43,475 matches
-
japoneze Shōkaku și Zuikaku (care s-au retras chiar inainte că avioanele celor doi adversari să intre în raza de acțiune a adversarilor). Cu avarii serioase de la torpila, echipele de reparații de pe Wasp au fost în imposibilitatea de a controla incendiile mari care au urmat, astfel că portavionul a fost abandonat și sabordat. Deși Statele Unite aveau acum un singur portavion operațional ("Horneț") în Pacificul de Sud, aliații mențineau în continuare superioritate aeriană la sud de Insulele Solomon, din cauza avioanelor americane cu baza
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
restul Flotei Combinate a continuat manevrele la sud de Insulele Solomon, în speranța de a se întâlni cu forțele navale aliate și de a-i atacă. Forțele navale japoneze includeau patru portavioane, deoarece "Hiyō" pe 22 octombrie a suferit accidental un incendiu, care l-a forțat să se întoarcă la Truk pentru reparații. Forțele navale japoneze erau împărțite în trei grupe: Kondo era și comandantul celor trei forțe , care aveau în dotare în total 212 avioane. Pe partea americană grupul operativ era
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
partea laterală a portavionului "Horneț" între 09:13 - 09:17, lovind motoare ei. Cum Horneț a început să piardă din viteza, un bombardier japonez lovit s-a apropiat și intenționat s-a prăbușit în partea laterală a portavionului, provocând un incendiu în apropiere de punctul alimentare principala a navei cu combustibil pentru avioane. La ora 09:20, avionul japonez supraviețuitor a plecat, lăsând "Horneț" blocat și arzând. În acest atac fost distruse douăzeci și cinci avioane japoneze și șase avioane americane. Cu ajutorul instalațiilor
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
punctul alimentare principala a navei cu combustibil pentru avioane. La ora 09:20, avionul japonez supraviețuitor a plecat, lăsând "Horneț" blocat și arzând. În acest atac fost distruse douăzeci și cinci avioane japoneze și șase avioane americane. Cu ajutorul instalațiilor de stingere a incendiilor de pe trei distrugătoare de escorta focurile de pe Horneț au fost ținute sub control la ora 10:00. Personalul rănit a fost evacuat de pe portavion și crucișătorul greu "USS Northampton" a încercat să tracteze Horneț în afară de zonei de luptă. Cu toate
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
impactul inițial, dar a explodat la scurt timp după aceea, provocând daune și mai mari. Focul părea inițial incontrolabil până când comandantul distrugătorului a ordonat că distrugătorul să se plaseze în siajul cuirasatului USS South Dakota, stropii mari ajutând la stingerea incendiului. Smith și-a reluat apoi rolul, trăgând cu armele anti-aeriene rămase în avioanele torpiloare care mai atacau navele. Avioanele torpiloare rămase au atacat portavioanele "USS Enterprise", Dakota de Sud și crucișătorul Portland, dar toate torpilele lor au ratat sau au
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Sud și crucișătorul Portland, dar toate torpilele lor au ratat sau au rămas neexplodate, fără să producă pagube. Atacul s-a terminat la ora 10:53; nouă din cele 16 avioane torpiloare au pierit în acest atac. După suprimarea celor mai multe incendii de la bord, la 11:15 "Enterprise" și-a redeschis puntea de zbor pentru a primi avioane care se întorceau din atacurile americane de dimineață asupra forțelpor navale japoneze. Cu toate acestea, doar câteva avioane au aterizat înainte de următorul val de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele trupe române sau străine în turneu aici. Clădirea a fost distrusă în noaptea de 17/18 februarie 1888 de un incendiu, după terminarea repetiției cu piesa "René" de Emile Zola a cărei premieră urma să aibă loc în seara următoare. Clădirea s-a mistuit până la temelii, din incendiu fiind salvate doar „arhiva, o mică parte din bibliotecă, ceva mobilier, cei doi
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
Clădirea a fost distrusă în noaptea de 17/18 februarie 1888 de un incendiu, după terminarea repetiției cu piesa "René" de Emile Zola a cărei premieră urma să aibă loc în seara următoare. Clădirea s-a mistuit până la temelii, din incendiu fiind salvate doar „arhiva, o mică parte din bibliotecă, ceva mobilier, cei doi arabi cu candelabrele lor (dealtfel, păstrați și azi, cu sfințenie) și un ceasornic mare de birou, din cabinetul de lucru al fostului domnitor Grigore Ghika”. Pentru originea
