435,226 matches
-
primit întăriri - blindate, vehicule șenilate de transport și sprijin aerian sporit. Dintre cele trei regimente ale sale, unul a primit ca sarcină apărarea flancului nordic, altul atacarea localității Germeter, iar cel de-al treilea cucerirea orașului Schmidt, obiectivul principal al acțiunii. Regiunea era caracterizată de terenul foarte accidentat, cu un drum care se întindea de-a lungul defileului Kall al unui râu adânc. În zona nu puteau fi folosite tancurile, în ciuda faptului că infanteriștii aveau mare nevoie de sprijinul blindatelor. Atacul
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
această fază, Divizia a 4-a americană a trebuit să curețe de elementele germane partea de nord a pădurii între Schevenhütte and Hürtgen, să cucerească Hürtgen și să inainteze spre Ruhr la sud de Düren. Începând cu 10 noiembrie, această acțiune a fost responsabilitatea Corpurilor VII și a fost o parte a efortului Corpului pentru atingerea aliniamentului Ruhrului. Divizia a 4-a nu avea și alte obiective în afara de cele din Pădurea Hürtgen, deși Regimentul al 12-lea de infanterie era
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
Corpurilor VII și a fost o parte a efortului Corpului pentru atingerea aliniamentului Ruhrului. Divizia a 4-a nu avea și alte obiective în afara de cele din Pădurea Hürtgen, deși Regimentul al 12-lea de infanterie era deja implicat în acțiune la Schmidt, ceea ce lăsa ca doar două regimente ale diviziei să mai fie folosite pentru atingerea obiectivelor originale. Corpul al VII-lea SUA lupta cu forțele germane ale Corpului LXXXI, compus din divizii cu efectivele incomplete. În pădurea Hürtgen, germanii
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
frontului - pneumonie, degerături șa. Se apreciază că germanii au pierdut 12.000 de morți, 95.000 de prizonieri. Numărul soldaților germani care au fost răniți nu este cunoscut cu certitudine. Pe 16 decembrie 1944, germanii au declanșat Ofensiva din Ardeni. Acțiunea germană i-a luat prin surprindere totală pe Aliați. Germanii au aruncat în luptă 30 de divizii, printre care Leibstandarte SS Adolf Hitler, 2. SS-Panzer-Division Das Reich și [[12. SS-Panzer-Division „Hitlerjugend. Atacul german a creat o pungă largă în liniile
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
laShoá velaGvurá יום הזיכרון לשואה ולגבורה - Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului) este în Israel și într-o parte din comunitățile evreiești din Diaspora ziua comemorării celor aproximativ șase milioane de evrei care au pierit în Holocaust ca rezultat al acțiunilor Germaniei naziste și ale aliaților ei, precum și a comemorării rezistenței evreiești în acea perioadă. Yom Hashoá este în Statul Israel o zi de doliu național. În 12 aprilie 1951 Knessetul a fixat dată de 27 Nisan, după calendarul evreiesc ca
Yom Hashoa () [Corola-website/Science/334427_a_335756]
-
a recuperat pentru scurt timp electoratul în timpul perioadei 1554-1556, dar implicarea sa în intrigi politice l-au înfuriat pe împăratul Maximilian al II-lea. Împăratul a impus în cele din urmă "Reichsacht" (interzicerea imperială) asupra lui, devenind obiectul unei "Reichsexekution" (acțiune a poliției imperiale). După un asediu asupra castelului său din Gotha, Johann Friedrich a fost în cele din urmă învins în 1566 și și-a petrecut restul vieții ca prizonier imperial. Bunurile sale au fost confiscate de către împărat și predate
Johann Wilhelm, Duce de Saxa-Weimar () [Corola-website/Science/334449_a_335778]
-
în anul 1927 de către Editura „Ancora”, S. Benvenisti & Co. din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925), fiind cel de-al doilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt " Drumul ascuns" (1932), "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ciclului sunt " Drumul ascuns" (1932), "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei). Întreaga acțiune a romanului se învârte în jurul unui concert din muzică de Bach patronat de Elena Hallipa-Drăgănescu, eveniment monden de prim rang la care sunt invitați oameni din înalta societate a Bucureștilor. Romanul a fost considerat de George Călinescu ca fiind „tablou
