43,803 matches
-
dorit să fiu o creatoare de sens. Sună a hubris, dar are pentru mine un înțeles destul de localizat. Mi-am dorit să-mi creez propriul sens. Acesta este probabil motivul pentru care, în cercetarea mea ulterioară, am căuta filozofii ale limbajului care m-au ajutat să văd în folosirea limbajului, a poeziei, drumul meu prin lume. Oricum, am reușit să-mi capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară, și ar fi fost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
hubris, dar are pentru mine un înțeles destul de localizat. Mi-am dorit să-mi creez propriul sens. Acesta este probabil motivul pentru care, în cercetarea mea ulterioară, am căuta filozofii ale limbajului care m-au ajutat să văd în folosirea limbajului, a poeziei, drumul meu prin lume. Oricum, am reușit să-mi capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară, și ar fi fost de așteptat să pierd și acest sentiment instinctiv, migrator
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Fie că e vorba de iubire ori compasiune, versurile tale comunică deschis sentimentul. Îți concentrezi ambiguitatea în calitatea imaginii, nu în încercarea de a masca experiența. E scrisul pentru tine un gen de jurnal? O rafinare a experienței într-un limbaj concentrat, dar în principal accesibil? FS. N-aș crede că văd scrisul ca pe o formă de jurnal. Conținutul rândurilor pe care le scriu n-au decât un rol foarte mic în viața mea. Ceea ce nu înseamnă că nu pun
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care lucrez. Evident, le admir enorm opera, ambilor. Am mare încredere în ei ca oameni: știu că sunt generoși, că îmi pot spune și ce e bine și ce e rău în ceea ce scriu. LV. Ai un doctorat în filozofia limbajului. Ți-a schimbat asta cu ceva atitudinea față de cuvânt, te-a ajutat să scrii? Te-a determinat cumva să alegi poezia? Scrii în prezent un roman în versuri. E narațiunea mai atrăgătoare decât lirismul? FS. Mai degrabă poezia e cea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva cum ar fi traducerea culturală încă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva cum ar fi traducerea culturală încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
traducerea culturală încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de atunci: probabil pentru că am găsit un mod de a-mi exprima experiențele ce țin de limbaj. Sigur că mai există multe altele. Poezia a fost principalul pentru mine de când mă știu: e mai profundă, mai bogată, mai permanentă decât proza. Poate proza e subminată de anecdotic. Și mai e ceva: Anglia vede în roman seriozitatea literară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
clar al formei, dar pentru mine forma se conduce după sentiment, după modelarea și ritmul emoției. Văd aici o legătură cu muzica, întrucât muzica are o logică irațională, afectivă, în ultimă instanță. E de asemeni binecunoscut că muzica e un limbaj fără cuvinte și, oricât ar fi de ciudat pentru un scriitor, am un mare respect pentru tot ce e fără cuvinte. Lucrurile nepuse în vorbe sunt adesea cele mai însemnate. Nu mi se pare că stăpânesc cuvintele, ci că trebuie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au plăcut mai mult decât poeții rațiunii. Îmi place grotescul unor autori ca Pope, Swift, Rochester. Trebuie să-i fac oarecum să conviețuiască în mine cu sentimentul tandru religios al lui Herbert. Auden e un erou al meu, pentru darul limbajului și puterea lirică, mai puțin pentru înțelepciunea lui Goetheană. Pentru același motiv, îmi plac în Anglia Brodsky, Hecht și Fenton. Aceștia au înțeles bezna și au tăiat-o cu inteligența lor. Au fost și europeni, iar eu cred că sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ți-ai descrie lumea interioară, modul în care aluneci în poezie? Ce urmărești? Să previi, să îngrozești, să amuzi? GS. Budapesta este un locus pentru incertitudine, emblema lui. O iubesc și mă feresc de ea la fel cum fac cu limbajul. Budapesta închide în ea sensuri istorice și intime. Sensurile stau în ea așa cum ies statuile din ziduri, așa cum cad zidurile. Cred că în Bridge Passages spun chiar: Mă preocupă ce spun zidurile". Nu știu cum să-mi descriu lumea interioară. E în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de putere când tot ce avem sunt dorințele, ceea ce nu