435,226 matches
-
„William Wilson” este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în octombrie 1839 în revista "Burton's Gentleman's Magazine". Având acțiunea inspirată din anii de formare a lui Poe la o școală din periferia Londrei, această povestire se referă la tema dublurii (doppelgänger) și este scrisă într-un stil bazat pe raționalitate. Ea a apărut, de asemenea, în volumul "Tales of
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
pentru teatru și film de mai multe ori. Povestea este relatată de un bărbat cu „o descendență nobilă” care-și spune William Wilson deoarece, deși recunoaște că a avut un trecut destrăbălat, el nu acceptă să fie considerat vinovat pentru acțiunile sale, spunând că „niciodată omul nu a mai fost ispitit astfel”. După mai multe paragrafe, narațiunea începe să descrie copilăria lui Wilson, care s-a petrecut într-o școală dintr-un „sat cețos din Anglia”. William întâlnește în școală un
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
București, fiind reeditată și de alte edituri. O altă traducere a fost realizată de Liviu Cotrău și publicată în volumul "Masca Morții Roșii: schițe, nuvele, povestiri (1831-1842)", editat în 2012 de Editura Polirom din Iași. Spațiul în care se petrece acțiunea din „William Wilson” este semi-autobiografic și se referă la șederea lui Poe în Anglia pe când era băiat. „Satul înnegurat din Englitera” descris în povestire este Stoke Newington, acum o suburbie din nordul Londrei. Școala este inspirată de Manor House School
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
Între martie 2002 și iunie 2006 a fost manager de proiecte la Biroul Asociat de Avocați „Justil Group” din Chișinău. În august 2006 - aprilie 2007 a fost director general al Centrului pentru Productivitate și Competitivitate din Moldova „ARIA” (societate pe acțiuni de tip închis cu 100% capital de stat fondată de către Ministerul Economiei și Comerțului în 2006). În perioada aprilie 2008 - septembrie 2009 a fost viceministru al Economei al Republicii Moldova, în timpul mandatului de ministru al lui Igor Dodon. În aprilie 2009
Iurie Muntean () [Corola-website/Science/334301_a_335630]
-
fuziune gând-acțiune, considerarea unor gânduri ca fiind supra importante sau nevoia de a avea control asupra gândurilor. În ciuda faptului că aceste gânduri intruzive pot părea extrem de reale și impunătoare individului, persoana suferinda nu va duce probabil niciodată la bun sfârșit acțiuni legate de acele gânduri, chiar dacă se crede în stare de astă. Unul dintre motive este pentru că persoana va face tot ce-i stă în puțin ta să evite circumstanțele care pot declanșa gândurile intruzive. Tulburarea poate trece ușor neobservată de
Tulburare obsesiv-compulsivă principal obsesivă () [Corola-website/Science/334295_a_335624]
-
naratorului asupra „nevinovăției” lui, ci de insistența lui asupra sănătății sale mentale. Acest lucru, însă, este auto-distructiv pentru că în încercarea de a-și dovedi sănătatea, el recunoaște pe deplin că este vinovat de omor. Negarea nebuniei lui se bazează pe acțiunile sale sistematice și pe precizia lui, el oferind o explicație rațională pentru un comportament irațional. Această raționalitate este subminată, totuși, de lipsa lui de motivație („N-aveam nici o pricină. Nu mă mâna nicio patimă.”). În ciuda acestui fapt, el spune că
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
o ofensivă germană minoră cu scopul de a reduce presiunea rusească asupra austro-ungarilor de pe sectorul sudic al Frontului de Est, dar s-a soldat cu prăbușirea totală a liniilor rusești și cu retragerea lor în adâncul teritoriului rus. Seria de acțiuni a continuat de-a lungul întregului sezon de campanii din 1915, începând în primele zile ale lui mai și luând sfârșit doar din cauza vremii rele din octombrie. În primele etape ale acțiunilor de pe Frontul de Est, Armata a VIII-a
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
retragerea lor în adâncul teritoriului rus. Seria de acțiuni a continuat de-a lungul întregului sezon de campanii din 1915, începând în primele zile ale lui mai și luând sfârșit doar din cauza vremii rele din octombrie. În primele etape ale acțiunilor de pe Frontul de Est, Armata a VIII-a germană efectuase o serie de acțiuni aproape miraculoase împotriva celor două armate rusești care i se opuneau. După ce a înconjurat și apoi a distrus Armata a II-a rusă în Bătălia de la
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
întregului sezon de campanii din 1915, începând în primele zile ale lui mai și luând sfârșit doar din cauza vremii rele din octombrie. În primele etape ale acțiunilor de pe Frontul de Est, Armata a VIII-a germană efectuase o serie de acțiuni aproape miraculoase împotriva celor două armate rusești care i se opuneau. După ce a înconjurat și apoi a distrus Armata a II-a rusă în Bătălia de la Tannenberg de la sfârșitul lunii august, Paul von Hindenburg și Erich Ludendorff și-au deplasat
