească poziția ministrului de externe rus, Ioannis Kapodistrias, care era de origine elenă. Kapodistrias îi ceruse împăratului ca Rusia să declare război Turciei și să elibereze Grecia, o acțiune care ar fi dus la creșterea prestigiului imperiului. Metternich a reușit să-l convingă pe Alexandru I că ministrul Kapodistrias avea legături cu revoluționarii italieni Carbonari. Datorită acestui fapt, ministrul de externe rus a căzut în dizgrație. Kapodistrias a demisionat
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Metternich a reușit să-l convingă pe Alexandru I că ministrul Kapodistrias avea legături cu revoluționarii italieni Carbonari. Datorită acestui fapt, ministrul de externe rus a căzut în dizgrație. Kapodistrias a demisionat din funcție ca urmare a reacției Rusie la acțiunea lui Ipsilanti și s-a autoexilat în Elveția. Poziția lui Alexandru I era totuși fluctuantă, date fiind pretențiile sale de protector al ortodoxiei. În plus, creștinii ruși au fost puternic afectați de condamnarea la moarte a patriarhului. Acest complex de
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
îndepărtată pentru ceva vreme, după ce sultanul a fost de acord, ca urmare a intervențiilor lui Metternich și Castlereagh, să facă unele concesii rușilor. Pe 14 decembrie 1822, Sfânta Alianță a denunțat revoluția elenă, pe care au considerat-o ca o acțiune insolentă și prost organizată. În august 1822, a fost numit un nou ministru de externe în persoana lui George Canning. Canning ținea seama de simpatia populară față de cauza grecilor și considera că se apropia vremea când ar fi fost necesară
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
relațiile amicale cu Turcia numai în condițiile în care drepturile supușilor creștini ai sultanului erau respectate. Comisarul britanic al Insulelor Ioniene, care erau sub controlul Londrei, a primit ordinul să-i considere în stare de război cu turcii, ceea ce ușura acțiunile elenilor de perturbare a aprovizionării turcilor. Aceste măsuri au dus la creșterea influenței britanice în zonă. Această influență a crescut odată semnarea unor înțelegeri de împrumut dintre greci și mai multe bănci britanice în 1824 și 1825. Aceste împrumuturi au
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
distrugere a Hydrei. Codrington a amenințat că orice încercare a flotei otomano-egiptene de părăsire a radei va duce la distrugerea acesteia. Ibrahim a acceptat să ceară sultanului în scris schimbarea ordinului de atac și, în același timp, a cerut oprirea acțiunilor ofensive ale grecilor și filelenilor. Codrington a promis la rândul lui că va opri atacurile elenilor împotriva armatei musulmane. Mai apoi, a permis majorității navelor de sub comanda sa să părăsească Navarino și să se reîntoarcă la Malta. În același timp
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
același timp, flota franceză a plecat la rândul ei în insulele Mării Egee. În momentul în care un filogrec, Frank Hastings, a distrus o escadră navală turcă, Ibrahim a trimis un detașament să atace agresorul. Codrington nu a fost informat despre acțiunea lui Hastings și a tras concluzia că Ibrahim a încălcat înțelegerile. Ca urmare, comandantul britanic a interceptat detașamentul naval turco-egiptean și l-a obligat să se reîntoarcă la bază. A doua zi, întreaga flotă condusă de însuși Ibrahim a fost
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
guvernatorul Greciei cu puteri executive și un corp al reprezentanților poporului cu puteri legislative. Guvernatorul avea doar puterea să suspende prin veto legile votate, dar nu avea dreptul să dizolve parlamentul. Persoana guvernatorului era inviolabilă, în timp ce miniștri erau responsabili pentru acțiunile lor publice. Ultima acțiune întreprinsă de Adunare înainte de dizolvarea sa a fost arpobare pe 4 mai 1827 a stabilirii orașului Nauplion drept capitală a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. A patra Adunare Națională de la Argos (în limba
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
executive și un corp al reprezentanților poporului cu puteri legislative. Guvernatorul avea doar puterea să suspende prin veto legile votate, dar nu avea dreptul să dizolve parlamentul. Persoana guvernatorului era inviolabilă, în timp ce miniștri erau responsabili pentru acțiunile lor publice. Ultima acțiune întreprinsă de Adunare înainte de dizolvarea sa a fost arpobare pe 4 mai 1827 a stabilirii orașului Nauplion drept capitală a Greciei și ca sediu al parlamentului și guvernului. A patra Adunare Națională de la Argos (în limba greacă:Δ' Εθνοσυνέλευση Άργους
