47,172 matches
-
fără a depăși 77 % polietilentereftalat, pentru utilizare în fabricarea de învelitori (a) ex 5402 49 99 10 Fir multifilamentar din politetrafluoretilenă 0 ex 5402 69 90 20 ex 5402 49 99 30 Fir dintr-un copolimer al acidului glicolic cu acid lactic, pentru fabricarea 0 catguturilor chirurgicale (a) ex 5402 49 99 50 Fir din filamente netexturate de alcool polivinilic 0 ex 5402 59 90 20 ex 5402 69 90 40 ex 5402 49 99 60 Fir în întregime din acid
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
acid lactic, pentru fabricarea 0 catguturilor chirurgicale (a) ex 5402 49 99 50 Fir din filamente netexturate de alcool polivinilic 0 ex 5402 59 90 20 ex 5402 69 90 40 ex 5402 49 99 60 Fir în întregime din acid poliglicolic 0 ex 5402 69 90 10 ex 5402 49 99 70 Fir din filamente sintetice, unic, conținând în greutate 85 % sau mai mult 0 acrilonitril, sub forma unui fitil ce conține 1 000 filamente continue sau mai multe, dar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
scutece destinate copiilor, precum și pentru fabricarea de articole ex 5603 12 90 50 sanitare similare (a) ex 5603 12 90 30 Materiale nețesute din fibre de poliamide aromatice obținute prin 0 ex 5603 13 90 30 policondensarea m-fenilendiaminei și a acidului izoftalic, sub formă de ex 5603 14 90 10 fragmente sau tăiate în dreptunghiuri ex 5603 12 90 60 Materiale nețesute din polietilenă legată prin filare, cu o greutate de peste 0 ex 5603 13 90 60 60 g/m2, dar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
mm, pentru fabricarea de dischete (a) ex 5603 94 90 20 Tije din fibre acrilice, având o lungime de până la 50 cm, pentru fabricarea 0 de vârfuri de peniță (a) ex 5607 50 90 10 Sfoară nesterilizată, în întregime din acid poliglicolic, împletită, cu un 0 miez interior, pentru fabricarea catguturilor chirurgicale (a) ex 5903 10 90 10 Materiale tricotate sau țesute, acoperite pe una din fețe cu un material 0 ex 5903 20 90 10 plastic artificial în care sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
o cantitate mai mare de vitamina C. După ce - fără nici un alt regim de alimentație - timp de 60 de zile probanților li s-au administrat la masa de prânz și de seară câte o cantitate de 100 mg de vitamina C (acid ascorbic), la toate persoanele s-a constatat o creștere considerabilă a hemoglobinei. Din motive practice, în timpul acestui studiu s-a folosit acidul ascorbic artificial. Cercetările efectuate au demonstrat însă că efectul acidului ascorbic natural și al celui artificial este același
Anemia feriprivă () [Corola-website/Science/303747_a_305076]
-
au administrat la masa de prânz și de seară câte o cantitate de 100 mg de vitamina C (acid ascorbic), la toate persoanele s-a constatat o creștere considerabilă a hemoglobinei. Din motive practice, în timpul acestui studiu s-a folosit acidul ascorbic artificial. Cercetările efectuate au demonstrat însă că efectul acidului ascorbic natural și al celui artificial este același, conducând la o creștere a ratei de absorbție a fierului până la factorul 7. Cantitatea susmenționata se poate de exemplu obține din 200
Anemia feriprivă () [Corola-website/Science/303747_a_305076]
-
o cantitate de 100 mg de vitamina C (acid ascorbic), la toate persoanele s-a constatat o creștere considerabilă a hemoglobinei. Din motive practice, în timpul acestui studiu s-a folosit acidul ascorbic artificial. Cercetările efectuate au demonstrat însă că efectul acidului ascorbic natural și al celui artificial este același, conducând la o creștere a ratei de absorbție a fierului până la factorul 7. Cantitatea susmenționata se poate de exemplu obține din 200 ml suc proaspăt de portocale, 100 g broccoli, sau câteva
Anemia feriprivă () [Corola-website/Science/303747_a_305076]
-
g broccoli, sau câteva felii de ardei gras roșu, fiind totuși suficientă și jumătate din această cantitate pentru a obține o mare creștere a factorului de resorbție. Condiția este că între momentul în care s-au consumat alimente bogate în acid ascorbic și cel în care s-au consumat alimentele bogate în fier să nu treacă decât câteva ore, pentru ca in tractul digestiv să mai rămână o cantitate suficientă de vitamina C. Soluția ideală ar fi că cele două tipuri de