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
Erich Ludendorff și-au deplasat trupele împotriva Armatei I în prima bătălie de pe Lacurile Mazurice, aproape distrugând-o pe aceasta din urmă, care s-a salvat punându-se sub protecția propriilor cetăți aflate dincolo de graniță. Când la sfârșitul lui septembrie acțiunile au încetat, marea majoritate a celor două armate rusești fusese distrusă, și toate forțele ruse respinse din zona Lacurilor Mazurice din nord-estul Poloniei de astăzi, pierzând aproape 200.000 de soldați (uciși sau luați prizonieri). În sud însă, lucrurile nu
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
ceea ce avea să devină bătălia de la Łódź de la începutul lui noiembrie. Germanii nu au reușit să încercuiască unitățile rusești, iar luptele s-au încheiat nedecis cu o retragere ordonată a rușilor către est până lângă Varșovia. Vremea a împiedicat alte acțiuni în următoarele luni. Generalul Franz Conrad von Hötzendorf, șeful statului major austro-ungar, propusese la început ideea divizării liniei frontului în zona Gorlice. La început, ideea sa a fost respinsă de șeful statului major german, Erich von Falkenhayn, care credea că
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
dacă Poe a fost plătit pentru publicarea ei. Au existat mai multe diferențe între această versiune și versiunile ulterioare: inițial, personajul principal se numea Pedro Garcia, întâlnirea lui nu era cu Diavolul însuși, ci cu unul dintre trimișii săi, iar acțiunea se petrecea la Veneția și nu în Franța. Poe a redenumit povestirea „Bon-Bon—A Tale” atunci când a fost republicată în numărul din august 1835 al revistei "Southern Literary Messenger". Ea a fost publicată ulterior în volumul "Tales of the Grotesque
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
David Charles Purley (n. 26 ianuarie 1945 - d. 2 iulie 1985) a fost pilot de curse britanic. A participat la 11 Campionate Mondiale de Formula 1, debutând la Monaco în 1973. Purley este cunoscut pentru acțiunile întreprinse în Marele Premiu al Olandei din 1973, când a abandonat cursa și a încercat salvarea vieții colegului de cursă Roger Williamson, a cărui mașină s-a răsturnat din cauza unui accident și a fost cuprinsă de flăcări. Lui Purley i
David Purley () [Corola-website/Science/334328_a_335657]
-
eseu și care a fost scrisă de poetul și prozatorul american Edgar Allan Poe. Ea discută impulsurile autodistructive ale naratorului, concretizate prin metafora simbolică a „demonului perversității”. Naratorul descrie acest spirit ca un impuls care tentează o persoană să facă acțiuni „numai pentru că simțim că "nu" ar trebui să le săvârșim”. Naratorul explică pe larg teoria sa cu privire la „demonul perversității”, despre care crede că-i face pe oameni să comită acte împotriva propriului lor interes. Această discuție similară cu un eseu
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
Poe descrie astfel această teorie: Lucrarea teoretizează că toți oamenii au tendințe auto-distructive, inclusiv naratorul. Mărturisirea finală a naratorului că este un criminal nu este inspirată de un sentiment de vinovăție, ci, în schimb, din dorința de a-și recunoaște acțiunile sale deși știe că nu ar trebui. Teoria lui Poe despre demonul perversității poate fi, de asemenea, noțiuni timpurii ale subconștientului și reprimării psihologice care nu vor fi teoretizate pe deplin până la Sigmund Freud. Multe dintre personajele lui Poe au
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
de a se lăsa să cadă de pe o stâncă abruptă. În plus, oamenii de știință și criticii sugerează că Poe a avut propriul său demon al perversității. Jeffrey Meyers, biograful lui Poe, a scris-o pentru a-și justifica propriile acțiuni autodistructive. James M. Hutchisson a afirmat că povestirea reflectă gelozia și sentimentul de trădare al lui Poe, care a dus la vrajba sa publică cu Henry Wadsworth Longfellow și cu cultura literară din New England; așa-numitul „război Longfellow” a
Demonul perversității () [Corola-website/Science/334333_a_335662]
-
obiect de zbor ciudat, asemănător cu un balon cu aer cald, care traversează cerul. Un omuleț cu aspect ciudat aruncă din balon un pachet voluminos la picioarele primarului Superbus Von Underduk, iar apoi, înainte ca locuitorii orașului să întreprindă vreo acțiune, aparatul de zbor se înalță și dispare. Pachetul, care conținea un raport incredibil scris de un fost localnic pe nume Hans Pfaall ce fusese dat dispărut cu cinci ani în urmă, este preluat de unii dintre locuitorii de frunte ai
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