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
candelabrele lor (dealtfel, păstrați și azi, cu sfințenie) și un ceasornic mare de birou, din cabinetul de lucru al fostului domnitor Grigore Ghika”. Pentru originea focului au fost incriminate sobele însă Emanoil Manoliu, artist societar al naționalului ieșean, presupunea că incendiul fusese provocat cu bună știință căci focul pornise „din patru părți”. Rămași fără sală de spectacole (Teatrul de Varietăți fusese demolat din 1869), în urma intervenției primului ministru Ion C. Brătianu, actorii primesc un ajutor de 10.000 lei de la Eforia
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
fisurarea pereților și dislocarea frontonului care a trebuit demolat și zidit din nou. La exterior au fost săpate două centuri de beton armat, legate între ele prin podul bisericii. În seara zilei de 9 ianuarie 2012, s-a produs un incendiu care a provocat distrugerea turlei altarului și alte grave daune locașului de cult. La 5 iunie 2013 a fost amplasată pe acoperișul bisericii turla cea mare a Pantocratorului, iar scurt timp după aceea a fost montată și turla mică din partea
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
de bombe și 27700 de grenade. Bombele incendiare ale francezilor (așa numitele "boulet-rouges") au produs cele mai multe victime în rândurile populației civile. Ordinea în oraș a fost asigurată de miliție și poliție, care aveau numeroase sarcini. Se ocupau cu stingerea frecventelor incendii care izbucneau în urma atacurilor inamicului și încercau să oprească jafurile. De o atenție particulară se bucurau străinii care soseau în oraș, care pentru a intra erau obligați să se înregistreze și să depună orice armă, cu excepția sabiei. Apărarea subterană a
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
fost anterior un profesorul Derek și a observat evoluția ideilor sale. Anchetatorii au vizualizat interviul de arhivă a lui Derek pentru unul dintre canalele de televiziune locale, după omorul de către un negru al tatălui său, un pompier, în timp ce luptă cu incendiul într-un cartier de negroizi. Anchetatorii cred că acesta a fost principalul motiv pentru care Derek a devenit nazist. Pe drum spre casă de la școală, Danny se oprește lângă un teren de baschet, pe care jucau afro-americani, amintindu-și că
Povestea X a Americii () [Corola-website/Science/331894_a_333223]
-
a fost lansat în februarie 2016 pentru Linux, Microsoft Windows, OS X, PlayStation 4, și ulterior pentru Xbox One în septembrie 2016. Povestea urmărește un pădurar pe nume Henry, din Pădurea Națională Shoshone, în anul 1989, la puțin timp după incendiile din Yellowstone din 1988. La o lună după ce a primit slujba, lucruri stranii încep să se petreacă, atât lui, cât și superioarei sale, Delilah, care se leagă cu niște evenimente ce s-au petrecut acum câțiva ani acolo. Henry interacționează
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
comunica. Alegerile jucătorului vor influența tonul relației acestuia cu Delilah. Pe vreme ce povestea avansează, noi zone vor fi disponibile jucătorului. Jocul conține și un ciclu noapte-zi. Obiectele găsite în sălbăticie pot fi păstrate pentru utilizări ulterioare. În 1989, după incendiile din Yellowstone din 1988, Henry (Rich Sommer) acceptă slujba de pădurar în Pădurea Națională Shoshone, după ce soția sa, Julia, a fost recent diagnosticată cu Alzheimer. În prima zi, superioara sa, Delilah (Cissy Jones), îl contactează printr-un walkie talkie pentru
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
exploreze cu ajutorul echipamentului de la tabăra lui Brian, și descoperă cadavrul lui Brian la fundul cavernei. Delilah este supărată și se învinovățește pentru că i-a permis lui Brian să stea. Următoarea zi, un ordin de evacuare este trimis fiecărui pădurar, deoarece incendiul din tabăra guvernamentală a devenit periculos. În timp ce Henry se pregătește, el urmărește semnalul dispozitivului și descoperă o casetă de la Ned, din care află că Brian a murit din cauza inexperienței la cățărat. Nedorind să se întoarcă în societate, Ned trăiește în
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
numai că a fost reconstruit, ci și completat foarte mult, din punct de vedere al tehnologiei, al personalului și al domeniilor de studiu. La 5 februarie 1997 aproape din cele de cărți ale bibliotecii observatorului au fost distruse de un incendiu criminal, celelalte cărți fiind deteriorate de flăcări, de fum și de apa pompierilor.