Anemia feriprivă () [Corola-website/Science/303747_a_305076]
-
formula 10 Aminele au un dublet electronic neparticipant la atomul de azot. Prezența acestor electroni neparticipanți conferă aminelor un caracter bazic, ei putând accepta un proton. formula 11 (hidroxid de alchil amină) Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
de azot. Prezența acestor electroni neparticipanți conferă aminelor un caracter bazic, ei putând accepta un proton. formula 11 (hidroxid de alchil amină) Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea aminelor aromatice rezultă săruri de diazoniu. Sărurile de diazoniu sunt foarte instabile, de aceea ele sunt supuse, imediat după obținere, altor reacții. O altă reacție la care pot fi supuse sărurile de diazoniu este reacția
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
folosiți drept coloranți în industria textilă. Anilina este cel mai important termen al seriei. Ea se folosește ca materie primă pentru industria coloranților, a medicamentelor și a detergenților. Aminele primare aromatice sunt materie primă pentru fabricarea coloranților. În reacție cu acidul azotos (HNO), formează sări de diazoniu, care se supun imediat (datorită instabilității) unor reacții de cuplare, rezultând azoderivați. Aceștia sunt puternic colorați și deci folosiți în principal în industria textilă. Printre substanțele medicamentoase rezultate din amine se numără clorfeniramina, clorpromazina
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
anul 1971, și are la bază folosirea Fmoc (fluorenil metoxi carbonil), iar pentru înepărtarea acesteia se folosește de obicei mediu bazic asigurat de o soluție 20% piperidină/ DMF (dimetil formamidă). Îndepărtarea grupării din lanțul proteic se face prin incubare în acid trifluoracetic (TFA). Protejarea grupării prin intermediul Fmoc este de obicei lentă, deoarece anionul nitro produs la sfîrșitul reacției nu este un produs favorabil desfășurării reacției. Datorită compoziției, fiind formate exclusiv din aminoacizi, se întâlnesc alături de alți compuși importanți de tipul polizaharidelor
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
Protejarea grupării prin intermediul Fmoc este de obicei lentă, deoarece anionul nitro produs la sfîrșitul reacției nu este un produs favorabil desfășurării reacției. Datorită compoziției, fiind formate exclusiv din aminoacizi, se întâlnesc alături de alți compuși importanți de tipul polizaharidelor, lipidelor și acizilor nucleici începând cu structura virusurilor, a organismelor procariote, eucariote și terminând cu omul. Practic nu se concepe viață fără proteine. Proteinele pot fi enzime care catalizează diferite reacții biochimice în organism, altele pot juca un rol important în menținerea integrității
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
plantelor pot sintetiza toți cei 20 aminoacizi standard, în timp ce organismele animale obțin anumiți aminoacizi din dietă (aminoacizii esențiali). Enzime cheie, cum ar fi de exemplu aspartat kinaza, enzimă care catalizează prima etapă în sinteza aminoacizilor lisină, metionină și treonină din acidul aspartic, nu sunt prezente în organismele de tip animal. La aceste organisme aminoacizii se obțin prin consumul hranei conținând proteine. Proteinele ingerate sunt supuse acțiunii acidului clorhidric din stomac și acțiunii enzimelor numite proteaze, proces în urma căruia lanțurile proteice sunt
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
kinaza, enzimă care catalizează prima etapă în sinteza aminoacizilor lisină, metionină și treonină din acidul aspartic, nu sunt prezente în organismele de tip animal. La aceste organisme aminoacizii se obțin prin consumul hranei conținând proteine. Proteinele ingerate sunt supuse acțiunii acidului clorhidric din stomac și acțiunii enzimelor numite proteaze, proces în urma căruia lanțurile proteice sunt scindate (denaturate). Ingestia aminoacizilor esențiali este foarte importantă pentru sănătatea organismului, deoarece fără acești aminoacizi nu se poate desfășura sinteza proteinelor necesare organismului. De asemenea, aminoacizii
