43,561 matches
-
notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea contemporană (de actualitate, politice) și cu un caracter moralizator. Tot o rubrică constantă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fraza având un aer encomiastic vaticinar: Horia „uriaș domn”, Horia în „cămașă-nsângerată”, Horia statuie de piatră, Horia pedepsind „mișelnici tâlhari” , un Horia innumerabil, „însutit” și „înmiit”, multiplicat în suflete de iobagi, un Horia biruind pe Iosif-împăratul; iată reliefuri complementare, chipuri de inspirat poliptic narativ. Din tot ce s-a scris despre nemuritorul transilvan, nimic nu egalează poemul lui C. Cu exact aceeași instrumentație verbală, nu și cu rezultate similare, nereușind să focalizeze efectele parțiale, e construit un alt poem-omagiu: Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
preocupat pe S. chiar de atunci. Întârzierea cu două decenii a realizării propriu-zise a adus o modificare a intenției, în sensul cuprinderii nu doar a segmentului „formării”, ci a întregii vieți a protagonistului, același Ion Răutu, care se identifică în chip evident cu autorul, și, totodată, a frescei mediilor pe care le traversează. În forma finală, neterminată, a romanului În preajma revoluției, formarea personalității lui Vania Răutu are totuși o pondere mare în primele cinci volume. Cel dintâi, menit să pună în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
lumina chiar orbește oamenii. Moartea e orbirea finală. Nu se știe mai nimic despre trecut, dar nimănui nu-i pasă. Platon se simte chemat să înțeleagă ce nu mai există, ce a fost. Strădaniile lui au un rezultat hazliu. În chip misterios nu ni se spune cum ori unde el găsește o serie de fragmente pe care le asamblează astfel: Charles Dickens a scris "un roman intitulat Despre originea speciilor prin selecție naturală". Romanul este desigur unul ironic: E un act
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care merg la marș de bună voie, și se bucură din plin de petrecerea tovărășească de după el. Romanul este scris ca narațiune, fără pretenții de hibridizarea genurilor, fără imixtiunea lirismului ori încercări gen Desperado de a șoca lectura în toate chipurile posibile. E o povestire simplă, tradițională, cu urme clare de flux al conștiinței în modul cum sunt analizate perosnajele din interior, chiar dacă totul e relatat la persoana a treia, și fără multe incidente, lucru care ar trebui să ne dea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o neliniște pe care nu le putea explica" și care îi modelează viața după un tipar neînțeles. Analizele psihologice sunt statice. Lipsește propsețimea reacțiilor, în mare parte fiindcă romancierul evită înduioșările. Propoziții de genul, "Tony simți noutatea, uluitoarea surpriză a chipului ei (aceeași de câte ori se întâlneau)", sau de genul "resimți durerea aproape fizică a iubirii", curg fără conotații speciale, pe când altele capătă concentrație poetică. Acestea din urmă nu sunt decât câteva, dintre care una singură e definitorie, fiindcă explică chiar titlul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
toate, Ishiguro este un spirit ironic, ceea ce îl face foarte britanic. Felul în care, însă, ia peste picior insula de adopțiune este cel mai adesea greu perceptibil. Tentaculele culturii japoneze în care s-a născut fac din Kazuo Ishiguro, în chip paradoxal, un adevărat Desperado al sensibilității înnăbușite în egală măsură de hieratism și ironie. The Remains of the Day (Rămășițele zilei) și The Unconsoled (Nemângâiații) se desfășoară pe o scenă britanică și europeană. Sunt romane care mușcă, împung cu săgeata
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E poate mai chinuitor, suntem mai nerăbdători să dăm de miezul istoriei, care a trecut neobservat datorită faptului că atenția ne-a fost abătută de la esențial. Această relectură oarecum polițienească stimulează curiozitatea și ne împinge pe un drum neașteptat. În chip cu totul special, textele lui Ishiguro suferă dacă nu sunt recitite. Ele sunt făcute să ne dea de furcă, să nu se dezvăluie, să ascundă tumultul european sub hieratismul japonez. Înțelesul titlului e dezvăluit abia în final. Lumea plutitoare a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
