431,829 matches
-
firave în contextul complicat al momentului. Proiectul german inițiat în 2014 a supus atenției organizarea a cinci summit-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere accelerarea proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
identitate și acuză un serios deficit de solidaritate, dar, paradoxal, si de democrație. După criza datoriilor Greciei, criza refugiaților pune Europa unită în fața unei noi sfidări, iar relațiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerentă opțiunilor politice, economice și de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-și poate găsi o voce cu care să se exprime clar și hotărât în lume în condițiile în care Germania, liderul informal al organizației, ezita sau evita să-și asume un rol preeminent
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
liderul informal al organizației, ezita sau evita să-și asume un rol preeminent măcar în împrejurări în care acest lucru s-ar cere (iar ezitarea Berlinului vine de la faptul că nu poate exprima un consens european). Chină, devenită principala putere economică a lumii, și-a încetinit (premeditat?) ritmul impetuos de creștere. Performanțele sale sunt însă dualiste, observă universitarul Zingxua Căi, din Beijing: „Succesele economice, împărțite la 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
iar ezitarea Berlinului vine de la faptul că nu poate exprima un consens european). Chină, devenită principala putere economică a lumii, și-a încetinit (premeditat?) ritmul impetuos de creștere. Performanțele sale sunt însă dualiste, observă universitarul Zingxua Căi, din Beijing: „Succesele economice, împărțite la 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte mari. Chină rămâne încă o țară în curs de dezvoltare, nu putere mondială. Este mai degrabă o țară
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
căci: - în ciuda relațiilor reci dintre ele, Washingtonul și Moscova cooperează în reducerea armamentului strategic - Iran, Afganistan; - SUA și Rusia și-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO și-a sporit capacitatea de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1 ianuarie 2007, România și-a asigurat sprijinul celorlalte state membre în plan extern și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis posibilitatea de a participa la cea mai mare piață unică din lume, cu toate oportunitățile derivate de aici, legate în primul rând de creșterea economică. Libertatea de mișcare a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
și, totodată, securitatea internă pe teritoriul comunitar. În plan economic, pentru țara noastră s-a deschis posibilitatea de a participa la cea mai mare piață unică din lume, cu toate oportunitățile derivate de aici, legate în primul rând de creșterea economică. Libertatea de mișcare a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor a creat o largă deschidere și avantajul ca orice cetățean român să fie liber să caute de lucru pe teritoriul comunitar, să se stabilească sau să facă afaceri în condițiile liberei
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
ani în urmă. Cu atât mai relevantă este punctarea efortului național, pe etape, care a dus la acest fast deznodământ. România a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene, pentru dezvoltarea de relații comerciale. Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
devenea cea mai însemnată (și din păcate cea mai săracă) minoritate etnică transnațională din Europa: 12-14 milioane de oameni, reprezentând circa 2% din populația lărgită a Uniunii Europene. Se cunoaște faptul că romii au suferit mereu din cauza problemelor sociale și economice în aproape toate statele europene. La o privire succintă, cele mai importante (dar nu singurele) dificultăți cu care se confruntă minoritatea sunt starea de sănătate precară, nivelul educațional scăzut, condițiile locative deficitare, ratele scăzute ale ocupării profesionale și, ca o
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
care au construit pas cu pas drumul spre Europa al tânărului stat moldovean. Un drum presărat cu multe provocări și obstacole, reprezentate atât de necontenitele rivalități politice interne, cât și de numeroase presiuni și imixtiuni externe, cu deosebire de ordin economic, despre care revista „Balcanii și Europa” a semnalat periodic. Într-o corespondență specială de la Chișinău, purtând titlul „Un joc complicat, cu multe mize...” („Balcanii și Europa”, nr. 113/2011), comparam situația Republicii Moldova cu o fereastră întredeschisă, care poate reprezenta o
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
specializate avansează și scenarii deloc optimiste, inclusiv despre o posibilă intrare în faliment a statului moldovean și un viraj spre Uniunea Eurasiatică. Și totuși... Atunci când evaluăm progresele Republicii Moldova pe calea europeană nu ar trebui să ne limităm doar la dimensiunea economică și financiară a acestui proces, care a înregistrat cote pozitive certe, dar, desigur, nu pe măsura așteptărilor imediate ale populației în privința nivelului de trai. Cel puțin la fel de importante, dar cu rezonanță deosebită, ni se par și realizările pe calea conștientizării
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
în realitate. Amintim doar estimările anului 2016, care s-au dovedit complet nepregătite în fața unui șoc ca „Brexit” sau a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA. Exemplele sunt nenumărate. De pildă, comerțul liber predicat și susținut de elitele economice a promis locuri de muncă în statele în curs de dezvoltare în paralel cu menținerea joburilor în țările avansate. Sistemul s-a dovedit greșit, pentru că se bazează pe o teorie veche de 200 de ani și mult depășită. Ca urmare
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
și-au construit strategiile pornind de la previziuni prea optimiste, dar cei care le-au făcut „se bazează pe modele abstracte, cad de acord unii cu ceilalți, apoi își acoperă reciproc spatele”, explică Woody Brock, președinte al companiei de consultanță „Strategic Economic Decisions”. Și evaluatorii de risc de pe Wall Street au rămas înțepeniți în aceleași tipare care au dus la declanșarea gravei crize a creditelor neperformante. După criza financiară, s-a recurs la tipărirea de bani și stimulări financiare de amploare și
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
rămas înțepeniți în aceleași tipare care au dus la declanșarea gravei crize a creditelor neperformante. După criza financiară, s-a recurs la tipărirea de bani și stimulări financiare de amploare și de tot felul, promițându-se o revenire la creștere economică solidă și semnificativă, lucru care nu s-a întâmplat (creșterea UE va fi de 1,6% în 2017, iar a SUA era de sub 2% în ultimul trimestru al anului trecut). „Cei care fac previziunile tratează sectorul financiar ca pe o
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
este faptul că din aceste modele lipsesc crizele, care nu se încadrează în previziuni. Consecințele au fost întotdeauna devastatoare, iar prețul l-au plătit de fiecare dată oamenii de rând, cei pe care se testează în final teorii și estimări economice care se dovedesc mai mereu departe de realitate.