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
peptidice), proteina își modifică proprietățile fizico-chimice. Proteinele sunt substanțe solide, macromoleculare, solubile în general în apă și insolubile în solvenți organici nepolari. Unele proteine sunt solubile în apă dar insolubile în alcool, altele sunt solubile în soluții apoase de electroliți, acizi organici. Datorită gradului diferit de solubilitate în diferiți solvenți, proteinele se pot izola, identifica și separa. Solubilitatea lor depinde foarte mult de legăturile care se stabilesc între grupările libere de la suprafața macromoleculelor și moleculele solventului. La suprafața macromoleculelor proteice se
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
formează agregate de macromolecule proteice. Soluțiile coloidale ale proteinelor, coagulează prin încălzire, prezintă efectul Tyndall (dispersia fasciculului de lumină). Proteinele, la fel ca și aminoacizii, sunt substanțe amfotere și formează în soluții apoase amfioni: formula 1, în prezența HO În mediu acid proteinele se comportă ca baze slabe, ele primind protoni și formând cationi proteici: formula 2, cation al proteinei. Reacția stă la baza "electroforezei" proteinelor, datorită incărcării pozitive cationii migrează spre catod, fenomen numit "cataforeză", proteina fiind în acest caz electropozitivă. În
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ele primind protoni și formând cationi proteici: formula 2, cation al proteinei. Reacția stă la baza "electroforezei" proteinelor, datorită incărcării pozitive cationii migrează spre catod, fenomen numit "cataforeză", proteina fiind în acest caz electropozitivă. În mediu bazic proteinele se comportă ca acizii slabi, ele cedând protoni, se formează astfel anioni proteici, care migrează spre anod fenomenul fiind denumit "anaforeză", proteina avînd încărcare electronegativă. formula 3, anion al proteinei. Datorită caracterului amfoter proteinele pot neutraliza cantități mici de substanță acidă sau bazică, avind în
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
echilibrului acido-bazic al organismului. În general caracterul amfoter este imprimat de cele grupările -NH și -COOH libere care nu sunt implicate în legăturile peptidice. Dacă în molecula proteinei există mai mulți aminoacizi dicarboxilici atunci molecula se va comporta ca un acid slab, iar în cele în care predomină aminoacizii diaminați se comportă ca baze slabe. Chiar dacă într-o moleculă există un număr egal de grupări amino si carboxil, deci teoretic molecula ar trebui sa fie neutră, în realitate datorită gradului de
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
deplasează sub influența curentului electric. De obicei valorile punctului izoelectric variază între 2,9 și 12,5 și se determină prin diferite metode: potențiometrice, electroforetice. Sub acțiunea diferiților factori fizici (ultrasunete, radiații cu diferite lungimi de undă, căldură), factori chimici (acizi, baze, diferiți solvenți organici), sau mecanici (agitare), are loc fenomenul de precipitare a proteinelor, precipitarea care poate fi reversibilă sau ireversibilă. Precipitarea reversibilă se poate produce sub acțiunea soluțiilor concentrate ale sărurilor alcaline dar și în prezența unor dizolvanți organici
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
folosesc pentru precipitarea fracționată a proteinelor din amestecuri. În cursul acestei precipitări molecula proteinei suferă modificări fizico-chimice ireversibile avînd loc și modificarea structurii moleculare. De regulă se produce la adăugarea de soluții ale metalelor grele (Cu,Pb, Hg, Fe), a acizilor minerali tari (HNO3, H2SO4) acidul tricloracetic, a soluțiilor concentrate de alcool sau acetonă, sau, în cazul anumitor proteine, în prezența căldurii. Prin precipitare ireversibilă proteinele își pierd activitatea biologică (enzimatică, hormonală, etc.), are loc o descreștere a solubilității, modificarea activității
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]