47,905 matches
-
de cercetare pentru un avion polivalent care să înlocuiască avioanele Saab 35 Draken și 37 Viggen. Un design propus de Saab a fost ales și dezvoltat sub denumirea de JAS 39. Mai mic decât alte avioane similare, Gripen are o viteză maximă de Mach 2. Opt puncte de acroșare exterioară pentru armament îi permit să transporte o mare varietate de bombe și rachete, avionul fiind dotat și cu un tun automat Mauser BK-27 de calibrul 27 mm. Motorul său Volvo-Flygmotor RM12
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
Viggen aflate la sfârșitul perioadei de exploatare. În cazul unei invazii sovietice, țara avea nevoie de un avion capabil să decoleze și să aterizeze pe piste relativ scurte, în concordanță cu doctrina bazelor aeriene dispersate. Noul avion trebuia să atingă viteza maximă de Mach 2 și să fie convenabil în privința costurilor. Aeronava trebuia să fie mai mică decât Saab 37 Viggen, dar să dețină aceeași autonomie și sarcină maximă acroșată. Suedia s-a interesat de mai multe avioane din străinătate: General
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
alte probleme când, pe 8 august 1993, avionul de serie 39-102 a fost distrus într-un accident în timpul unui miting aviatic la Stockholm. Pilotul, același Rådeström, a pierdut controlul avionului în timpul unei răsturnări la joasă altitudine. Avionul a pierdut din viteză în șase secunde, iar pilotul a fost forțat să se catapulteze. Aeronava s-a prăbușit pe o insulă mică lângă mii de spectatori. O singură persoană a fost rănită: o femeie a fost spitalizată timp de trei săptămâni din cauza arsurilor
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
este propulsat de turboventilatorul General Electric F414G, o variantă a motorului folosit de avionul Boeing F/A-18E/F Super Hornet. Motorul produce cu 20 la sută mai multă forță de tracțiune la 98 kilonewtoni, lucru care permite o supercroazieră la viteza de Mach 1,1 cu rachete aer-aer acroșate. În comparație cu Gripen D, greutatea maximă la decolare a modelului Gripen NG a crescut de la 14.000 la 16.000 de kilograme, greutatea avionului gol fiind cu 200 de kilograme mai mare. Trenul
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
de la mijlocul anului 2009. Zborul inaugural al prototipului Gripen Demo a avut loc pe 27 mai 2008. Durata acestuia a fost de 30 de minute, aeronava atingând altitudinea de 6400 metri. Pe 21 ianuarie 2009, Gripen Demo a zburat la viteza Mach 1,2 fără postcombustie pentru a testa capacitatea sa de supercroazieră. În anii 1990, Saab a întreprins acțiuni în direcția conceptului unei variante destinate portavioanelor. În 2009, Saab a lansat "Sea Gripen" (literal: grifonul marin) ca răspuns la cererile
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
dispărea după câteva săptămâni sau luni. De-a lungul acestui interval, o supernovă poate radia tot atâta energie cât ar putea emite Soarele pe toată durata sa de viață. Explozia elimină mare parte sau tot materialul unei stele cu o viteză de până la (o zecime din viteza luminii), declanșând propagarea unei unde de șoc în mediul interstelar înconjurător. Unda de șoc duce la răspândirea unui nor de gaz și praf denumit rămășiță de supernovă. Există mai multe feluri de supernove care
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
De-a lungul acestui interval, o supernovă poate radia tot atâta energie cât ar putea emite Soarele pe toată durata sa de viață. Explozia elimină mare parte sau tot materialul unei stele cu o viteză de până la (o zecime din viteza luminii), declanșând propagarea unei unde de șoc în mediul interstelar înconjurător. Unda de șoc duce la răspândirea unui nor de gaz și praf denumit rămășiță de supernovă. Există mai multe feluri de supernove care pot fi declanșate într-unul din
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
apropiate și cele care caută explozii în spațiul mai îndepărtat. Din cauza expansiunii universului, distanța față de un obiect îndepărtat cu un spectru de emisie cunoscut poate fi estimată prin măsurarea deplasării spre roșu; în medie, obiectele mai îndepărtate se îndepărtează cu viteze mai mari decât cele apropiate, și au o deplasare spre roșu mai pronunțată. Astfel, căutarea se împarte între deplasarea mare și deplasarea mică, limita fiind în preajma unei deplasări spre roșu de'z" = 0,1-0,3—unde "z" este o măsură
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
