44,063 matches
-
activități mondene și de schimbul de telegrame între cei doi, pe tema orientării politicii externe a României, în preajma vizitei efectuată de rege la Varșovia, în ianuarie 1937663. Schimbarea de atitudine poate fi observată și în presa georgistă, care își modifică discursul, diminuând referirile critice la adresa suveranului. Eșecul încercării de a coaliza partidele în "Frontul Constituțional", creșterea interesului pentru reîntregirea Partidului Național Liberal, precum și preocupările de politică externă ale șefului liberalilor georgiști sunt numai câțiva din factorii care au făcut posibilă această
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tuturor provinciilor unite în 1918 cu România. La aceasta se adăuga și datoria statului de a facilita imigrarea elementelor românești din afara granițelor și de a asigura respectarea drepturilor minorităților 668. O primă referire a georgiștilor la problema minorităților apare în discursul susținut de Gheorghe Brătianu la congresul culorii de Negru al PNL din capitală, la 11 ianuarie 1931. Afirmând că el și adepții săi doreau să asigure tuturor cetățenilor, indiferent de originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința "datoriilor comune", șeful partidului exprima concepția neoliberală asupra acestei probleme 669. Președintele liberalilor georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la politica statului român față de cererile unor aromâni din Macedonia de a se stabili în România, în condițiile în care pe teritoriul patriei lor fuseseră
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Protejarea specificului minorităților, prin legile generale ale țării, potrivit cerințelor statului de drept, fără deosebire de origine etnică, limbă sau religie reprezenta, de altfel, poziția față de minorități, preluată de georgiști de la vechiul Partid Național Liberal, poziție formalistă, din perspectiva analizei discursului politic, necesară ca "formă a modernității discursive". 675 Desăvârșirea unității naționale era considerată o prioritate absolută a românilor și în condițiile în care unele din statele vecine României, Polonia și U.R.S.S., au semnat pactul de neagresiune polono-rus, în august
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
necesitatea primatului elementului românesc în viața statului: "În acest stat național e desigur loc pentru toate minoritățile care vor să se dezvolte libere în cadrul intereselor românești, dar directiva revine elementului național"678. Această poziție era reafirmată de Gheorghe Brătianu, în discursul susținut la congresul din Tighina, când aprecia că recâștigarea independenței economice a statului național impunea ca, pe teritoriul țării, românul să fie deplin stăpân pe munca și pe avuția lui. Prezența unui număr important de minoritari la congresele județene din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a dreptului românesc asupra teritoriilor dintre granițele sale. În consecință, declara șeful georgiștilor: "România nu formulează revendicări imperialiste, dar nu are de cedat, sau de târguit nici cel mai mic petec al teritoriului pe care îl stăpânește"710. Plasându-și discursul în aceeași zonă de interes, Gheorghe Brătianu a abordat, deschis, și problema delicată a relațiilor dintre România și Ungaria. În presa maghiară apăruseră câteva articole, al căror autor, contele Ștefan Bethlen, se pronunțase în favoarea unor înțelegeri directe între cele două
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partide, N. Constantinescu-Bordeni a contestat alegerile din județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate de comuniști la granița de vest a țării, în apropierea Ungariei. Deputatul georgist afirma că manifestele electorale ale comuniștilor fuseseră tipărite, dincolo de graniță, în Ungaria, iar discursurile lor electorale încălcaseră Constituția, cerând îndepărtarea monarhiei. În consecință, el cerea invalidarea alegerilor din Satu-Mare744. În urma dezbaterilor, cele cinci mandate ale deputaților comuniști au fost invalidate, iar unul dintre comuniștii vizați, Imre Aladar, a fost expulzat din România 745. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci, de o declarație a lui Benito Mussolini, potrivit căreia, Italia înțelegea aspirațiile revizioniste ale Ungariei. În discursul său, Gheorghe Brătianu a arătat că accepta "înțelesul [și] direcția alianțelor" încheiate de guvern, dar critica unele din modalitățile concrete de abordare. Potrivit liderului georgist, în relațiile cu U.R.S.S., politica cea mai indicată era aceea de afirmare constantă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845. Șeful georgiștilor își începea explicațiile, citând exemplul Belgiei, al cărui rege, Leopold, își definise intențiile fără