înseamnă însă că neg puterea vindecătoare a poeziei. Ea există, dar nu ca terapie. Marea forță de vindecare a poeziei stă în faptul că pune o punte peste hăul dintre limbaj și fapte. Aceasta e menirea ei. Dar numai un monstru, un descreierat ori un grandoman ar putea chiar să creadă că poate el să vindece lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din aceste analize lipsește contribuția poetică, de început, a lui Geo Bogza, poate cea mai reprezentativă în sensul urmărit aici. Diversitate stilistică în româna actuală (2001), un studiu temeinic, pornește de la observația, extrem de eficientă, a deplasării efectului formativ în ceea ce privește tendințele limbajului contemporan: influența exercitată de literatura artistică și de autorii ei cei mai avizați se diminuează, mai importante ajung să fie mesajele presei, devenită principalul furnizor de limbă literară. Lucrarea încununează seria de comentarii asupra corectitudinii și abaterilor de la aceasta, pledoariile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
marii enciclopedii a plantelor medicinale, intitulată Summa naturalium, parcă în echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma d’Aquino. Marile spirite, prin preocupările lor multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera universalului. Or, medicina prin excelență are limbaj și viziune universale. Numeroasele maladii cu care s-a confruntat și Evul Mediu și Renașterea au sporit atenția față de medicină și au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care Cardanus îl relaționează cosmic, astrologic. Analizele sale vor să epuizeze fenomenul fixat în atenție. Dacă arta are un scop hedonistic, satisfacerea plăcerii, medicina se încunună de satisfacția reușitei, a restabilirii echilibrului funcțional al organismului uman. Medicul și pictorul au limbaje universale. Ei recreează arhitecturi. Genialitatea îi încoronează pe amândoi. Simetria lui Cardanus corespunde armoniei lui Paracelsus, reflectate în legile care guvernează ordinea din univers. Prezentarea propriei sale persoane, ca un tot psihosomatic în De propria vita este o ilustrare a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
jur de 66 de ani. La acest miracol, medicina își are partea ei de neodihnă, sacrificiu, satisfacție și glorie care-i justifică poziția majoră între alte științe. UN SECOL CARE SE VREA AL LUMINILOR Medicina, profesie universală prin obiective și limbaj, în sec. al XVII-lea se mondializează. Ramificată în sistem deschis, cercetează în adâncime. încep studiile de anatomie funcțională, iar profesia medicală, în acest secol, se structurează ierarhic în Corporații. Noile tratate își fac loc în biblioteci, lângă operele lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
credibile se ciocnesc sau coexistă cu teorii și sugestii fanteziste. Dar toți caută. Medicii se interesează între ei de rezultate și idei. științele medicale ca și practica medicală nu se circumscriu unui spațiu strict. Dinamica lor e sortită iradierii, circulației, limbajul medicinei fiind universal. El se vrea pragmatic și răspândit peste tot, căci pretutindeni sunt bolnavi. Un medic, Theophrastre Renaudot înființează, în 1632, „Gazette“, tocmai ca informația să circule. Journal des Savants (1665), cheamă-n paginile sale oameni din diferite științe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
semantic afectiv), intenția pragmatică, efectele stilistice urmărite și alegerile lexicale diferă în funcție de situațiile de comunicare, de codul oral sau scris și, nu în ultimul rând, în funcție de registrul de limbă. În cadrul limbii literare, restricțiile morfosintactice și semantice sunt mai pregnante, în timp ce limbajul familiar și argotic (pătruns în presa scrisă, pe forumuri, în conversațiile uzuale) manifestă o mai mare permisivitate, cultivând construcțiile inedite și foarte expresive. Proprietățile de structură și de sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de interpretare a sensului există pentru diverse registre de limbă în cazul anumitor formații speciale, create în strânsă dependență cu un context sociocultural sau politic. Am urmărit aceste probleme într-o serie de utilizări din literatură, din presa scrisă, din limbajul site-urilor și al forumurilor sau din exprimarea zilnică a adolescenților. Am aplicat, în acest sens, unui grup de 70 de elevi de gimnaziu și de liceu un scurt chestionar, pe care l-am reprodus în final 3. 3. FUNCȚIONAREA
