431,829 matches
-
Nici nu ne-am dezmeticit bine de povara pe care ne-a adus-o criza economică din urmă cu câțiva ani, după care ne-am înzdrăvenit cât de cât, și iată-ne acum, în anul de grație 2016, tulburați de două momente electorale importante: alegeri locale și parlamentare, în același an, la distanță doar de câteva
by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296453_a_297782]
-
sutele de mii de oameni ce-și abandonau țările erau priviți cu atenție, iar cei ce aveau studii superioare în diferite specialități tehnice și de management și care cereau regim de refugiați politici primeau acceptul de a se alătura efortului economic german de a rămâne în continuare prima vioară în orchestra europeană. O explicație mai clară a furnizat-o vicecancelarul german Sigmar Gabriel, care a prezis chiar că țara sa va primi în anul 2015 un milion de refugiați. Acesta a
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
Gabriel, care a prezis chiar că țara sa va primi în anul 2015 un milion de refugiați. Acesta a recunoscut că mizează pe integrarea a milioane de emigranți, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă și a menține creșterea economică „în următoarele decenii”. Se ținea seamă de estimările experților germani, care arată că populația activă a Germaniei se va diminua cu șase milioane de oameni până în anul 2030, pe fondul ratei scăzute a natalității. Iar ministrul german de Interne, Thomas
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
de oameni până în anul 2030, pe fondul ratei scăzute a natalității. Iar ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, a explicat, la rândul său, că prin masa de refugiați se află și foarte mulți emigranți cu studii superioare, necesare efortului economic german. Și atunci - după cum afirmă ziare occidentale - s-a improvizat impunerea unor cote obligatorii de refugiați nefolositori economiei germane pentru restul țărilor din UE. Dl. Martin Schulz, președintele Parlamentului European, a întocmit rapid un „pricaz” prin care țările europene au
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
neprietenoasă. Încă de la întemeiere, Bruxelles a fost un centru bogat al unei regiuni prospere, comparabilă doar cu nordul Italiei din secolele XIV-XVI. Un al doilea veac de aur urmează instaurării monarhiei constituționale, la 1830, când Belgia devine a patra putere economică a lumii datorită industriei și comerțului pe care le practică și azi cu o productivitate uimitoare chiar pentru vecinii lor, harnicii olandezi. În această perioadă de înflorire își are însă originea și conflictul lingvistic și cultural care a marcat destinul
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
funcționează în imobilul Berlaymont, pe care îl vedem frecvent la jurnalele de știri; clădirea a fost construită în 1960 de arhitecții Lucien de Vestel, Andre Polak și Jean Gilson. Se adaugă însă acestor trei instituții foarte cunoscute și importantul Comitet Economic și Social European, un organism consultativ, partener al Comisiei și vocea societății civile din țările membre, ale cărei drepturi le apără. Nu mai puțin important este Comitetul Regiunilor, care trebuie să fie consultat în privința oricărei decizii care poate afecta autoritățile
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
reiese clar o dorință a conducătorilor de la Ankara de a fi cât mai aproape de valorile occidentale. Menționăm aici doar faptul că Turcia și-a dorit să fie stat membru încă înainte de constituirea Uniunii Europene, din anii în care exista Comunitatea Economică Europeană. Mai departe, a fost printre primele state care au făcut parte din Consiliul Europei, membru fondator al OECD, al OSCE, semnatar al Uniunii vamale și recunoscut în calitate de candidat în 1999. Toate aceste demersuri nu s-au concretizat, totuși, într-
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). De asemenea, Republica Moldova și Ucraina vor fi eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate.Fondul European de Dezvoltare Regională, care participă la această finanțare, are drept obiectiv consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile acesteia. De altfel, în perioada 2014-2020, Fondul va investi peste 199 de miliarde de euro în regiunile Europei. La rândul său, Instrumentul de Asistență pentru Preaderare oferă asistență financiară și tehnică
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
mâinile statelor. Știm că finanțarea este accesibilă. Provocarea este să folosim aceste fonduri înțelept și în parteneriat.” (Johannes Hahn, fost comisar european pentru Politica Regională) „Prin implementarea proiectelor pe Strategia Dunării sunt date direcții clare care să conducă la rezultate economice și, mai ales, la scopul principal, crearea de noi locuri de muncă și ridicarea gradului de prosperitate pentru toți cetățenii.” (Sever Avram, președinte executiv al Asociației „Comunitățile Locale Riverane Dunării”) Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o inițiativă politică