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
șef al PNL [...] Sala era plină de intelectuali bucureșteni, de membri marcanți ai culorii de Albastru a d-lui Valjean, de reprezentanți ai organizațiilor județelor Ilfov, Mehedinți, Prahova, Putna, Ciuc, Dolj, Dâmbovița, Sălaj, SatuMare, Romanați, Constanța, Teleorman, Gorj, Argeș, Ialomița.... Discursul d-lui Gh. Brătianu Luni, în ședința comitetului executiv s-a pronunțat împotriva mea o excludere, pentru că am îndrăznit să scriu că atitudinea noastră prezentă nu poate duce la o acțiune de învrăjbire națională. [...] Este patriotică această atitudine de a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
actuala afacere Skoda numai ca o verigă dintr-un lanț de afaceri similare. [...] Ion Sân-Georgiu. 5 decembrie 1934 Sire, [...] Dacă manifestația georgiștilor [din 2 decembrie, la sala Rio, n.n.], cu tot numărul mare al participanților, a fost inofensivă, în schimb, discursul lui Gh. Brătianu a fost de-a-dreptul ofensiv. [...] În cercurile politice serioase, ieșirea neașteptată a lui Gh. Brătianu a fost grav calificată, iar judecătorii obiectivi cred că efectul cuvântării a fost contrar celui scontat de autor. Nota justă în aprecierea discursului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
discursul lui Gh. Brătianu a fost de-a-dreptul ofensiv. [...] În cercurile politice serioase, ieșirea neașteptată a lui Gh. Brătianu a fost grav calificată, iar judecătorii obiectivi cred că efectul cuvântării a fost contrar celui scontat de autor. Nota justă în aprecierea discursului lui Gh. Brătianu o dau însă proprii săi partizani. Treziți din beția desfășurării de forțe de duminică, ei își dau seama că Gh. Brătianu a greșit. Mulți dintre conducătorii organizațiilor georgiste nu sunt numai de părere că Gh. Brătianu a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
început lupta noastră politică pentru rege și nu înțelegem să ducem o politică de echivoc și de izolare față de Coroană". Ceea ce mi se pare mai bizar este faptul că și pentru cei mai intimi prieteni ai lui Brătianu, Văitoianu, Toma, discursul de duminică a fost o surpriză. [...] În ce mă privește, am știut că Gh. Brătianu pregătește o ieșire originală. Avusesem cu dânsul o lungă convorbire, în cursul căreia putusem afla, că el va pune în discursul său chestiunea formării guvernelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Brătianu, Văitoianu, Toma, discursul de duminică a fost o surpriză. [...] În ce mă privește, am știut că Gh. Brătianu pregătește o ieșire originală. Avusesem cu dânsul o lungă convorbire, în cursul căreia putusem afla, că el va pune în discursul său chestiunea formării guvernelor din ultimul timp. Nu l-am crezut, însă, atât de nestăpânit, încât să se exprime în forma și tonul în care s-a exprimat. Explicația trebuie căutată în disperarea unor partizani, care, veniți din provincie, au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întâlnire la care a participat și Const. Toma, secretarul general al partidului georgist și la care trebuia să participe și Const. Banu. Această întrevedere, în cursul căreia Dinu Brătianu a felicitat pe nepot pentru manifestația sa politică și pentru vigoarea discursului său, poate fi socotită ca o prefață a reîntregirii liberale. În ce-l privește pe Gh. Brătianu, el urmărește cu tenacitate două țeluri precise: imediata cădere a guvernului și reîntregirea liberală, cu asigurarea șefiei sale. [...] Ion SânGeorgiu" (Arhivele Naționale Istorice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
D. Octavian Stănilă, medic în Agnita, vicepreședintele organizației și pe dl. Secretar general, Florian Geamănu, până la Congresul județean care va da organizației organele de conducere, în conformitate cu Statutele". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, fila 6, 9.) Discursul d-lui Gheorghe I. Brătianu în ședința Camerii de la 18 decembrie 1934 "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat. Domnule președinte, domnilor deputați, nu am intenția să răspund atacurilor ce ni s-au adus ieri de pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Geamănu, până la Congresul județean care va da organizației organele de conducere, în conformitate cu Statutele". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, fila 6, 9.) Discursul d-lui Gheorghe I. Brătianu în ședința Camerii de la 18 decembrie 1934 "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat. Domnule președinte, domnilor deputați, nu am intenția să răspund atacurilor ce ni s-au adus ieri de pe banca guvernului. Pentru lămurirea Adunării și a opiniei publice sunt, totuși, două chestiuni pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căreia, Brătianu a încercat să-l atragă în pretinsul bloc constituțional. Iunian nu numai că a refuzat această ofertă, dar i-a spus lui Brătianu că acțiunea lui nu are sens, căci e o naivitate să "moralizezi" un rege prin discursuri și declarații publice. [...] Iunian e atât de potrivnic unui guvern național-țărănesc, mai ales prezidat de Mihalache, încât ar socoti un astfel de guvern ca o sfidare a simțului etic, care mai dăinuiește în țară. [...] Mi-a părut foarte rău să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și alternativele ei, Christian Haerpfer, William Mishler, Richard Rose Deschidere și sens în gîndirea politică, Anton Carpinschi Despre libertate la antici și la moderni, Benjamin Constant Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jose Gotovitch, Jean-Michel De Waele Europa democrației creștine, Jean-Dominique Durand Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol Europa liberalilor, Nicholas Roussellier Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure Geneza leninismului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1123, 15 noiembrie 1934, p. 1. 184 Iuliu Coste aprecia că, la Congresul regional de la Timișoara au participat aproximativ 7000 de persoane. Idem, nr. 1067, 31 august 1934, p. 1. 185 Eusebiu Nicorescu, directorul ziarului georgist "Mișcarea Banatului" își încheia discursul cu cuvintele "Suntem mândri că în partidul nostru nu există grupulețe și bisericuțe". Idem, nr. 1066, 29 august 1934, p. 2. 186 Practica organizării unor congrese regionale nu a fost specifică numai georgiștilor. Astfel de acțiuni sunt semnalate de istoriografie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1056, 1057; 24 mai, 12, 15 august 1934; pp. 4, 2, 1. 556 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX/4, f. 50-52. 557 Ibidem. 558 Păstrat în Arhiva Ministerului Justiției, textul poartă notificarea "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat". Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 1; "Mișcarea Noastră", Piatra Neamț, nr. 21, 2 ianuarie 1935, p. 4. 559 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2000, p. 330. 654 "Mișcarea", nr. 1138, 4 decembrie, 1934, p. 1-3. 655 Potrivit lui Ion Sân-Giorgiu, Grigore Iunian i-ar fi spus lui Gh. Brătianu că "acțiunea lui nu are sens, căci e o naivitate să "moralizezi" un rege prin discursuri și declarații publice". Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/1935, f. 16. 656 Idem, f. 33. 657 "Mișcarea", nr. 1264, 28 mai 1935, p. 1; Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spus, „înregistrarea exactă a mișcărilor sufletului”, „reconstituirea grafică a unui sentiment”. Libertatea versului se traduce în felul acesta printr-o libertate constrângătoare: vers liber, adică „liber de orice vorbărie”. Ceea ce pare spontaneitate și neglijență nu e decât rezultatul unei elaborări. Discursul, întâmplător parcă, haotic, anonim, reprezintă chintesența unei „maxime personalizări”. Rigoarea formală nu se referă, așadar, la obiectivitatea sentimentului, ci la transcrierea exactă a ritmului interior al poemului. Este expresia acută a sensibilității, a trăirilor personale puse în slujba unei colectivități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
la transformarea umanității înseși, precum și la aceea a poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic, dar de o solemnitate bine studiată. Versurile se desfășoară în falduri largi ori țâșnesc în fulgere scurte, conform ritmicii pe care o imprimă sensibilitatea, dispoziția temperamentală. Ele conving, pe ansambluri mari, prin această revărsare calmă, monotonă, devenită obsedantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
pare a simboliza o senzualitate cosmică. Stilul voit naiv, stângaci, dar în substanță artist, absolvă o asemenea lume care nu cunoaște altă morală decât pasiunea vieții: „dincolo de rău și bun”. Începând cu volumul Laude, critica a constatat o modificare a discursului poetic, cu toate că tematica va fi cea din Declarația patetică: elogiul umanului și al naturalului surprinse în starea lor de germinație sau de împlinire. Fără îndoială, tumultul dinainte s-a potolit. Poeziile devin arabescuri subtil geometrizate, stilizate cu migală și rafinament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]