Observatorul Astronomic din Pulkovo () [Corola-website/Science/335592_a_336921]
-
sale, în telegramele trimise guvernului britanic. Flota britanică a bombardat Alexandria între 11 și 13 iulie, iar apoi infanteria marină a ocupat orașul. Britanicii nu au pierdut nici un vas, dar cea mai mare parte a orașului a fost distrus de incendiile cauzate de obuze, dar și de oamenii lui ‘Urabi, care urmăreau să lase britanicilor un oraș în ruine. Tewfik Pașa, care își mutase tribunalul în Alexandria în timpul revoltei, l-a declarat pe ‘Urabi rebel și l-a demis din toate
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]
-
scria în 1532 că la Târgoviște „a fost o biserică a Sfântului Francisc, având alături câțiva călugări franciscani observanți, care fac slujba bisericească potrivit regulilor Bisericii Romane”. Această biserică este amintită încă în anii 1813 și 1836, în ciuda celor opt incendii suferite. Mai mulți domnitori au sprijinit refacerea ei, ultimul fiind Constantin Brâncoveanu, în 1698. În anul 1885, când vine ca paroh la Târgoviște părintele pasionist Vitus Bianconi, biserica veche este în ruine. Sfintele Liturghii se celebrau în capela mică din
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
de la împăratul Franz Joseph al Austriei. Exteriorul bisericii era terminat în anul 1898, când arhiepiscopul Francisc Xaveriu Hornstein a venit la Târgoviște pentru a administra taina mirului. Cu această ocazie a sfințit și biserica. Biserica a fost distrusă de un incendiu devastator în anul 1929, după care a fost din nou refăcută. După ce a murit pr. Vitus Bianconi, comunitatea parohială din Târgoviște a fost deservită succesiv de preoții profesori de la București, Augustin Kuczka, Alexandru Theodor Cisar, Carol Auner și Iuliu Szante
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
atât de fatuoasă.» Scholastique-Gabrielle de Livron-Bourbonne avea o devoțiune deosebit de mare pentru «Maica Domnului și față de Fiul său Divin,» cât și pentru Sfântul Iosif. Se ruga și la Sfântul Arhanghel Mihail, la Sfânta Barbara (invocată contra «morții neașteptate și contra incendiilor», atribuindu-i mai multe miracole sfintei sale protecții) și la Sfântul François-Xavier. Avea un cult deoasebit pentru Sfântul Benedict, fondatorul Ordinului, și pentru Sfânta Scolastica, patroana sa, pe care o venera într-un mod deosebit. În cor, lambrisat cu lemn
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
doar biserică Sint-Anna, dar a fost demolată și ea în august 1968, pentru a face loc unei biserici mai mari și mai moderne, Sint-Anna-ten-Drieën. Biserică Onze-Lieve-Vrouw-ter-Schelde, situată pe plajă de nord, a căzut pradă, pe 9 martie 2000, unui puternic incendiu și a fost demolată. Doar pridvorul a fost păstrat și folosit drept capelă cu hramul Fecioarei Maria. La sfârșitul anilor 1950 au început să fie ridicate primele clădiri. Așa-numitele "Amelinckxflatgebouwen" (de la numele constructorului Amelinckx, care a falimentat în 1986
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
vede în partea stângă a imaginii din caseta articolului) pe locul vechiului turn de veghe. Actual este sediul Detașamentul 2 de Pompieri Timișoara. În Timișoara, primul regulament pentru pompieri datează din 13 martie 1774 și conținea instrucțiuni de prevenire a incendiilor specifice Timișoarei și prevederi privind organizarea intervenției. În 1801 cetățenii Timișoarei sunt obligați printr-o dispoziție a magistratului orașului să respecte și să ia toate măsurile împotriva focului și să repare și să întrețină în stare bună toate fântânile. În
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
împotriva focului și să repare și să întrețină în stare bună toate fântânile. În 1813 este elaborat un document în care se face descrierea și modul de folosire al stingătoarelor. La 9 februarie 1834 sunt precizate măsurile de evitare a incendiilor în clădirea teatrului din Timișoara și a sălii de bal, considerate locuri cu pericol de incendiu sporit. La 22 august 1869 au fost înființate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin și Fabric, iar în 1893 și în Mehala
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
elaborat un document în care se face descrierea și modul de folosire al stingătoarelor. La 9 februarie 1834 sunt precizate măsurile de evitare a incendiilor în clădirea teatrului din Timișoara și a sălii de bal, considerate locuri cu pericol de incendiu sporit. La 22 august 1869 au fost înființate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin și Fabric, iar în 1893 și în Mehala. Aceste brigăzi dispuneau de medici și avocați și, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
considerate locuri cu pericol de incendiu sporit. La 22 august 1869 au fost înființate brigăzi de pompieri voluntari în cartierele Iosefin, Elisabetin și Fabric, iar în 1893 și în Mehala. Aceste brigăzi dispuneau de medici și avocați și, în afară de stingerea incendiilor, aveau sarcini în cazul demolărilor și pentru salvarea oamenilor și a bunurilor. La 24 august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]