47,342 matches
-
rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravata cu raze de soare, o cupă și vită de vie cățărătoare, țocul fiind decorat cu o funie răsucita. În pronaos nu mai sunt picturi pe tavan. Pe peretele sudic sunt înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, si
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, si Marcu, în nord-vest. Pe părțile boltii sunt scene din Vechiul Testament și Geneză, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în nord-est, Ioan, în sud-est, Luca, în sud-vest, si Marcu, în nord-vest. Pe părțile boltii sunt scene din Vechiul Testament și Geneză, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se află Căința lui Iuda, iar pe peretele nordic Răstignirea, Înmormântarea și Învierea. Acestui sfânt
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
și Geneză, pereții fiind închinați Ciclului din Viața și Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se află Căința lui Iuda, iar pe peretele nordic Răstignirea, Înmormântarea și Învierea. Acestui sfânt așezământ i se adaugă Biserică Ortodoxă Nouă, lăcaș de cult care a fost construit în anul 1998 și care joacă un rol primordial în
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
Patimile lui Hristos. Pe registrul I al peretelui sudic sunt reprezentate Cină cea de Taină, Arestarea lui Iisus, Procesul în Fața Înalților Preoți Anna și Caiafa și Procesul în fața lui Pilat. Pe peretele vestic se află Căința lui Iuda, iar pe peretele nordic Răstignirea, Înmormântarea și Învierea. Acestui sfânt așezământ i se adaugă Biserică Ortodoxă Nouă, lăcaș de cult care a fost construit în anul 1998 și care joacă un rol primordial în viață locuitorilor comunei, înălțându-se ocrotitoare pe culmile dealului
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
foehn ori vânt föhn, conform originalului "föhn" din limba germană, este un tip de vânt descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Foenul are loc ca urmare a unei mișcări ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografică), urmată de descindere în partea cealaltă a masivului. Pe măsură ce curentul de aer se mișcă ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde și ca atare se răcește, determinând transformarea vaporilor
Foehn () [Corola-website/Science/310702_a_312031]
-
era despărțit de naos printr-un zid prevăzut cu o ușă încadrată de două ferestre libere, în anul 1846 adăpostind 19 strane de lemn. Naosul era lung de circa 14 m și adăpostea 31 strane de lemn, plasate simetric pe lângă pereți. Enoriașii în vârstă, care nu aveau strane, ascultau slujbele sprijiniți în cârje de lemn în formă de T, care se păstrau în tinda bisericii, după ușă, practică întâlnită și în alte biserici din Transilvania. Altarul, potrivit canoanelor arhitecturii bisericești ortodoxe
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
II-lea a servit ultimul său prânz, alături de László Csáky. Se întâmpla în 1705, înaintea catastrofalei bătălii de la Jibou, pierdută în fața armatei imperiale conduse de generalul Ludwig von Herbeville. Cripta adăpostea trei sicrie din fontă, dar acum au rămas doar pereții. În prezent, castelul este în proprietatea Agromec. La sfârșitul lunii mai a anului 2015, comuna Surduc s-a confruntat cu cele mai mari inundații din 1970 încoace. Localnicii au fost treziți din somn, când o viitură de pe dealul de lângă sat
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
a converti radiația infraroșie în curent electric. Răspunde numai semnalului pulsatoriu creat de transmițător și filtrează schimbările radiației infraroșii din lumina ambientală. Comunicațiile prin infraroșu sunt folositoare utilizărilor casnice în zonele cu densitate mare a populației. Infraroșu nu poate străpunge pereții și astfel nu poate interfera cu alte dispozitive din încăperi alăturate. Infraroșu este cea mai comună metodă folosită pentru telecomenzile ce comandă aparate simple. Telecomenzile prin infraroșu utilizează protocoale precum RC-5, SIRC, NEC etc. pentru a putea funcționa. Comunicațiile optice
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
covoare, arme, vase, măsuțe și cutii pentru păstrarea diferitelor obiecte de preț, veșminte, papucei, o narghilea. Așezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist într-un tablou surprinzător, plasat de muzeografi în acest spațiu. Este vorba despre pictura plasată pe peretele din stânga al holului. Jumătate din compoziție este figurată foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX-lea, cealaltă jumătate fiind abia schițată. Lucrarea se vrea un gest de frondă la adresa celor care îl acuzau că nu știe a
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
dar scopul lui artistic era altul, nu acela de a picta minuțios, ci acela de a sugera pictural numai ceea ce-și propusese. Acest colț cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o cameră. Închis pe trei părți de „pereți”, acesta se prezintă ca un spațiu decorativ și aglomerat de forme geometrice. Deja în acest prim intrând se poate intui dimensiunile întregii case și ale celorlalte încăperi. Totul este la dimensiuni umane, încălzit de lemnul prezent nu numai la scară
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
un spațiu decorativ și aglomerat de forme geometrice. Deja în acest prim intrând se poate intui dimensiunile întregii case și ale celorlalte încăperi. Totul este la dimensiuni umane, încălzit de lemnul prezent nu numai la scară, dar și în lambriul pereților. Înălțimea holului de intrare este diminuată de scara care oferă accesul la etaj. Prima încăpere de la parter, cea din dreapta intrării, era sufrageria în care se încingeau discuții cu prietenii: B. Delavrancea, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, dr. C. I.