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Elena Hallipa-Drăgănescu, eveniment monden de prim rang la care sunt invitați oameni din înalta societate a Bucureștilor. Romanul a fost considerat de George Călinescu ca fiind „tablou al unei societăți în mers spre perfecția aristocratică, deocamdată numai în faza snobismului”. Acțiunea romanului se petrece în Bucureștii din primii ani de după Primul Război Mondial și continuă destinul membrilor familiei Hallipa. Divorțată de Doru Hallipa, cocheta Lenora se căsătorise cu medicul Walter, continuând să o întrețină pe Coca-Aimée, fiica ei cea mică. În
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în " Drumul ascuns" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. "Concert din muzică de Bach" este cel de-al doilea roman al ciclului Hallipilor, prezentând întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul a fost scris în anul 1925, fiind citit
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
din literatura occidentală. O nouă generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Cele două personaje nu au o existență efectivă, ci îndeplinesc doar rolurile
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
la înmormântarea Siei. Spre deosebire de primul volum al ciclului, " Concert din muzică de Bach" are o substanță epică mai accentuată, iar rolul personajelor-reflector se estompează în cea de-a doua parte a romanului, deși continuă să realizeze legătura între cele trei acțiuni ale romanului. Personajele primelor două romane sunt în mare parte comune, dar în cel de-al doilea roman soții Hallipa (Doru și Lenora) nu apar decât la final (la înmormântarea Siei); sunt adăugate aici alte două personaje: Sia și prințesa
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
dar în cel de-al doilea roman soții Hallipa (Doru și Lenora) nu apar decât la final (la înmormântarea Siei); sunt adăugate aici alte două personaje: Sia și prințesa Ada Razu, care nu apăruseră în primul roman. Autoarea preia descrierea acțiunii, prezentând în paralel mai multe întâmplări ce se desfășoară în diferite familii și care sunt unite între ele atât prin combinațiile mondene generate de concertul din muzică de Bach, cât și prin vizitele personajului Lică Trubadurul. Scrierea succesivă a romanului
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
prin combinațiile mondene generate de concertul din muzică de Bach, cât și prin vizitele personajului Lică Trubadurul. Scrierea succesivă a romanului sub influența reflecțiilor critice ale membrilor cenaclului „Sburătorul” a determinat o lipsă de unitate a textului epic, existând trei acțiuni diferite (concertul din muzică de Bach, relația adulteră a prințesei Ada cu Lică Trubadurul și sfârșitul tragic al Siei, victimă a unor părinți denaturați). Raporturile umane dintre personajele romanului sunt marcate de interese și de calcule riguroase, iar un rol
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
instinct disperat de autoconservare, de aceea pare să nu aibă nicio perspectivă. Personajele duc o existență bazată pe automatisme sociale, în umbra unui trecut de care nu se pot dezbăra. Eroii romanului se împart în două categorii în funcție de modul de acțiune: eroii vulgari, care sunt mânați de instincte și de interese și nu au o viață sufletească, și eroii inactivi, ce se izolează de exterior și se exprimă prin tăceri sau priviri pline de înțeles. Criticul Mihai Ralea remarca inactivitatea personajelor
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
bateriilor sale, a luat parte la bombardarea Vidinului de la Calafat și la luptele din jurul Plevnei, evidențiindu-se mai ales în luptele de la Opanez din 28 noiembrie 1877, apoi la Vitbol și Nazir-Mahala, Belarada, Novo Selo și Tatargic, precum și la toate acțiunile de la sud de Vidin, la 1 martie 1878, revenind în parcul din Calafat unde se afla în iulie 1877. Tunurile divizionului său, alături de cele ale Regimentului 1 artilerie, au grăbit ocuparea marilor redute turcești. Pentru meritele dobândite în acest război
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