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ce forme și cu ce valori apare utilizat tiparul sintactic studiat. Am pornit de la observația că există o componentă livrescă a realizărilor construcției, actualizată mai ales în literatură și în limba standard, și o componentă familiar-argotică, foarte expresivă, prezentă în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă de datele "de ultimă oră" ale contextului cultural, politic și social. Pentru a avea o imagine asupra frecvenței și a productivității construcției în limbajul tinerilor, în context familiar sau argotic, am
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o componentă familiar-argotică, foarte expresivă, prezentă în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă de datele "de ultimă oră" ale contextului cultural, politic și social. Pentru a avea o imagine asupra frecvenței și a productivității construcției în limbajul tinerilor, în context familiar sau argotic, am interpretat datele obținute în urma aplicării chestionarului menționat. Observațiile asupra utilizărilor din stadiul actual al limbii vizează comportamentul sintactic (asocierea modificatorilor cu cele două nominale componente, modalitățile de realizare a acordului intern și extern
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
aprecieri este utilizată cel mai frecvent (pozitive, negative, ambele) sau dacă s-a făcut vreodată referire la boala reală a unei persoane prin intermediul acestei construcții. Li s-a mai cerut elevilor să explice o serie de sintagme foarte frecvente în limbajul actual, familiar și argotic, și să furnizeze ei înșiși alte exemple de construcții pe care le folosesc în cadrul aceluiași tipar. A fost anticipată dificultatea sarcinii propuse: orice apreciere solicitată trebuia făcută în limitele tiparului (Det) N1 de N2 (de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de prieteni. Pentru ca cercetarea noastră să își atingă obiectivele, te rugăm să completezi toate câmpurile și să nu ocolești nicio formulă pe care o folosești. Fii sincer, te asigurăm că ne interesează numai răspunsurile tale, nu vei fi sancționat pentru limbajul utilizat. De aceea îți propunem să semnezi cu un pseudonim. 1. După lectura exemplelor de mai sus, te rugăm să ne spui dacă se întâmplă să utilizezi acest tip de structuri și dacă da, cât de des (aproape în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general conotate negativ în limbajul argotic. Milică (2006: 401) include exemple ca petardă, pocnitoare într-o serie de termeni apreciați ca foarte expresivi, aparținând "ansamblului metaforic al exploziei" și exprimând "urâțenia fizică sau promiscuitatea umană". La nivelul utilizărilor pe care le-am semnalat, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
dăm copiilor explicații În legătură cu obiectele și fenomenele cu care ei vin În contact, le explicăm necesitatea de a se comporta În mod civilizat. În activitățile de observare, convorbiri după imagini, activități matematice, activități artistico - plastice, activități practice, educația fizică, educarea limbajului). Demonstrarea este o metodă de bază folosită În grădiniță. Explicația aproape Întotdeauna este Însoțită de demonstrație. Povestirea - tot metoda tradițională În prezentarea conținutului unor texte literare cu caracter realist științific sau fantastic, În anumite momente ale procesului instructiv - educativ. Conversația
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
familial sufocat de incomunicare. Autorul nu face din personajele sale existențe exemplare - în numele noii autenticități, polemizând cu senzaționalul cultivat de literatura epocilor trecute -, aceștia rămânând oameni obișnuiți, striviți de mediul în care trăiesc. Dotat cu ureche fină, romancierul înregistrează fidel limbaje diverse, cărțile sale cuprinzând nenumărate portrete vii, memorabile. SCRIERI: Moartea măștilor, București, 1971; Lumină pentru cei singuri, București, 1975; Iarna e o altă țară, Cluj-Napoca, 1980; Martiriu parțial, București, 1991; Schiță de portret pentru cap de familie, București, 1995. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]