inadecvată. „Hans Pfaall” este prima scriere modernă care tratează tema explorărilor selenare. Ea a avut, evident, o influență semnificativă asupra romanului "De la Pământ la Lună" (1865) al lui Jules Verne, în care este menționată și care conține asemănări importante în ceea ce privește acțiunea. Astfel, într-o cuvântare ținută în fața membrilor Gun-Club-ului din Baltimore, președintele Impey Barbicane amintește de călătoria ficțională a lui Hans Pfaal în următoarele cuvinte: Scriind despre „Hans Pfaall”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire "„ne introduce în specificul unei
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
șteargă profilurile politicienilor din opoziție. Pe 16 aprilie 2014, Durov a refuzat în mod public să divulge serviciilor secrete rusești informații cu caracter personal despre protestatarii ucraineni și să blocheze profilul lui Aleksei Navalnîi, calificând aceste solicitări că ilegale. Aceste acțiuni, după cum susține Durov, au dus la demiterea să din postul de director general al companiei V Kontakte, la 21 aprilie 2014. Aceasta s-a întâmplat ca urmare a unei cereri de demisie atribuită lui Durov de către consiliul de administrație, existentă
Pavel Durov () [Corola-website/Science/334348_a_335677]
-
dosarul cunoscut ca "Bariera". Gruparea, coordonată de Adrian Botez, era organizată după reguli militare stricte, aceștia având un regulament strict de funcționare. Gruparea, compusă din peste 100 de executanți, toți recrutați din județul Neamț, acționa precum cele din filmele de acțiune. Persoanele recrutate erau antrenate, coordonate și controlate special pentru a pătrunde în forță în magazine de lux de bijuterii și ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene. Membrii grupării erau antrenați în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu
Academia infractorilor români () [Corola-website/Science/334349_a_335678]
-
a fost mutat la scurt timp (7 mai 1915) la o unitate operativă din cadrul Flotilei 1 de la Veurne, de pe coasta Belgiei. De-a lungul următoarelor câteva săptămâni, Warneford s-a implicat în atacuri asupra trupelor și artileriei germane, precum și în acțiuni asupra avioanelor inamice. Agresivitatea și eficiența sa i-au făcut pe ofițeri să-i acorde mai mare libertate de mișcare și propriul său avion. La 17 mai 1915, Warneford a întâlnit zepelinul LZ 39 angajat într-un raid de bombardament
Reginald Warneford () [Corola-website/Science/334358_a_335687]
-
avion. La 17 mai 1915, Warneford a întâlnit zepelinul LZ 39 angajat într-un raid de bombardament deasupra Regatului Unit. El a atacat zepelinul cu mitraliera, dar acesta a aruncat balastul și s-a înălțat, ieșind din raza lui de acțiune. La 7 iunie 1915, la Gent, Belgia, Warneford, la manșa unui avion Morane-Saulnier Type L, a atacat zepelinul german LZ 37. El a urmărit aeronava din zona de coastă de lângă Oostende și, în pofida tirului defensiv de mitralieră al zepelinului german
Reginald Warneford () [Corola-website/Science/334358_a_335687]
-
a fost un medic, autor și istoric român. A descoperit documentul prin care orașul Călărași devenea reședința județului Ialomița. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei”. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, iar în ziarele „Acțiunea“ și „Pământul“ a publicat cărți despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. A fost primul istoric al Călărașiului, a scris prima monografie a orașului, dar documentările sale s-au oprit în anul 1852. Lucrarea sa „Medicina și Farmacia în trecutul Românesc
Pompei Gheorghe Samarian () [Corola-website/Science/334332_a_335661]
-
cu această idee inovatoare pentru film. În martie 2015, s-a făcut publică informația conform căreia Rich Moore ("Ralph Strică-Tot") a fost ales ca regizor al filmului, iar Jared Brush în calitate de co-regizor, și de asemenea a fost dezvăluit faptul că acțiunea filmului a fost revizuită. Așa cum fusese ulterior anunțat în 2013 filmul va urmări povestea captivantă a unei vulpi vorbitoare, Nick Wilde, care încearcă să scape după ce a fost acuzat de o crimă pe care nu a săvârșit-o. Cinstitul iepuraș
Zootopia () [Corola-website/Science/334374_a_335703]
-
povestire conține "„o nuanță de critică socială sau morală, o undă de etică și umanism. Chiar într-o schiță în care accentul e pus pe împrejurarea excepțională dusă la extrem, în „Tu ești ucigașul!”, ieșirea cadavrului din cutia desfăcută prin acțiunea unui resort și provocând moartea criminalului are o semnificație de restabilire a balanței etice scoase din echilibru de o acțiune rea”". „Tu ești ucigașul!” este, de asemenea, singurul conținut al telegramei trimisă vinovatului de către pilotul Pirx în povestirea „Ananke” a
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]