43,501 matches
-
Brandenburg a SPD. S-a căsătorit cu Martha Thiel (1872-1949) în Brandenburg, în 1891. Ei au avut un fiu și două fiice. Între 1897 și 1902 Noske a fost activ politic la nivel local și a lucrat ca redactor la ziarele social democrate din Brandenburg și Königsberg ("Volkstribüne"). În perioada 1902-1918 a fost redactor-șef la ziarul "Volksstimme" din Chemnitz. În 1906 Noske a fost ales în Parlamentul German din partea SPD și a reprezentat circumscripția Chemnitz până în 1918. În cadrul SPD el
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
avut un fiu și două fiice. Între 1897 și 1902 Noske a fost activ politic la nivel local și a lucrat ca redactor la ziarele social democrate din Brandenburg și Königsberg ("Volkstribüne"). În perioada 1902-1918 a fost redactor-șef la ziarul "Volksstimme" din Chemnitz. În 1906 Noske a fost ales în Parlamentul German din partea SPD și a reprezentat circumscripția Chemnitz până în 1918. În cadrul SPD el era considerat a fi un expert în probleme militare, navale și coloniale. După 1912, Noske fost
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
USPD a cerut o demonstrație de solidaritate, dar a fost el însuși surprins de reacția a sute de mii de oameni, mulți dintre ei înarmați, care s-au adunat în centrul orașului pe 5 ianuarie 1919. Ei au ocupat sediile ziarelor și stațiile de cale ferată. Reprezentanții USPD și KPD au decis să răstoarne guvernul condus de Ebert. Cu toate acestea, a doua zi, masele adunate nu au ocupat clădirile guvernamentale deoarece sprijinul așteptat din partea armatei nu s-a materializat. Ebert
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
și-a luat un partener și a fondat o mică fabrică de nasturi, lucrând ca agent de vânzări, dar în 1889 a renunțat la afaceri pentru a se dedica în întregime activității politice. În 1868 a avut legături cu conducerea ziarului "Volksstaat" („Statul poporului”) din Leipzig și în 1891 cu cea a ziarului "Vorwärts" („Înainte”) din Berlin. După eliberarea sa din închisoare, el a contribuit la organizarea, la congresul de la Gotha, a partidului unit al social-democraților, care se formase în timpul detenției
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
nasturi, lucrând ca agent de vânzări, dar în 1889 a renunțat la afaceri pentru a se dedica în întregime activității politice. În 1868 a avut legături cu conducerea ziarului "Volksstaat" („Statul poporului”) din Leipzig și în 1891 cu cea a ziarului "Vorwärts" („Înainte”) din Berlin. După eliberarea sa din închisoare, el a contribuit la organizarea, la congresul de la Gotha, a partidului unit al social-democraților, care se formase în timpul detenției sale. După elaborarea Legii antisocialiste a desfășurat o activitate intensă în cadrul dezbaterilor
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
de la un Tarantino sau de la frații Coen în, de altfel, foarte buna secvență a examinării minuțioase a piciorului mortului din eleșteu, operație executată de polițist Gheorghe Visu cu o minuție exasperantă, apropiată de tresărirea paradoxal comică filmelor de groază (cronicrul ziarului Le Monde vedea aici ... România postcomunistă).Este de ajuns, bunăoară, ca bruta zâmbitoare interpretată de Vlad Ivanov cu o relaxare dătătoare de fiori să ceară un pahar cu apă și condamnarea la moarte e semnată. Ce va fi vom vedea
CANNES 2016. O după amiază de câine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101148_a_102440]
-
vor constata, însă, în cele din urmă?, „...deși cameră nu este niciodată plasată în unghiul din care să poată judeca eroii, ei, spectatorii vor avea la ce să se gândească multe ore, chiar zile". În sfârșit, să nu uit și ziarul local, Nice Matin, al cărui critic, Philippe Dupuy, a ales drept titlu întrebarea cheie a personjelor lui Criști Puiu, „Când ne așezăm la masă?" „Dacă ar fi fost un film italian cu un astfel de subiect, am fi avut de
CANNES 2016. Vineri 13, o zi grozavă pentru Cristi Puiu: cronici elogioase pentru Sieranevada by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101156_a_102448]
-
operațiunile și vreo 200 de figuranți au jucat rolul „victimelor". S-au anticipat posibile atacuri de pe mare sau de pe plajă. Nu e deloc vesel, ca să zic așa. Ieri, când am ajuns la Cannes, nu am văzut pe prima pagină a ziarelor locale o știre visată de ani buni, cum ar fi prezența, pentru prima oară, a Juliei Roberts, visul a două generații de președinți de festival. Editorialele, reportajele erau dedicate altcuiva, lui Bernard Cazeneuve, ministrul afacerilor interne, venit pentru a vizita
Cannes 2016. Un oraș sub supraveghere by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101163_a_102455]
-
