43,474 matches
-
Ca urmare, pe 9 octombrie Berlinul a anunțat că 1.376 de prizonieri aliați (în cea mai mare parte canadieni de la Dippe) vor fi încătușați. Canadienii au răspuns prin încătușarea prizonierilor germani din Canada . Această practică a „plății cu aceeași monedă” a continuat până în momentul în care negociatorii elvețieni au ajuns la o înțelegere cu canadieni pe 12 septembrie și ceva mai târziu cu germanii, după ce aceștia din urmă au primit asigurări ferme din partea britanicilor. Mai înainte ca ordinul canadian să
Ordinul comandoului () [Corola-website/Science/330101_a_331430]
-
, cunoscut și sub denumirea de aspron trachy, a fost o monedă bizantină de electrum emisă, pentru prima dată, la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
aspron trachy, a fost o monedă bizantină de electrum emisă, pentru prima dată, la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă, neîntâlnită până atunci și nici la alte monede din alte țări în decursul secolelor următoare. S-a recurs la forma concacv-convexă din două considerente: erau mai greu de falsificat și păstra un diametru destul de mare
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
la 1093, de împăratul Alexios I Comnen. " trachy", emis de Alexios I Comnen, era din "electrum", avea diametrul de 23mm, iar greutatea de 4,25 g. Particuparitatea monedei constă în forma sa concav-convexă, neîntâlnită până atunci și nici la alte monede din alte țări în decursul secolelor următoare. S-a recurs la forma concacv-convexă din două considerente: erau mai greu de falsificat și păstra un diametru destul de mare în raport cu greutatea. La un astfel de diametru o monedă de un asemenea gramaj
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
și nici la alte monede din alte țări în decursul secolelor următoare. S-a recurs la forma concacv-convexă din două considerente: erau mai greu de falsificat și păstra un diametru destul de mare în raport cu greutatea. La un astfel de diametru o monedă de un asemenea gramaj putea fi îndoită destul de ușor - după cum se știe, o suprafață concav-convexă suportă mai bine o tensiune aplicată asupra sa decât o suprafață plată. Reforma monetară a lui Alexios Comnenul a avut în vedere schimbarea totală a
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
schimbarea totală a sistemului monetar roman de răsărit. Noul sistem monetar cuprindea trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în perper și invers 3/4 argint și 1/4 aur în aspru (în puritatea aurului și argintului intrau desigur și alte materiale măsurate în părți/milion - 3/4 și 1/4 este
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
în perper și invers 3/4 argint și 1/4 aur în aspru (în puritatea aurului și argintului intrau desigur și alte materiale măsurate în părți/milion - 3/4 și 1/4 este suma rotunjită). Având în vedere că nici o monedă nu a avut vreodată puritate 1000/1000 (una dintre cele mai pure fiind un aureus emis de Nero, cu o puritate de 998/1000) și că 3/4 aur înseamnă 750/1000 adică 18 K, putem afirma fără a greși
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
4 aur înseamnă 750/1000 adică 18 K, putem afirma fără a greși că perperul este din aur și asprul din argint. Ulterior, prin aprecierea argintului față de aur ca urmare a influenței orientale de factură turcică-iraniană-arabă (argintul se folosea în monede într-un procent mai mare decât aurul în tot acest univers musulman, lucru care ținea și de tradiție) asprul s-a impus în fața perperului care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită aspron "Aspronul" acesta avea
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont până în vremea fanarioților, birul pe vin în Țara Românească numindu-se părpărit - de la perper. Împărații din dinastia Comnen, de la Trapezunt / Trebizonda, au emis și ei, între 1235 și 1446, o monedă de argint numită aspron "Aspronul" acesta avea greutatea inițială era de 2,8 - 2,9 g, iar spre sfârșitul scolului al XIV-lea greutatea sa s-a redus foarte mult. Denumirea aspron-ului provine de la culoarea sa albă-argintie: în greacă, "άσπρον
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
mult. Denumirea aspron-ului provine de la culoarea sa albă-argintie: în greacă, "άσπρον" (transliterat: aspron), „alb”, iar greacescul "trachys" ("τραχύς"), „neregulat”, „neneted”. La plural: "aspra trachea". În prima parte a secolului al XIV-lea, sultanul otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
albă-argintie: în greacă, "άσπρον" (transliterat: aspron), „alb”, iar greacescul "trachys" ("τραχύς"), „neregulat”, „neneted”. La plural: "aspra trachea". În prima parte a secolului al XIV-lea, sultanul otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară, sub fiul lui Osman I, sultanul Orhan
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
otoman Osman I, inspirat fiind de această monedă bizantină denumită "aspron", a „inventat” o monedă de argint, având titlul de 900‰, pe care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară, sub fiul lui Osman I, sultanul Orhan I, la Bursa. În limba română, această monedă otomană este cunoscută mai ales sub denumirea de aspru, dar și sub denumirea împrumutată din limba turcă: "akcea
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
care a denumit-o, în limba turcă, akçe, denumire, care, în limba română, se traduce prin cuvântul „alb”. Moneda "akçe" a fost bătută, pentru prima oară, sub fiul lui Osman I, sultanul Orhan I, la Bursa. În limba română, această monedă otomană este cunoscută mai ales sub denumirea de aspru, dar și sub denumirea împrumutată din limba turcă: "akcea".