și forma curbei de lumină (un grafic al variației luminozității aparente în timp). Supernovele de tipul II pot fi împărțite și mai mult pe baza spectrului. Deși majoritatea supernovelor de tipul II prezintă linii de emisie foarte largi, ceea ce indică viteze de expansiune de mai multe mii de kilometri pe secundă, unele au trăsături foarte înguste. Acest tip se numește tipul IIn, unde 'n' vine de la "narrow" ("îngust"). Supernovele care nu intră în clasificările normale intră în clasa 'pec' (de ;a
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
1%), înainte de declanșarea colapsului. În câteva secunde, o porțiune substanțială din materia piticei albe intră în fuziune nucleară, eliberând suficientă energie (1-2 × 10 jouli) pentru a dezlega steaua într-o explozie supernova. Se generează o undă de șoc, materia atingând viteze de ordinul a , aproximativ 3% din viteza luminii. Apare și o creștere semnificativă de luminozitate, până la magnitudinea absolută de -19.3 (de 5 miliarde de ori mai mare decât Soarele). Un model de formare a acestei categorii de supernove este
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
o porțiune substanțială din materia piticei albe intră în fuziune nucleară, eliberând suficientă energie (1-2 × 10 jouli) pentru a dezlega steaua într-o explozie supernova. Se generează o undă de șoc, materia atingând viteze de ordinul a , aproximativ 3% din viteza luminii. Apare și o creștere semnificativă de luminozitate, până la magnitudinea absolută de -19.3 (de 5 miliarde de ori mai mare decât Soarele). Un model de formare a acestei categorii de supernove este un sistem solar binar cu două stele
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
întregi în straturile interioare ale miezului cedează, miezul implodează din cauza propriei mase, și nu mai poate porni niciun proces de fuziune care să se declanșeze și să împiedice și de această dată colapsul. Miezul se prăbușește în el însuși cu viteze ce ating 70.000 km/s (0,23c), ducând la o creștere rapidă a temperaturii și densității. Procesele cu pierdere de energie ce au loc în miez încetează să mai fie în echilibru. Prin fotodezintegrare, radiațiile gamma descompun fierul în
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
demonstrat că explozia unei astfel de stele masive diferă fundamental de predicțiile teoretice fundamentale. Curbele de lumină pentru supernovele de tip II se disting prin prezența liniilor de absorbție Balmer ale hidrogenului în spectru. Aceste curbe de lumină au o viteză de degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe curba de lumină (tip II-P
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
fundamentale. Curbele de lumină pentru supernovele de tip II se disting prin prezența liniilor de absorbție Balmer ale hidrogenului în spectru. Aceste curbe de lumină au o viteză de degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe curba de lumină (tip II-P) sau viteza de degradare evoluează liniar (tipul II-L). Viteza netă de degradare
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
degradare de 0,008 magnitudini pe zi; mult mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe curba de lumină (tip II-P) sau viteza de degradare evoluează liniar (tipul II-L). Viteza netă de degradare este mai mare, de 0,012 magnitudini pe zi la tipul II-L, prin comparație cu 0,0075 magnitudini pe zi la tipul II-P. Se crede că diferența de
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
mai scăzute decât viteza de degradare a supernovelor de tip I. Cele de tip II se subîmpart în două clase, depinzând dacă există un platou pe curba de lumină (tip II-P) sau viteza de degradare evoluează liniar (tipul II-L). Viteza netă de degradare este mai mare, de 0,012 magnitudini pe zi la tipul II-L, prin comparație cu 0,0075 magnitudini pe zi la tipul II-P. Se crede că diferența de formă a curbelor de lumină este cauzată, în
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
magnitudine absolută vizuală maximă de -15,5 (magnitudine aparentă +3 pentru o distanță de 51 kpc), prin comparație cu -19,3 cât este pentru cele de tipul Ia. O problemă demult nerezolvată în ce privește supernovele o constă necesitatea unei explicații pentru viteza mare de îndepărtare de centru a obiectului compact rămas după explozie. (s-a observat că stelele neutronice, ca pulsari, au viteze mari; probabil că și găurile negre, dar ele sunt mult mai greu de observat când sunt izolate.) Impulsul inițial