să-i spun magistral. L-am întrebat cât stă la Cannes. Până pe 14 mai. Și când te întorci? Bănuiți la ce mă gândesc. O astfel de creație nu poate trece nebăgata în seamă de juriu. P.S. Un prim ecou în ziarul Libération, găsit târziu, joi noaptea, în ediția on line de azi, cronică semnată de Elisabeth Franck-Dumas, intitulată O sărbătoare a fiilor ( Une fete des enfants) Autoarea panoramează toată suprafața filmului cu o exemplara înțelegere a unor realități ale umanității de pe
Cannes 2016. Cristi Puiu a deschis în forță competiția by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101157_a_102449]
-
dosare. Cum funcționa rețeaua Potrivit rechizitoriului, în perioada 2007 - 2008, inculpații au constituit o grupare de mari dimensiuni pentru a obține venituri ilicite prin înșelarea oamenilor cu privire la achiziționarea de mașini de cusut marca "Singer". Membrii rețelei publicau anunțuri în diferite ziare din țară prin care ofereau sume mari de bani celor care dețineau mașini de cusut cu această marcă. În momentul în care potențiala victimă îi suna pe inculpați aceștia îi transmiteau că pot să cumpere mașina de cusut numai dacă
Rețeaua SINGER. Sute de ani de închisoare pentru inculpați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101174_a_102466]
-
aclamațiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire și la sărbătoarea muncitorilor români. 1 MAI. Alte publicații ale secolului al 19-lea, între care și Acțiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acțiunea conservatoare apărut marți 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii. Câțiva ani mai tarziu situația se schimbă și presa din România începe să acorde spații restrânse sărbătorii de 1
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
turburata (...) Ar fi de dorit ca (...) serbarea să înceapă de dimineață și să se termine cel mai târziu la orele șase seara (...)". 1 Mai și "cenzură preventivă" Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzură. 1 MAI. Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină "1 Maiu și Cenzură preventivă", lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu și de aceea invocă precedentele (...)", se spunea în Adevărul din 1 mai 1920. 1 MAI. Pe de altă parte, Acțiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secțiunea știrilor din țară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul "Serbarea zilei de 1 Maiu", precizându-se că "Școală socialistă a decis să organizeze
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
zilei de 1 Maiu", precizându-se că "Școală socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (...). Sărbătoarea muncii, sărbătorită "prin munca", în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial 1 MAI. Ediția din 30 aprilie 1944 a ziarului Acțiunea dedică un material pe prima pagină "Sărbătorii Muncii", care este însă introdus printre articole dedicate războiului, precum "Cronică Răsboiului, Ofensiva minelor, un preludiu al invaziei?", "Normalizarea relațiilor ruso-elvețiene", "Lupte locale în Crimeea și Tighina". În materialul dedicat "Sărbătorii Muncii
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
de prestigiu îmbogățesc cronică întrecerii" (20 aprilie), "Avîntul întrecerii crește pretutindeni. Zi de zi se obțin remarcabile succese" (25 aprilie) și "Realizări în întrecerea socialistă. Cum s-au cîștigat 8 luni și 20 de zile în înfăptuirea cincinalului". 1 MAI. Ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină "Trăiască 1 Mai Ziua solidarității internaționale a celor care muncesc!" și publică un articol "Sub conducerea partidului, uniți, încrezători, puternici". Ridicăm pentru a treizeci și una oară spre
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
la adunare, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elenă Ceaușescu au luat loc în loja oficială". 1 MAI. Poezia a fost și ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua "tovarășului Ceaușescu". "De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar și suișul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie românești, de sărbătoare/ Ne-așteaptă, după
1 MAI. Cum a devenit Ziua Internațională a Muncii. Semnificația și cum era sărbătorit 1 Mai în România-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101179_a_102471]
-
Eugen Avram. Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada aprilie - mai 2010, Mircea Govor, folosindu-se de influența pe care o avea asupra unei publicații locale, în prezența lui Mirel Vlas, a amenințat un avocat din Baroul Satu Mare că în ziarul respectiv vor apărea mai multe articole compromițătoare ce vor avea ca obiect darea în vileag a modalității pretins frauduloase prin care firma acestuia ar fi obținut mai multe contracte de consultanță juridică cu diferite entități publice. În continuare, Govor i-
DNA: Un senator PSD și un fost lider local, trimiși în judecată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101194_a_102486]
