44,063 matches
-
raport reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale se află în dezbatere, în discurs. Discursul public și oficial asupra istoriei este un discurs al puterii politice și al diverselor orientări ideologice, care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White). Emplotment-ul foucauldian
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale se află în dezbatere, în discurs. Discursul public și oficial asupra istoriei este un discurs al puterii politice și al diverselor orientări ideologice, care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White). Emplotment-ul foucauldian este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări ideologice" și nevoi de a fundamenta altfel de proiecte sociale se află în dezbatere, în discurs. Discursul public și oficial asupra istoriei este un discurs al puterii politice și al diverselor orientări ideologice, care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White). Emplotment-ul foucauldian este într-adevăr inclasabil, în ciuda mistificărilor suferite de istoricul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
flexibilă, are ambele aspecte temporale: ireversibilul (nivelul factologic) și reversibilul (nivelul gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la rândul lui analizat. Este doar o iluzie culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la rândul lui analizat. Este doar o iluzie culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii diverselor cunoștințe. Discursul istoriografic nu se mai poate susține pe hegemonia celor două instanțe de cunoaștere (semiotica și hermeneutica), șarjate de un fenomen intelectual precum Linguistic Turn. De asemenea, nu se mai poate susține pe imperativul categoric al unui adevăr istoric empiric. În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
clasică. Și aceasta putea fi fixată într-o sumă concertată de cunoștințe, însă era, înainte de toate, spațiul în care oricare ființă se oferea cunoașterii; [...] în intervalul dintre percepția (sau imaginația) oamenilor și judecata și voința lui Dumnezeu"230. Cele două discursuri (anti-istoric și anistoric) la adresa istoriei sunt și efecte ale celor spuse mai sus de Foucault. Această descriere a funcțiilor istoriei în societatea modernă europeană arată utopia instituirii unui control total al istoriei din partea Politikului. De aici și iluzia că istoria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o formă slabă de discurs politic, ce se află în afara unor evidențe, pe care oamenii ar fi util să le vadă în concretul lor existențial. Cunoașterea istorică implică un efort mental ce nu poate fi confundat, comparat sau evaluat cu alte tipuri de efort intelectual
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate și fenomenologică, se pot juca mental și prin discursul public de-a doctrina și ideologia, "de-a stânga" și "de-a dreapta", dar acest joc pueril și prostesc nu ne va rezolva problemele de sistem de ieri și de azi. Preferăm jocurile mai înalte, detașate de complicitate și de servilism
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault și White există aceeași suspiciune față de tradiționala formă istoriografică de exprimare a istoriei narativitatea pe care cei doi colegi de generație și de valoare profesională o găsesc "intoxicată" cu factori ideologico-politici; cu platforme-program politice, altoite pe cercetări și pe discursuri istorice, cum, de altfel, se întâmplă în spațiul intelectual românesc. Istoria și politica au mers împreună într-un mod indistinct de a spune și de a gândi între un trecut (istoric) și prezent (politic) de a fi în putere, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a gândi între un trecut (istoric) și prezent (politic) de a fi în putere, de a exercita putere politică. E foarte greu și ingrat, după peste 150 de ani de politizare modernă a istoriei, dar și a umanului, să propui discursuri istoriografice în afara sistemelor de guvernare politică, în afara sistemelor de cunoaștere "științifică" ale univeristăților, acreditate cu adevărul, dreptatea și puterea. Aceste instituții "de educație" au devenit fabrici totalitare, iar un Paul Gottfried e îndreptățit să respingă nocivitatea de liderisme, numită power
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este un dezastru concret și planetar; un dezastru difuzat în societăți slabe pentru că nu ne conduce decât spre un clivaj profund între oameni, între elite și ceilalți. Statul politic postbelic, cu servitorii lui elitiști, se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său orice tentative de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
M., Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996 Foucault, M., Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996. Foucault, M., A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997. Foucault, M., Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Foucault, M., Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998. Foucault, M., Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999. Foucault, M., Boala mentală și psihologia, Amarcord, Timișoara, 2000. Foucault, M., Trebuie să apărăm societatea. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
but an authentic thinker with history and philosophy. For this reason, his universe is portrayed from a historical and philosophical point of view. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
with history and philosophy. For this reason, his universe is portrayed from a historical and philosophical point of view. În aceeași serie, au mai apărut: • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Introducere în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lumi mai bune, Humanitas, București, 1998, p. 160. 142 Idem, Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996, p. 287. 143 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 275. 144 Ibidem, p. 275. 145 Ibidem, p. 275. 146 Ibidem, p. 276. 147 Idem, Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998, p. 16. 148 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 144. 149 Ibidem, p. 155. 150 Ibidem, p. 155. 151 Ibidem, p. 157. 152 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 55. 153 Idem, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998, p. 151
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dramatism perpetuu, însingurându-l pe individ. Un reflexiv se arată C. și în comentarea creațiilor literare. Critic de ținută aulică, nu s-a lăsat antrenat în nici una dintre mișcările teoretice ale vremii, deși nu le-a ignorat rezultatele și metodologiile. Discursul lui, modern și totodată atemporal, țintește esențializările și liniile majore ale fenomenelor. Cartezianismul structural și discret este filtrat prin impresionismul lui E. Lovinescu și finețea analitică a lui G. Ibrăileanu. Nu de puține ori textele includ meditații despre condiția artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la sfârșitul domniei, Domnitorul - și apoi regele - a vizitat Iașii de Încă 17 ori (În total, 10 vizite ca
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
b. declarații - În cursul acestor vizite s-au făcut declarații privind statutul orașului Iași, ca a doua capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor, la 27 mai 1912, Carol I
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
În 12 dintre acestea; 3 vizite s-au desfășurat la Palatul Universitar de la Copou. În anul următor, la 27 mai 1912, Carol I, Însoțit de principii moștenitori Ferdinand și Carol, a participat la dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza. În discursul din Piața Unirii, Regele spunea: . c. Împliniri - Este dificil de stabilit ce și cât a primit orașul Iași În urma cererilor din primii ani, după pierderea statutului de capitală. Spre exemplu, În aprilie 1880, Parlamentul a votat o lege prin care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
își dă întreaga măsură în L’Art de l’éloignement. Essai sur l’imagination classique (1996). Lucrarea marchează despărțirea definitivă de curentele semiotice și formalizante, în favoarea unei gândiri de tip interpretativ. Ilustrând una dintre însușirile-cheie ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
hăulesc pe lângă carele pline, „pocnind din bice”. Undeva, în podgoria răsunând de „chef și chiot”, apare, ca într-o scenă mitologică, „un satir încins cu viță”. La douăzeci și șase de ani, „sol al miilor ce-așteaptă-n suferință”, I. își puncta discursul cu semnale de alarmă: „Chiar sfânta noastră doină stă să piară!” Chemarea din 1901 lansată în „Sămănătorul” viza alienarea, decadentismul cu „vânturi rele”. În fapt, sensibilitatea rănită a poetului nu rezistă eforturilor, el nefiind o fire voluntară. Urmează inevitabil evaziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]