43,474 matches
-
roman, obolul valora a patruzeci și opta parte dintr-o uncie, adică 0,57 grame de aur, însă nu a luat niciodată forma unei monede metalice. Obolul medieval (în , substantiv de genul masculin) era o valoare de cont și o monedă de cupru divizionară a denierului, având valoarea unei jumătăți de "denier". Obolul medieval urmează, prin urmare, fluctuațiile denierilor atât ca valoare cât și ca greutate sau ca titlu de metal prețios. Abrevierea sa în texte este un o barat sau
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Ev Mediu, cuvântul obol s-a întrebuințat cu sensul de „sumă de bani minimă”, apoi, din secolul al XIX-lea, cu sensul de „cadou de mică valoare”. Începând cu anul 1819, autoritățile britanice au pus în circulație, în Insulele Ioniene, o monedă metalică, cunoscută sub denumirea de obol ionian. Această monedă a fost înlocuită cu drahma greacă, atunci când a fost realizată unirea Insulelor Ioniene cu Grecia. În Grecia modernă, obolul reprezintă un decigram (0,1 g), dar în sens figurat, prin obol
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
de „sumă de bani minimă”, apoi, din secolul al XIX-lea, cu sensul de „cadou de mică valoare”. Începând cu anul 1819, autoritățile britanice au pus în circulație, în Insulele Ioniene, o monedă metalică, cunoscută sub denumirea de obol ionian. Această monedă a fost înlocuită cu drahma greacă, atunci când a fost realizată unirea Insulelor Ioniene cu Grecia. În Grecia modernă, obolul reprezintă un decigram (0,1 g), dar în sens figurat, prin obol se înțelege "o contribuție mică în bani". Un sens
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Lira (plural "lire") a fost o monedă distinctă a Veneției până în anul 1807. Se subdiviza în 20 "șoldi", iar aceștia fiecare în câte 12 "denari". Ducatul era egal cu 124 de "șoldi", în timp ce talerul era egal cu 7 lire. Lira italiană, introdusă sub Regatul Italiei impus de
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
a înlocuit lira venețiana în 1807. Cel mai vechi document care menționează lira în Veneția datează din anul 953, cănd lira este menționată că „libra venetorum parvorum” sau „libra denariorum venetarum”. În secolul al XVIII-lea, un număr mare de monede de valori diferite au fost în circulație. Au fost bătute monede de 6 și 12 dinari. Printre valorile monetare de argint au fost cele de 5, 10, 15 și 30 șoldi, ⅛, ¼, ½ și 1 ducat, precum și de ⅛, ¼, ½ și 1 taler; Monede
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
menționează lira în Veneția datează din anul 953, cănd lira este menționată că „libra venetorum parvorum” sau „libra denariorum venetarum”. În secolul al XVIII-lea, un număr mare de monede de valori diferite au fost în circulație. Au fost bătute monede de 6 și 12 dinari. Printre valorile monetare de argint au fost cele de 5, 10, 15 și 30 șoldi, ⅛, ¼, ½ și 1 ducat, precum și de ⅛, ¼, ½ și 1 taler; Monede de aur au fost cele de ¼, ½ și 1 ducat, 1 dublu
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
monede de valori diferite au fost în circulație. Au fost bătute monede de 6 și 12 dinari. Printre valorile monetare de argint au fost cele de 5, 10, 15 și 30 șoldi, ⅛, ¼, ½ și 1 ducat, precum și de ⅛, ¼, ½ și 1 taler; Monede de aur au fost cele de ¼, ½ și 1 ducat, 1 dublu și 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 18, 20, 24, 25, 30, 40, 50, 55, 60, 100 și 105 țechini. Guvernul provizoriu a emis monede de argint de
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
și 1 taler; Monede de aur au fost cele de ¼, ½ și 1 ducat, 1 dublu și 4, 5, 6, 8, 9, 10, 12, 18, 20, 24, 25, 30, 40, 50, 55, 60, 100 și 105 țechini. Guvernul provizoriu a emis monede de argint de 10 lire în 1797. Acestea au fost urmate, în timpul ocupației austriece de cele de ½, 1, 1 ½ și 2 lire de argint și de 1 țechin de aur, emis între 1800 și 1802.