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
toți cetățenii.” (Sever Avram, președinte executiv al Asociației „Comunitățile Locale Riverane Dunării”) Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o inițiativă politică a României și Austriei și este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor și legislației UE Este a doua strategie macro-regională a UE, cu adaptare la specificul regiunii dunărene. Participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
Uniunea Europeană a avut mai multe personalități care au prevăzut și întemeiat ceea ce cunoaștem astăzi drept Europa unită. Conceptul, drumul până la faptă și nenumăratele implicații - de la unitatea economică la interese de securitate și tabloul general al culturii și civilizației europene - au avut în Charles de Gaulle un mare promotor. Cum vedea veteranul celui de-Al Doilea Război Mondial, ulterior șef al statului francez, viitorul bloc comunitar și în ce măsură
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
națiunile care alcătuiau „închisoarea popoarelor” aveau să-și ceară cu vehemență drepturile și că Moscova va fi nevoită să-și flexibilizeze politica rigidă. Ulterior, așa cum s-a și întâmplat de altfel, occidentul urma să-și extindă influența politică, ideologică și economică spre est, cultura încheind cercul integrării întregii Europe. Fără să nominalizeze Balcanii în mod explicit, discursurile lui de Gaulle lăsau să se înțeleagă cu claritate faptul că această zonă urma să fie parte a tabloului general al unificării.* Foarte interesant
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
diminuează rolul țării sale. Era un puternic semnal național, motiv pentru care liderul de la Elysée a și fost contestat de mulți politicieni vestici, care îl considerau „întâi francez, apoi european”. Rolul lui de Gaulle a fost major și în creionarea economică a Uniunii Europene așa cum o cunoaștem astăzi. În 1958, când devenea șef al statului, Tratatul de la Roma, de constituire a blocului comunitar în prima sa formă, Comunitatea Economică Europeană, era deja semnat. Liderul de la Paris și-a asumat implementarea acestui
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
apoi european”. Rolul lui de Gaulle a fost major și în creionarea economică a Uniunii Europene așa cum o cunoaștem astăzi. În 1958, când devenea șef al statului, Tratatul de la Roma, de constituire a blocului comunitar în prima sa formă, Comunitatea Economică Europeană, era deja semnat. Liderul de la Paris și-a asumat implementarea acestui proiect cu toate forțele, întrucât considera piața comună un mare câștig pentru Franța. Evoluțiile i-au dat dreptate: modernizarea în special a agriculturii franceze până la nivelul actual se
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
piața comună un mare câștig pentru Franța. Evoluțiile i-au dat dreptate: modernizarea în special a agriculturii franceze până la nivelul actual se datorează susținerii Politicii Agricole Comune de către de Gaulle. Dar entuziasmul lui pentru Europa unită se oprea la segmentul economic. Spre deosebire de tendințele actuale, era ferm împotriva oricărei federalizări sau centralizări. Respingerea de către Franța a Constituției europene prin referendum atestă faptul că de Gaulle era în asentimentul poporului, care gândește și în prezent că apartenența la blocul comunitar trebuie să se
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
Comorile energetice -resursele de hidrocarburi estimate a exista în zona Polului Nord, precum și avantajele economice și strategice atrag ca un magnet interesele mai multor state, care duc o adevărată bătălie pentru supremație în regiune. Comori, competitori, mize. De peste două decenii, Oceanul Arctic a devenit zonă de competiție geopolitică. Zona Arctică, mai exact frontiera nordică a Rusiei
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
zonă este disputată concomitent și de Canada... Care sunt resorturile care „mână” statele în această întrecere pentru supremație? Alături de menționatele comori energetice din adâncuri, este vorba despre faptul că accesul în Zona Arctică înseamnă și controlul asupra rutelor nordice, dezvoltare economică, lărgirea perspectivelor strategice. Un argument economic ar fi acela că, odată cu topirea accelerată a gheții, transportul naval prin nordul pământului ar putea deveni cea mai rapidă cale de a face comerț în jurul lumii, mai exact de la durate ale transportului de