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
Dacian Cioloș, fiind foarte ocupați în acele zile cu... cu multe. Întâlnirile avute de noul președinte al FMI cu partenerii românii s-au redus la discuții mai mult sau mai puțin aprofundate, la Palatul Cotroceni, cu consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
prezidențial pentru politici economice și sociale Cosmin Marinescu, care a declarat, oarecum evaziv: „Discuțiile au vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și discuțiile cu guvernatorul Mugur Isărescu și echipa de conducere a Băncii Naționale au avut mai degrabă un caracter de protocol. Ce să înțelegem de pe urma acestei vizite? După cum s-a aflat din surse guvernamentale, noul Executiv de la București
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
perioada 2006-2014, ca pe o recunoaștere a meritelor sale de chimist și profesor. Un moment de certă însemnătate a fost anul 2013, când, în calitatea sa de președinte al Academiei Române, a prezentat punctul de vedere al acestui for în legătură cu efectele economice și de mediu ale proiectului de exploatare minieră prin cianurare a zăcământului aurifer de la Roșia Montană. În prezent, Academia Română este condusă din nou de un reprezentant de seamă al ingineriei românești, de data aceasta în domeniul electronicii, Ionel Valentin Vlad
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
cele comerciale, Politica Agricolă Comună etc), la toate acestea adăugându-se și sumele imense care „se scurg” ilicit din Africa prin intermediul multinaționalelor, aproximativ 50 miliarde de dolari pe an (dublu față de ajutorul din partea UE), relevă un raport publicat de Comisia Economică a ONU pentru Africa. În aceste condiții, statele africane argumentează fenomenul migrației cu faptul că le este împiedicată dezvoltarea. De aici dezacordul între poziția africană asupra migranților și cea a UE: pentru Uniunea Africană, sărăcia și catastrofele naturale provocate de
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Pe scurt, a trebuit să treacă mai mult de cinci ani pentru ca acest program de investiții, strategic, să fie resetat și să reintre în atenția autorităților. Este adevărat, la altă scară și într-o nouă formulă. Actualul context politic și economic este favorabil. Autoritățile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcției de spitale regionale noi. Guvernul este încrezător în această generoasă asigurare dată de Comisia Europeană în privința alocării a 320 de milioane de euro pentru proiectul celor trei unități spitalicești de la
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
la Praga, România a fost invitată să se alăture Alianței Nord-Atlantice. Pentru a accentua momentul, președintele SUA George W. Bush ținea la București un discurs care consacra noua relație strategică dintre America și România. Contactele bilaterale pe multiple planuri (politic, economic, cultural, militar) s-au intensificat considerabil, iar rolul strategic al României devenea unul „redefinit”. În 2003, autoritațile americane au acordat României statutul de „economie de piață”, iar în anul 2005 s-a parafat Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
SUA-România este mai strâns decât oricând. O atestă Departamentul de Stat american, care menționează: „România este un partener strategic stabil al Statelor Unite în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Eforturile României de a promova cooperarea zonală în domenii ca apărarea, respectarea legii, energia, dezvoltarea economică și protecția mediului completează scopul SUA de a asigura stabilitatea în această zonă importantă și sensibilă. Țările noastre sunt legate totodată și prin nenumăratele contacte personale și de afaceri, precum și de colaborarea în domeniul artei și cel al educației”. Revista
135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA () [Corola-website/Journalistic/296383_a_297712]
-
poate, altul: România nu poate fi parte la discuții pentru că nu este decât țară ce găzduiește scutul, nu are putere de decizie strategică. În acest context, suntem liberi să demarăm dialogul concret cu Moscova pe problemele relațiilor bilaterale în domeniile economic, științific, cultural etc. Un stereotip cu o tradiție de neinvidiat este cel care înscrie relațiile dintre popoarele noastre numai într-o „cronologie neagră” de la un capăt la altul. Dar istorici clasici români releva faptul că primele noastre contacte au fost
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
din UE ajutoarele sociale în primii patru ani, ceea ce contravine legilor europene ale anti-discriminării. În acest context, multe state est-europene i-au transmis lui David Cameron că nu vor accepta așa ceva.Ce efecte ar putea avea avea referendumul din perspectivă economică și financiară? Analiștii prognozează o perioadă de depreciere pentru lira sterlină și moneda unică europeană chiar înainte de referendumul propriu-zis, urmând ca după consultare să existe următoarele posibilități: dacă Marea Britanie nu părăsește UE, toată slăbiciunea înregistrată de cele două monede dispare
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]