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă și latină până la literatura franceză a secolelor XVI - XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstorași și țărănci, ca și peisajele grigoresciene cu care suntem obișnuiți tronează pe pereții acestei încăperi. Se pătrunde apoi în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului. Este o încăpere bine luminată și generoasă în diversitatea spațiului. Obiectul pe care se
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului. Este o încăpere bine luminată și generoasă în diversitatea spațiului. Obiectul pe care se ațintesc ochii este șevaletul pe care stă sprijinită una din ultimele lucrări ale artistului, neterminată: „La izvor”. Pereții sunt încărcați de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Pastoriță stând”, „Ciobănaș cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc. Uriașa tapiserie este probabil de factură franțuzească și datează din secolul al XVIII-lea. Piesele
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
factură franțuzească și datează din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumpărate de artist din Franța și se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu și cald care este lemnul. Covoarele decorative care atârnă pe pereți sunt de factură orientală și provin din aceeași colecție pe care și-a format-o artistul la Istanbul. Adăpostind tablouri remarcabile ale lui Nicolae Grigorescu, muzeul din Câmpina are un alt mare avantaj: acela de a prezenta o serie de
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de jos a pereților naosului. Icoana împărăteasca a Sfanțului Nicolae a fost pictată în prima etapă, direct pe peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în care domină galbenul auriu, se află în tinda, precum și în partea de jos a pereților naosului. Icoana împărăteasca a Sfanțului Nicolae a fost pictată în prima etapă, direct pe peretele iconostasului, și poartă o dedicație în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
în chirilice: "Ac[ea]stă au plătit Palaga Baboș și s[în] (fiul) Dimitrie și s[în] Gheorghie, tilid (copii) [din] sat". Pictură mai nouă, în care domină albastrul și griurile, se întinde pe bolta, în partea de sus a pereților din naos și în altar. Bârnele au fost cioplite din "„irimă de gorun de pe Coaste”", de pe locul unde a fost ridicată ea în Cizer. Bârnele au fost așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Toate îmbinările par
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
pe care au folosit-o. Astfel, stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete, funii, si benzi decorative peste arcadele formate împreună de stâlpi, fruntar și contrafișe. Stâlpii ce încadrează intrarea sunt marcați, în plus, cu vrejuri în partea de jos. Pereții au fost încinși, jur împrejur, cu un brâu lat, specific bisericilor de lemn din Sălaj, cu trei motive diferite, în benzi paralele, dominate de funia puternic ieșită în relief din mijloc. De remarcat că la altar, brâul, desi împărțit în
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
în final și în realizarea "" în colaborare cu sculptorul Cornel Medrea. Aceasta a fost ultima lui lucrare de mari dimensiuni și singura în domeniul sculpturii.. În anul 1906 a realizat lucrarea de artă monumentală "Cosașii" care a ocupat un întreg perete al Prefecturii din Botoșani construită în onoarea Regelui Carol I de celebrul arhitect Petre Antonescu în anul 1906. În anul 1957 când Ion Zurescu și-a publicat biografia referitoare la artist, acesta a menționat că lucrarea "" era încă prezentă pe
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
al Prefecturii din Botoșani construită în onoarea Regelui Carol I de celebrul arhitect Petre Antonescu în anul 1906. În anul 1957 când Ion Zurescu și-a publicat biografia referitoare la artist, acesta a menționat că lucrarea "" era încă prezentă pe peretele Sfatului Raional Botoșani, noua titulatură comunistă dată clădirii vechii prefecturi. Astăzi monumentala pictură este expusă la Muzeul Județean Botoșani care ființează în aceeași clădire a prefecturii. Lucrarea "Cosașii" a fost făcută la Botoșani și a rămas istoriei ca una dintre
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
s-a raportat. Se regăsesc printre ele unele desene dramatic tensionate de gravitate, imagini dezolante despre mizeria umană și desene din timpul războiului. În anul 1910 a realizat la comanda Ministerului Lucrărilor Publice o lucrare de mari dimensiuni pe un perete de interior al edificiului administrativ. A ales să picteze un imens peisaj intitulat "Valea Oltului", pe care o pictase de altfel cu ceva timp în urmă. Pictura a dispărut în timpul celui de al doilea război mondial din cauza bombardamentelor la care
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
din cauza bombardamentelor la care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de metri pătrați cu grund de tempera în tehnica uleiului. Artistul a reluat peisajul în care a reprezentat pereți stâncoși și tufe de brădet care străjuiau o albie joasă. Brădetul deschide o perspectivă adâncă, conturată pe baza unui desen clar, dar și de un degrade al verdelui care umple primul plan, pentru a se pierde în final în albastrul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului Ioan Kalinderu. La palatul lui Gheorghe Cantacuzino, plafoanele sunt boltite și pictorul a ales să execute comanda în tempera direct pe perete. La Kalinderu unde plafoanele erau plane, artistul a făcut patru lucrări pe pânză pe care le-a aplicat pe suprafețele de decorat. Tematica lucrărilor de la Kalinderu este lipsită de claritate și anecdotica destul de confuză. Afirmația poate fi argumentată prin faptul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]