ipoteza că neuronii noradrenergici din "locus ceruleus" sunt inhibitori ai erecției penile, și că, în timpul somnului REM, sistemul nervos parasimpatic ia fața sistemului nervos simpatic, ceea ce produce stoparea eliminării de noradrenalină și permite testosteronului să joace un rol important în acțiunile excitatoare ale TPN. Există dovezi că vezica urinară plină complet poate provoca o „erecție reflex” de stimulare a nervilor sacrali (S2-S4) din măduva spinării. În timpul zilei, această stimulare este în mod normal suprimată la adulți de stimuli contradictorii. Un fenomen
Tumescență peniană nocturnă () [Corola-website/Science/334488_a_335817]
-
S. Ciornei din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925) și "Concert din muzică de Bach" (1927), fiind cel de-al treilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei). Acest
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
58 de ani după moartea scriitoarei). Acest roman prezintă etapele riguros calculate prin care frumoasa și înfumurata Coca-Aimée, fiica cea mică a Lenorei și a lui Doru Hallipa, începe să se impună în înalta societate a Bucureștilor. Locul principal al acțiunii îl constituie sanatoriul doctorului Walter, un refugiu final luxos în care mor în taină cocheta Lenora (de cancer) și industriașul Drăgănescu (de o boală de inimă). Ambițios și dornic de a parveni, tânărul medic Marcel Walter acceptase cu mai mulți
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
detaliu o serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în "" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. Cel de-al doilea roman al ciclului, "Concert din muzică de Bach" (1927), prezintă întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul evidențiază prestanța mondenă a Elenei Hallipa-Drăgănescu (fiica cea mai
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
roman fuseseră abia amintite în romanul anterior, unde avuseseră o pondere nesemnificativă. Romanul " Drumul ascuns" a fost publicat pentru prima oară în anul 1932 de către Editura Naționala S. Ciornei din București. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Spre deosebire de primele două volume ale ciclului, " Drumul ascuns" renunță la personajele-reflector, cedând
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
generație reprezentată de surorile Elena și Coca-Aimée s-a integrat în înalta societate și nu mai are nevoie să muncească, familia având deja un renume burghez și o avere consolidată. Romanul analizează trei cazuri de conștiință: Scriitoarea nu insistă asupra acțiunii, încercând să analizeze resorturile psihologice care manevrează personajele. Majoritatea personajelor sunt apatice și lipsite de emoții autentice, ducând o viață jalonată de convenții sociale. Principalele activități ale personajelor (cu excepția medicului Walter, a industriașului Drăgănescu și a muzicianului Marcian - oameni ce
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
prea mult nivelul”. Într-un studiu vast din perioada interbelică cu privire la romanul românesc, Șerban Cioculescu considera că " Drumul ascuns" este „un foarte important roman”. Unii critici consideră că " Drumul ascuns" ar fi romanul care încheie adevăratul ciclu al Hallipilor, continuarea acțiunii nemaifiind necesară. „Între primele trei romane comunicarea este organică, universul lor imaginar rămâne omogen: e lumea Halipilor, cu coerența ei particulară ,cu «legile» mișcării ei interne, în care suntem inițiați de același «ochi», aceeași «voce». Spațiului unitar al ficțiunii îi
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
Jurnalul inedit", datată 23 iulie 1959: „Recitesc Ghicitor în pietre și-mi dau seama că Ieruncii aveau dreptate: ultima parte a nuvelei, adică după ce Emanuel întâlnește pe Adina la bar - se desfășoară pe alt plan, atmosfera de «mister» dispare dintrodată. Acțiunea și personajele acestor pagini aparțin unui univers literar care ar putea fi al oricui alt autor, Cezar Petrescu, bunăoară. Va trebui să rescriu așadar ultimele 16 pagini. Dar nu asta mă deprimă, ci, mai ales faptul că m-am putut
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]