realitate, fiecare episod e perfect conturat, pare un tablou minuscul pictat de Ono însuși. Aceste episoade amestecate ne împing pe urmele povestitorului și încearcă să ne determine să-i dăm dreptate. Când ne dăm seama că nu putem cu niciun chip să-i dăm dreptate, când înțelege și Ono că a pierdut viitorul, e mânios și ne înspăimântă deruta lui. La sfârșitul cărții, Ono ne privește încrâncenat. Roata episoadelor e la început amețitoare. Amestecul e elaborat și merge chiar mult mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iarnă. Robyn și Vic se trezesc amândoi vârâți în acest plan prin decizii de ultim moment. Amândoi detestă ideea, sunt nemulțumiți că sunt scoși din tabieturile lor, că trebuie să facă efortul de a se adapta la ceva necunoscut. În chip ironic, Robyn, specialista în romanul industrial al secolului XIX, dă ochii prima oară cu aspectul real al industriei moderne și e dezgustată, înspăimântată de tot ce vede. E dezgustată de nivelul subuman la care sunt reduși indivizii, și e înspăimântată
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pachet, o imagine: o femeie Ce dă să plece, cu pachetul în mână. Pe acest ultim pachet nu mai e nicio poză. Un mic spațiu gol. În mijlocul acestei nemișcări, femeia se întoarce cu fața către "u- / Șă" și iese. În chip semnificativ, elementul cel mai important, decizia ei de a pleca definitiv, separă "u-Șă" în silabe la capăt de vers, atrăgând atenția asupra sensului. Ca tactică poetică, Brownjohn nu rimează cuvintele importante, ci le schimbă la față. Cu cât un vers
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a eșuat, și poate că nu. Poate e vorba de un eșec reluat, dar cine poate fi sigur că l-a mai văzut? Nesiguranța e una din stratagemele preferate ale lui Brownjohn. E un poet retractil, nu vrea cu niciun chip să fie cel care dă cu piatra ori face legea. Cititorul singur trebuie să decidă. Poetul nu poate dicta înțelesul, deși el e cel care îl sădește. Între sensul poemului și al lecturii plutește un nor de incertitudine. Ezitant și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cum vi se vede-n oglindă? O puteți accepta, o puteți recunoaște? Nu vă mâniați, răspundeți-mi deschis, iertați brutalitatea întrebării. Eu nu izbutesc de câte ori scot petecul de oglindă din geantă, ori mă uit pe furiș la mine în vitrine, chipul reflectat e întodeauna un șoc. It Must (Trebuie) e o conversație despre pierderea tinereții și păstrarea simțului umorului. Un alt poem, Divination by Hair (Ghicitul în păr), pune mare preț pe ironie în acest context. Eroina poemului își smulge firele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a însingurării...". Larkin găsește o aliterație extrem de potrivită pentru această mâhnire derutată: o numește "plantă prolifică". Blake, Byron, Tennyson, Eliot se contopesc. Plouă pe o stradă unde se lasă seara, peste "stânci" Eliotiene (lipsite de conotațiile din original), fete cu chipuri tulburate fug ca rănite de ceva, mâna care scrie simte cum inima "îngenunchează" în propria "nesfârșită tăcere". Există totuși o plăcere a dezvelirii emoției care face tăcerea promițătoare. Treptat, vorbele își asumă o mai mare responsabilitate, stilul devine mai ferm
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de siguranță, de intimitate împărtășită, care apără trăirea. "Sufletele animalelor" ard "pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă dâră de abur în urmă (Fum) În chip neștiut, sufletele acestea comunică cu "ființa de abur" a poetului însuși. Spre deosebire de descrierea tandră a micilor făpturi ("pufnesc..., se uită melancolic la mâncare, la bec"), în ciuda ironiei care vede "dâra pe care o las eu / ca o coadă fără de care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
plăpândă ca să dureze, aproape neadevărată în evanescența ei. Viața e cu totul altceva decât "hârtia nereciclată" pe care poposește o floare neadevărată. Poemul Nori strecoară un foarte trecător "mai" în viața poetului scăldat o clipă de soare: forma exactă a chipului pe care îl pipăie câtă vreme mai e cald. Viața e caldă, poetul se lasă în pradă bucuriei tandre de a fi viu, dar inteligența lui trage cu ochiul la ce vine după bucurie, și această tentație de a vedea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și de aceea m-am apropiat de americani, fiindcă îmi plăceau ritmurile și inflexiunile lor. Mi-am făcut chiar o revistă a mea, ca să-i fac cunoscuți pe Charles Olson și Denise Levertov publicului englez. LV. E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent ("Știu cum / vrei să scapi de noi, n-ai fost / niciodată familist" Marriage), pe care-l iubești cu durere în suflet: "împărțim trupurile acestea/ alăturate, doare gândul / morții când stăm întinși alăturea". Autorii Desperado nu văd