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
cât este pentru cele de tipul Ia. O problemă demult nerezolvată în ce privește supernovele o constă necesitatea unei explicații pentru viteza mare de îndepărtare de centru a obiectului compact rămas după explozie. (s-a observat că stelele neutronice, ca pulsari, au viteze mari; probabil că și găurile negre, dar ele sunt mult mai greu de observat când sunt izolate.) Impulsul inițial poate fi substanțial, propulsând un obiect de mai mult de o masă solară la o viteză de 500 km/s sau
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
stelele neutronice, ca pulsari, au viteze mari; probabil că și găurile negre, dar ele sunt mult mai greu de observat când sunt izolate.) Impulsul inițial poate fi substanțial, propulsând un obiect de mai mult de o masă solară la o viteză de 500 km/s sau chiar mai mare. Se crede că aceasta s-ar datora unei asimetrii a expliziei, dar mecanismul prin care acest impuls este transferat obiectului compact rămâne un mister. Printre explicațiile posibile aduse acestui fenomen se numără
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
are ca rezultat o fuziune nucleară neregulată în timpul colapsului și a exploziei ce-i urmează. O altă explicație posibilă o constituie acreția de gaz înspre steaua neutronică centrală ce poate crea un disc ce generează jeturi direcționate, propulsând materie la viteze mari, și generând șocuri. Aceste jeturi ar putea juca un rol crucial în supernova rezultată. Asimetrii în fazele incipiente ale exploziilor au fost confirmate și în supernove de tip Ia prin observații. Acest rezultat poate să însemne că luminozitatea inițială
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
pentru umplerea rezervorului, dacă acesta ar fi gol și nu s-ar evacua nicio cantitate de apă din el, sau timpul în care el s-ar goli în întregime dacă ar dispărea complet afluxurile de apă. Metoda bazată pe măsurarea vitezelor de mișcare a apei care este aplicabilă în special pentru apele subterane, cu durate de înmagazinare foarte mari. Aceste viteze se pot măsura în prezent utilizându-se izotopi radioactivi. Circuitul natural este un ciclu "biogeochimic" deoarece în cadrul acestui circuit apar
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
timpul în care el s-ar goli în întregime dacă ar dispărea complet afluxurile de apă. Metoda bazată pe măsurarea vitezelor de mișcare a apei care este aplicabilă în special pentru apele subterane, cu durate de înmagazinare foarte mari. Aceste viteze se pot măsura în prezent utilizându-se izotopi radioactivi. Circuitul natural este un ciclu "biogeochimic" deoarece în cadrul acestui circuit apar procese fizice, chimice și biologice. Alte cicluri care apar în natură și sunt, cel puțin în parte, legate de ciclul
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
of Man (Insula Omului) este locul de naștere al soției sale, insulă pe care Clarkson a descris-o în 2004 ca fiind "sula din costele statului lui Tony Blair", datorită faptului că acolo nu este instituită o limită superioară de viteză. În ciuda pasiunii sale pentru viteză, Clarkson nu are nici un punct de penalizare pe permis... Clarkson este asociat cel mai des cu emisiunea britanică de televiziune "Top Gear",pe care a prezentat-o din 1989 până în 1999 și din nou din
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
locul de naștere al soției sale, insulă pe care Clarkson a descris-o în 2004 ca fiind "sula din costele statului lui Tony Blair", datorită faptului că acolo nu este instituită o limită superioară de viteză. În ciuda pasiunii sale pentru viteză, Clarkson nu are nici un punct de penalizare pe permis... Clarkson este asociat cel mai des cu emisiunea britanică de televiziune "Top Gear",pe care a prezentat-o din 1989 până în 1999 și din nou din 2002 când a fost relansată
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
Gallardo Spider. A deținut de asemenea și un Ferrari F355 pentru o scurtă perioadă. Mașina a fost vândută pentru a face loc unui SL55 AMG căruia i s-a adăugat un SLK55 AMG. Pasiunea sa binecunoscută pentru vehicule de mare viteză cu unul sau două locuri l-a făcut să dețină pentru o scurtă perioadă de timp a unui avion cu reacție English Electric Lightning F.1A, care și-a făcut loc în curtea din fața casei sale de la țară. Avionul a
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]