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
Canada... Care sunt resorturile care „mână” statele în această întrecere pentru supremație? Alături de menționatele comori energetice din adâncuri, este vorba despre faptul că accesul în Zona Arctică înseamnă și controlul asupra rutelor nordice, dezvoltare economică, lărgirea perspectivelor strategice. Un argument economic ar fi acela că, odată cu topirea accelerată a gheții, transportul naval prin nordul pământului ar putea deveni cea mai rapidă cale de a face comerț în jurul lumii, mai exact de la durate ale transportului de 48 de zile în prezent s-
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
Danemarca, stat membru, și Norvegia, care, deși nu are această calitate, își declară tot concursul. UE are și motive să-și susțină poziția, dat fiind faptul că a alocat 1,14 miliarde euro pentru proiecte sociale și de de dezvoltare economică ale regiunii (în special nordul Finlandei și Groenlanda) în perioada 2007 - 2013. Din aceste considerente, încă din 2008, liderii europeni atrăgeau atenția, într-un raport al Comisiei Europene, asupra evoluțiilor, perspectivelor și atitudinii Uniunii față de regiune, menționând că „există riscul
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
UE prezintă un tablou fragmentat când vine vorba despre Zona Arctică, lăsată până acum în seama Serviciului de Acțiune Externă (din perspectivă diplomatică) și a multor comisii și directori (din pescuit, politică regională, mediu, transport etc) din punct de vedere economic. Așadar, nici vorbă de o voce unitară a Uniunii Europene în fața evoluțiilor de anvergură din zona Polului Nord. Totuși, posibilități de remediere există. Politicile comunitare pentru Zona Arctică se aplică deja în Finlanda, Suedia, Danemarca, precum și în Islanda și Norvegia. De
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
au avansat inițial mai multe date pentru adoptarea monedei unice (2010, 2012, 2015). Și nu doar le-au menționat, ci au și implementat măsurile care fac astăzi ca țara să fie pregătită pentru un asemenea pas. Dar din nou criza economică și furtuna financiară din Grecia au determinat aproape trei sferturi din populație să nu vadă cu ochi buni adoptarea monedei unice. „Euro? Da, dar nu este nici o grabă”, anunță Ales Michl, consilier șef al ministrului de Finanțe. Ca alte state
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
fenomen mai larg, în care obrăzniciile și impertinența la adresa majorității și a statului român sunt firești. Mai grav, impertinența se îndreaptă împotriva acordurilor și legislației europene, aducând atingere interesului general european, care își dorește un echilibru al păcii, al dezvoltării economice și culturale a întregii Uniuni Europene. Arborarea de steaguri străine Statului român pe clădiri ale Statului român, inventarea unor regiuni imaginare, fără nici o justificare istorică și folosirea acestor falsuri în comunicarea publică, intervenții neavenite ale unor politicieni din Ungaria în
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
Lumea este mai bogată ca niciodată și, paradoxal, mai nedreaptă decât a fost vreodată. Cu cât avuția mondială crește grație tehnologiei, cu atât mai mult din ea se concentrează în mai puține mâini. Distribuirea bogăției lumii către cetățenii ei Forumul Economic Mondial anunță cifre cutremurătoare referitoare la distribuirea total inechitabilă a resurselor la nivel mondial: peste 70% din populația planetei câștigă maximum 10 dolari pe zi, cu 15% dintre pământeni fiind nevoiți să trăiască cu sub doi dolari zilnic. Așa arată
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
sub 10.000 de dolari pe an” (aproximativ o zecime din total), arată un studiu al „Credit Suisse”. Una dintre cele mai interesante - și edificatoare - evoluții este situația ultimilor ani, care au inclus, după cum se știe, și o severă criză economică. În timp ce bogăția celor câțiva din top a crescut cu peste 40 de procente din 2008 încoace (spor de circa 542 miliarde de dolari), cei mai săraci 10% dintre locuitorii planetei au avut o creștere de... trei dolari pe an în
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
542 miliarde de dolari), cei mai săraci 10% dintre locuitorii planetei au avut o creștere de... trei dolari pe an în ultimul sfert de secol! Mai mult, în martie 2009 existau 793 de miliardari, iar după recesiunea care a îngenuncheat economic și a sărăcit națiuni, în anul 2014, umărul lor era dublu, de 1.645 de miliardari, potrivit „Forbes”. De altfel, la începutul anului 2015, organizația „Oxfam” avertiza că în 2016, 1% din cetățenii planetei vor deține mai mult decât restul
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]