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
poporului numit „Vouli”. Guvernatorul avea putere de veto care îi permitea doar să suspende aplicarea unor legi și era lipsit de dreptul să suspende legislativul. Pe de altă parte, guvernatorul era „inviolabil”, în timp ce secretarii de stat (miniștii) erau responsabili pentru acțiunile lor publice. În acest fel ,constituția din 1827 a introdus pentru prima oară așa-numitul „principiu parlamentar”. Această contituție a marcat și un important pas înainte în domeniul drepturilor omului. După sosirea sa în țară, Kapodistrias a lansat un program
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
este un film românesc din 1980, regizat de Doru Năstase. Este primul film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie și Ernest Maftei. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Un grup de boieri din organizația „Frăția” intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu și ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
și Totul se plătește), în care își face debutul Mărgelatu, personaj enigmatic, „cavaler al norocului” venit de niciunde, jumătate haiduc, jumătate revoluționar de profesie. Bună alegere a spațiilor de filmare într-o geografie a groazei, printre vulcani noroioși, scene de acțiune profesional puse în cadru, dialoguri consistente, când nu sunt umbrite de arhaism ostentativ, și amplu comentariu muzical al compozitorului Cezar Grigoriu, solicitat pe durata întregului serial. Secv rapel: o reprezentație, la sala Bossel, cu „Amlet, prințu de la Dania”, din care
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
sala Bossel, cu „Amlet, prințu de la Dania”, din care lipsește histrionismul, ce ar fi putut spori relieful secvenței. Aproape 6 milioane de spectatori în reluări succesive.”". El a lăudat alegerea bună a spațiilor de filmare, regizarea profesionistă a scenelor de acțiune, dialogurile consistente și ilustrația sonoră a compozitorului George Grigoriu.
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
românesc din 1987, regizat de Mircea Moldovan. El este cel de-al șaselea (și ultimul) film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Emil Hossu, Ion Besoiu, Mircea Albulescu și George Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Mărgelatu descoperă și anihilează un complot al austriecilor prin infiltrarea în organizația "Frăția" a unui fals trimis al revoluționarului francez Alphonse de Lamartine. Filmul începe cu sosirea în Țara
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
-se a fi în realitate boierul Bașotă (sau preotul Bonifacio), al cărui tată fusese trimis la ocnă de către domnitorul Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu). El fugise de tânăr la Paris, unde a devenit spion austriac și s-a ocupat cu urmărirea acțiunilor lui Lamartine și ai acoliților săi. Guvernul austriac se folosește de Agatha în acțiunile sale; noul soț al Agathei, Gianfranco Gonfalone (George Constantin), vărul răposatului Vincenzo Gonfalone, este înnobilat de austrieci, primind titlul de conte de Spartivento. Austriecii depun în
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
trimis la ocnă de către domnitorul Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu). El fugise de tânăr la Paris, unde a devenit spion austriac și s-a ocupat cu urmărirea acțiunilor lui Lamartine și ai acoliților săi. Guvernul austriac se folosește de Agatha în acțiunile sale; noul soț al Agathei, Gianfranco Gonfalone (George Constantin), vărul răposatului Vincenzo Gonfalone, este înnobilat de austrieci, primind titlul de conte de Spartivento. Austriecii depun în contul lui Gonfalone de la Banca Marmorosch o sumă mare de bani, vehiculând zvonul că
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
un film românesc din 1983, regizat de Doru Năstase. El este cel de-al treilea film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Jean Constantin, Ion Besoiu, George Motoi și Ion Dichiseanu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Acest film prezintă plănuirea de către mai multe tabere a unei revoluții pentru detronarea domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848) și începerea revoltelor populare în București. După aducerea în țară a armelor
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]