-
și alchimie babiloniană" (1937), "Soliloquii" (1932), "Oceanografie" (1934), "Fragmentarium" (1939), "Mitul reintegrării" (1942), "Comentarii la legenda Meșterului Manole" și "Insula lui Euthanasus" (1943). MIRCEA ELIADE. A colaborat, încă din anii de liceu, cu proză fantastică, articole științifice în publicații ca "Ziarul științelor populare și al călătoriilor" (debut în 1921 cu un articol științific și cu povestirea fantastică "Cum am găsit piatra filosofală", pentru care i s-a acordat premiul I al ziarului), "Revista Fundațiilor Regale", "Cuvântul" (în care a publicat în
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
liceu, cu proză fantastică, articole științifice în publicații ca "Ziarul științelor populare și al călătoriilor" (debut în 1921 cu un articol științific și cu povestirea fantastică "Cum am găsit piatra filosofală", pentru care i s-a acordat premiul I al ziarului), "Revista Fundațiilor Regale", "Cuvântul" (în care a publicat în 1926 "Romanul adolescentului miop"), "Universul", "Viața literară". MIRCEA ELIADE. A editat revistele "Zamolxis. Revue des etudes religieuses" (Paris, 1939-1942, redactor-șef), "Antaios" (Stuttgart, 1960-1972, împreună cu Ernest Junger) și a condus publicația
MIRCEA ELIADE: 30 de ani de la moartea personalității culturii mondiale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101204_a_102496]
-
Jurnalistă Oana Botezatu a scris că "Lucrăm la ziar când a început să mă doară crunt capul. Mă durea uneori non-stop, zi-lumina. Durerea se simțea în frunte de multe ori; alteori o simțeam în ceafa. Cel mai adesea în ceafa. Până la vârsta aceea, nu simțisem nicio durere atât de
Experiența unei jurnaliste cu Leon Dănăilă: Lucram la un ziar când a început să mă doară crunt capul by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101208_a_102500]
-
de România și Remus Truică dar și consultanții politici Tal Silberstein ș iShimon Sheves (fosta ”mână dreaptă” a ex-premierului Yizhak Rabin). Ultimii doi au consiliat mai mulți politicieni de vârf dinRomânia, printre care Traian Băsescu sau Călin Popescu Tăriceanu, notează ziarul citat. O interceptare (probă la dosar) a surprins o discuție între miliardarul Beny Steinmetz și Truică cu privire la Ferma Băneasa. "Benny: Cum a decurs? Când va fi finalul finalului la Băneasa? Truică: Deci, după cum deja știi, prietenul lui Tal nu a
Agenții Black Cube, capturați în... ușa rotativă de la Marriot () [Corola-website/Journalistic/101234_a_102526]
-
cu susținerea grupărilor proantantiste din țară. În condițiile neutralității României această acțiune nu a avut sorți de reușită, dar a constituit un mesaj politic cu impact semnificativ pentru susținătorii participării Armatei Române la efortul de război. Conform celor scrise de ziarele rusești din epocă, simpla știre a intrării regatului României în război a făcut ca 40 000 dintre prizonieri să solicite înrolarea în trupele române, dar cererea acestora a fost respinsă de către autoritățile țariste. Mai mult, cei care au insistat în
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
cazarea și aprovizionarea. Alături de aceștia, activitatea de conducere a mai fost sprijinită și de către dr. Pompiliu Nistor și de Emil Isopescu. Ca efect, situația alimentară și locativă a prizonierilor s-a ameliorat. Comitetul s-a preocupat și de întemeierea unui ziar românesc care să exprime punctul de vedere al acestuia, dar cenzura rusă a zădărnicit această acțiune, limitată ulterior numai la apariția unei reviste litografiate intitulată „Gura Satului”. A fost întemeiată o orhestră instrumentală și un cor bisericesc și s-au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
formată din Vasile Lucaciu, Ioan Moța și Vasile Stoica - trimisă din ordinul Marelui Cartier General Român în Statele Unite ale Americii, s-a oprit la Darnița, unde i-a fost înmânat un exemplar al "Declarației" pentru a fi publicat și în ziarele americane, spre a susține și pe această cale unirea Transilvaniei cu România. În afară de comisia mixtă inițială, s-au creat în total alte 6 comisii: la Bahmut (I), Lazovka (II), Borisoglebsk (III și IV), Eleț (V și VI). Aceste comisii au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
din Rusia, sub forma unei gazete cu numele de România Mare. Aceasta a apărut săptămânal în perioada iulie-decembrie 1917 și a ajuns la un total de 23 de numere. În linii mari, gazeta a urmat evoluția "Primului Corp de Voluntari". Ziarul a fost trimis atât voluntarilor din "Corpul" de la Kiev cât și unor diverse personalități române aflate pe teritoriul rus, perioada cea mai fructuoasă a acestuia suprapunându-se aproximativ celei a luptelor de la Mărășești. Pentru susținerea din punct de vedere financiar
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]