Liră venețiană () [Corola-website/Science/328567_a_329896]
-
cultura Bijelo Brdo”, caracterizată prin bijuterii cu forme specifice. O caracteristică a acestei ultime culturi este lipsa obiectelor care să facă vreo legătură cu caii în mormintele descoperite. Cele mai timpurii situri ale curturii Bijelo Brdo au fost datate cu ajutorul monedelor descoperite ca fiind din timpul domniei împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenet, adică pe la mijlocul secolului al X-lea. Cimitire timpurii ale acestei culturi au fost descoperite la Beremend și Csongrád în Ungaria, la Dévény și Bešeňov în Slovacia și la
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Dirhamul marocan (în arabă: درهم, la plural, în arabă: دراهم , pronunțat [darahim], are Codul ISO 4217 MAD) este moneda oficială a Marocului din 1958, dată la care a înlocuit francul marocan (a cărei valoare era fixată în raport cu francul francez). Este divizat în 100 centime ("santimat", în alfabetul arab: سنتيما sau سنتيمات), la singular "santim", în alfabetul arab: سنتيم). "Dirhamul
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
alfabetul arab: سنتيم). "Dirhamul marocan" a fost unitatea principală monetară a Marocului până în 1912, data începutului protectoratului francez asupra regatului, când francul marocan l-a înlocuit. Dirhamul a fost restaurat odată cu independența Marocului în 1956. "Dirhamul" este denumirea unei vechi monede din Maghreb, al cărui nume este derivat din denumirea drahmei grecești. Există, în circulație, monede metalice cu valori nominale de 10 și 20 santimat, ½, 1, 2, 5 și 10 dirhami. Rar, se folosesc monedele metalice cu valoarea nominală de 5
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
începutului protectoratului francez asupra regatului, când francul marocan l-a înlocuit. Dirhamul a fost restaurat odată cu independența Marocului în 1956. "Dirhamul" este denumirea unei vechi monede din Maghreb, al cărui nume este derivat din denumirea drahmei grecești. Există, în circulație, monede metalice cu valori nominale de 10 și 20 santimat, ½, 1, 2, 5 și 10 dirhami. Rar, se folosesc monedele metalice cu valoarea nominală de 5 santimat. În anul 1969, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 1 dirham, de
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
1956. "Dirhamul" este denumirea unei vechi monede din Maghreb, al cărui nume este derivat din denumirea drahmei grecești. Există, în circulație, monede metalice cu valori nominale de 10 și 20 santimat, ½, 1, 2, 5 și 10 dirhami. Rar, se folosesc monedele metalice cu valoarea nominală de 5 santimat. În anul 1969, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 1 dirham, de argint. Aceasta a fost urmată de cea de nichel, cu valoarea nominală de 1 dirham și cea de argint
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
din denumirea drahmei grecești. Există, în circulație, monede metalice cu valori nominale de 10 și 20 santimat, ½, 1, 2, 5 și 10 dirhami. Rar, se folosesc monedele metalice cu valoarea nominală de 5 santimat. În anul 1969, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 1 dirham, de argint. Aceasta a fost urmată de cea de nichel, cu valoarea nominală de 1 dirham și cea de argint cu valoare nominală de 5 dirhami, în 1965. În 1974, odată cu introducerea monedelor exprimate
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
introdusă moneda cu valoare nominală de 1 dirham, de argint. Aceasta a fost urmată de cea de nichel, cu valoarea nominală de 1 dirham și cea de argint cu valoare nominală de 5 dirhami, în 1965. În 1974, odată cu introducerea monedelor exprimate în „santim”, au fost emise noi piese de 1, 5, 10, 20 și 50 de santimat și de 1 dirham. Moneda cu valoare nominală de 1 santim era din aluminiu, cele de 5, 10 și 20 de santimat erau
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
1 dirham și cea de argint cu valoare nominală de 5 dirhami, în 1965. În 1974, odată cu introducerea monedelor exprimate în „santim”, au fost emise noi piese de 1, 5, 10, 20 și 50 de santimat și de 1 dirham. Moneda cu valoare nominală de 1 santim era din aluminiu, cele de 5, 10 și 20 de santimat erau din alamă, iar cele cu valori nominale mai mari erau din cupronichel. În anul 1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
de 1 dirham. Moneda cu valoare nominală de 1 santim era din aluminiu, cele de 5, 10 și 20 de santimat erau din alamă, iar cele cu valori nominale mai mari erau din cupronichel. În anul 1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 5 dirhami, din cupronichel, care, în 1987, a fost înlocuită cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
și 20 de santimat erau din alamă, iar cele cu valori nominale mai mari erau din cupronichel. În anul 1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 5 dirhami, din cupronichel, care, în 1987, a fost înlocuită cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
de santimat erau din alamă, iar cele cu valori nominale mai mari erau din cupronichel. În anul 1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 5 dirhami, din cupronichel, care, în 1987, a fost înlocuită cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 5 dirhami, din cupronichel, care, în 1987, a fost înlocuită cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au schimbat dimensiunea și compoziția aliajului monedei. Noile monede de 5 dirhami și de 10 dirhami introduse în circulație în
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au schimbat dimensiunea și compoziția aliajului monedei. Noile monede de 5 dirhami și de 10 dirhami introduse în circulație în 1995 sunt bimetalice. Moneda cu valoare nominală de 2
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au schimbat dimensiunea și compoziția aliajului monedei. Noile monede de 5 dirhami și de 10 dirhami introduse în circulație în 1995 sunt bimetalice. Moneda cu valoare nominală de 2 dirhami este din cupru-nichel. Bancnotele aflate în circulație în Maroc au valori nominale de 20, 50, 100 și
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au schimbat dimensiunea și compoziția aliajului monedei. Noile monede de 5 dirhami și de 10 dirhami introduse în circulație în 1995 sunt bimetalice. Moneda cu valoare nominală de 2 dirhami este din cupru-nichel. Bancnotele aflate în circulație în Maroc au valori nominale de 20, 50, 100 și 200 dirhami
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări n-au schimbat dimensiunea și compoziția aliajului monedei. Noile monede de 5 dirhami și de 10 dirhami introduse în circulație în 1995 sunt bimetalice. Moneda cu valoare nominală de 2 dirhami este din cupru-nichel. Bancnotele aflate în circulație în Maroc au valori nominale de 20, 50, 100 și 200 dirhami. Primele bancnote marocane, după obținerea independenței, au fost cele supratipărite pe bancnotele precedente exprimate în
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]