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
Talerul-leu (în , iar în , până în 1901 Löwenthaler), inițial, era o monedă de argint a Provinciilor Unite ale Țărilor de Jos, având drept element caracteristic un leu rampant, simbolul Olandei, gravat pe revers. Prima emisiune a fost pusă în circulație în 1575 și consta într-o piesă cu greutatea de 27,648
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
de 27,648 g. și titlul de 750 ‰. Talerul olandez apare pentru prima dată spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Documentele din secolele al XVI-lea- al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea precizează caracterul real al monedei prin expresia "leu bătut". A circulat ca monedă foarte apreciată, servind în tranzacțiile interne și externe, precum și la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
Talerul olandez apare pentru prima dată spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Documentele din secolele al XVI-lea- al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea precizează caracterul real al monedei prin expresia "leu bătut". A circulat ca monedă foarte apreciată, servind în tranzacțiile interne și externe, precum și la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, constituind împreună un sistem monetar
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
al XVIII-lea precizează caracterul real al monedei prin expresia "leu bătut". A circulat ca monedă foarte apreciată, servind în tranzacțiile interne și externe, precum și la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, constituind împreună un sistem monetar de calcul utilizat de vistierie. Talerul-leu era calculat în "Condica Vistieriei Țării Românești", la valoarea de 133 bani, valoare pe care o avea și în
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
care o avea și în 1728 în Oltenia (133 bani sau 100 de kreuzeri). În anul 1743 talerul-leu era cotat la 149-150 bani, însă trebuie avute în vedere cursurile de schimb ale diferitelor piețe. La fel ca și în cazul monedelor de aur, nu trebuie făcută confuzie între diferitele specii de taleri, mai ales că documentele vremii (chiar și cele emise de Cancelaria Țării Românești) dau denumirea generică de taleri pentru toate monedele mari de argint din această clasă, destul de rar
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
diferitelor piețe. La fel ca și în cazul monedelor de aur, nu trebuie făcută confuzie între diferitele specii de taleri, mai ales că documentele vremii (chiar și cele emise de Cancelaria Țării Românești) dau denumirea generică de taleri pentru toate monedele mari de argint din această clasă, destul de rar fiind făcută precizarea respectivă, taler-leu sau simplu "leu". Dăm mai jos alte specii de taleri care au circulat la noi: Denumirea de speciestaler întâlnită pe unele monede sau în anumite documente arată
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
generică de taleri pentru toate monedele mari de argint din această clasă, destul de rar fiind făcută precizarea respectivă, taler-leu sau simplu "leu". Dăm mai jos alte specii de taleri care au circulat la noi: Denumirea de speciestaler întâlnită pe unele monede sau în anumite documente arată că era vorba de monedă efectivă și nu de unitate de calcul. În urma ocupării Țărilor de Jos de către Imperiul Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea, emiterea talerului-leu olandez a încetat. Cantitățile mari emise anterior
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
această clasă, destul de rar fiind făcută precizarea respectivă, taler-leu sau simplu "leu". Dăm mai jos alte specii de taleri care au circulat la noi: Denumirea de speciestaler întâlnită pe unele monede sau în anumite documente arată că era vorba de monedă efectivă și nu de unitate de calcul. În urma ocupării Țărilor de Jos de către Imperiul Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea, emiterea talerului-leu olandez a încetat. Cantitățile mari emise anterior și existente în circulația monetară din Țările Române au început
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]