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cenușiul general. Dar Anglia e și țara excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. Bunul meu prieten, poetul maghiar Otto Orban, a făcut un mic desen care mă reprezenta, în chip de dedicație la una din cărțile lui. Desenul era un nor între Anglia și Ungaria, cu o săgeată care zicea, "Tu". Poate că așa e. În ultima parte a unicului poem lung, cel mai lung, din următorul meu volum (25
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a le respinge pe toate celelalte. Aceasta se poate întâmpla cu atât cu atât mai mult cu cât domeniul disciplinei permite mai puțin control definitiv, cum este cazul disciplinelor socio-umane. Din această perspectivă, a îndoctrina înseamnă a adera în chip exclusivist la o doctrină și a deveni intolerant față de celelalte, a le accepta coexistența firească. 6. A nu preda decât fapte favorabile unei anumite doctrine. Îndoctrinarea în acest caz privește consecințele învățării. Învățământul are o orientare precisă care exclude toate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unui elev memorarea rapidă a lecțiilor. De interes documentar este volumul postum Carnete de editor. Interviuri. Addenda (2000), un jurnal al omului public S., unde sunt descrise „peisajul” și stratagemele editoriale al anilor ’70-’80 din secolul trecut, cunoscute în chip direct. De o atenție deosebită se bucură cazul Ion Lăncrănjan, cu odiseea publicării romanului Caloianul și atmosfera de la Editura Albatros. SCRIERI: Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
dat naștere unei bucăți de carne care, căzând din înălțimi, s-a transformat în vietăți umane, femei și bărbați. În alte variante, Nü Wa a oprit apele potopului, salvând oamenii, este fecioara înțeleaptă ce a creat toate lucrurile, zeița cu chip omenesc și trup de șarpe, capabilă să-și schimbe înfățișarea zilnică de 70 de ori, zeiță alături de Fu Xi, purtătoarea unei busole. Cele Trei Doamne Nemuritoare Su Nu (Doamna Pură), Hsuan Nu (Doamna Misterioasă), Zhai Nu (Doamna Atrăgătoare) i-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
confecționat aripi de ceară. Dar, apropiindu-se semeț de soare, s-a prăbușit iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe și Parthenope sunt două sirene nimfe ale mării, cu trup de păsări și chip de femei ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu cântecul lor pe corăbieri și le întrerupeau drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a hotărât să-și ajute neamul aflat la mare încercare. Era puternică, bogată, stăpânea o avere de la soțul ei, era respectată pentru pioșenia față de amintirea soțului ei. Se spune în Cartea Iudithei: Și era frumoasă la stat și fermecătoare la chip. Și Manase îi lăsase aur și argint, robi și roabe, vite și țarini, pe care ea acum le stăpânea. Și nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vreo vorbă rea, fiindcă ea se temea de Dumnezeu foarte. (8: 7
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
slujnicelor, fără să se iubească cu ele. Sunt sfătuiți să vorbească corect și frumos, să se îmbrace cu gust, să rostească vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui Amor / Cupidon, autorul îi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de 18 metri acoperite cu aur și cel funerar de la Deir-el-Bahari, situat lângă Teba, la Luxor. Decorațiile sculpturale și textele hieroglife ale monumentului funerar prezentau nașterea ei miraculoasă. Mama sa, Ahmes, ar fi fost vizitată de zeul Amon Ra în chip de faraon și din unirea lor ar fi rezultat viitoarea regentă-faraon. Alte imagini o reprezintă pe copilă alăptată de Hathor, zeița cerului. După o domnie de 20 de ani, regenta-faraon Hatșepsut a intrat în lumea umbrelor în anul 1483. Urmașul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]