435,226 matches
-
avionul german de bombardament "Stukas".Cu escadrila 86 pleacă la 16 iulie 1944,de la Arad la Huși și,împreună cu alte două escadrile ale Grupului 6,intră în componența Flotilei Germane "IMMELMAN",luptând în Moldova până la 23 august 1944.În jurnalul acțiunilor de luptă ale Grupului 6, a fost astfel apreciat: "Era unul dintre cei mai activi piloți". După 24 august 1944, Grupul 6 intră în componența Flotilei 1 Bombardament din Corpul 1 Aerian și acționează în zona Munteniei pentru dislocarea trupelor
Jipa Ionescu () [Corola-website/Science/331606_a_332935]
-
Flotilei 1 Bombardament din Corpul 1 Aerian și acționează în zona Munteniei pentru dislocarea trupelor germane.În continuare, Jipa Ionescu participă la luptele aeriene din Transilvania (Luduș,Bogata de Mureș,Târgu Mureș) și Banat (Ghioroc,Vârșet,Timișoara,Deta,Kikinda),sprijinind acțiunile ofensive ale armatei române pe Frontul de Vest. În aceste misiuni a acționat împreună cu celebri aviatori români: căp.Petre Agarici, lt.Mircea Bădulescu, slt.Ovidiu Voloșniuc. După 20 septembrie 1944, Corpul Aerian Român a trecut la pregătirea și sprijinirea operațiilor
Jipa Ionescu () [Corola-website/Science/331606_a_332935]
-
Anizotropia este propietatea caracteristică anumitor corpuri, constând în dependența unor mărimi mecanice, electrice, optice etc., numite constante de material, de direcția de-a lungul căreia este exercitată acțiunea exterioară. Se explică prin particularitățile de structură ale corpurilor, fiind prezentă: De obicei, dacă un mediu este anizotrop pentru un anumit fenomen, el prezintă anizotropie și pentru alte fenomene. Există totuși cazuri în care mediul poate fi considerat izotrop pentru
Anizotropie () [Corola-website/Science/331614_a_332943]
-
în comunicare cu 852.6 %. Manuel Valls acordă o mare importanță comunicării în politică, după cum menționează la Consiliul de Miniștri, după numirea sa la Matignon: „Într-o democrație modernă, comunicarea nu este un cuvânt spus în zadar. Acesta este motorul acțiunii, al reformei în serviciul interesului public. Prin urmare, acțiunea politică trebuie să se integreze perfect într-o comunicare eficienta. Într-o societate în care informațiile circulă continuu, mesajul adresat francezilor cere mai mult profesionalism."
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
mare importanță comunicării în politică, după cum menționează la Consiliul de Miniștri, după numirea sa la Matignon: „Într-o democrație modernă, comunicarea nu este un cuvânt spus în zadar. Acesta este motorul acțiunii, al reformei în serviciul interesului public. Prin urmare, acțiunea politică trebuie să se integreze perfect într-o comunicare eficienta. Într-o societate în care informațiile circulă continuu, mesajul adresat francezilor cere mai mult profesionalism."
Manuel Valls () [Corola-website/Science/331607_a_332936]
-
a furnizat cimentul necesar pentru ridicarea lăcașului de cult).<br> În perioada postbelică comunistă fabrică s-a numit la început "Victoria socialistă”, apoi "Combinatul pentru Lianți și Materiale Refractare".<br> SC Cimentul SĂ Turda a fost înființată ca societate pe acțiuni în baza Legii nr.15/1990 și HG nr.1176/1990, pe structura vechiului "Combinat de Lianți și Materiale Refractare". Obiectul de activitate: producerea și comercializarea de ciment, văr și ipsos. Între fostul FPS (Fondul Proprietății de Stat) și firma
Fabrica de ciment din Turda () [Corola-website/Science/331612_a_332941]
-
și Materiale Refractare". Obiectul de activitate: producerea și comercializarea de ciment, văr și ipsos. Între fostul FPS (Fondul Proprietății de Stat) și firma HOLDERBANK Financiere Glasis Ltd cu sediul în Elveția s-au încheiat între 1997-1998 contracte pentru 51% din acțiunile SC Cimentul SĂ Turda. În anul 1998 SC Cimentul SĂ a înființat unitatea separată SC Gypsum Turda SRL. După ce SC Cimentul SĂ Turda a fost cumpărată de grupul elvețian HOLDERBANK, denumirea grupului a devenit Holcim. Practic, a fost prima investiție
Fabrica de ciment din Turda () [Corola-website/Science/331612_a_332941]
-
deportarea tătarilor spre Asia centrală și Siberia, au redus treptat populația musulmană la mai puțin de 15% dintre crimeeni. În 1783, Grigori Potiomkin / Grigori Potemkin, favoritul Ecaterinei a II-a, a primit titlul de „prinț al Tauridei”, drept recompensă pentru acțiunile sale din conflictele care s-au terminat prin anexarea Hanatului Crimeii. Sub Imperiul Rus, regiunea a constituit gubernia Tauridei (în , transcris: "Tavriceskaia guberniia"), între octombrie 1802 și octombrie 1921. Centrul său administrativ era Simferopol. Gubernia includea teritorii variabile, în funcție de epocă
Taurida () [Corola-website/Science/331605_a_332934]
-
(titlu original: "Ride Along") este un film american de acțiune de comedie din 2014 regizat de Tim Story după un scenariu de Greg Coolidge, Jason Mantzoukas, Phil Hay și Matt Manfredi. În rolurile principale joacă actorii Ice Cube, Kevin Harț, John Leguizamo, Bryan Callen, Tika Sumpter și Laurence Fishburne. A
Un polițist și jumătate () [Corola-website/Science/331613_a_332942]
-
doar colectivul. Acest principiu educațional va constitui fundamentul reeducării de la Pitești. În fine, definiția moralității a constituit un alt factor important. Aceasta urmează idea enunțată de Lenin, care afirma că orice actiune care urmărește interesul partidului este morală, respectiv orice acțiune care dăunează partidului este imorală. Morala în sine nu este fixă, ea depinde de nevoile colectivului. O anumită atitudine poate fi la un moment în timp morală, iar în alt moment, imorală, iar pentru a decide, membrul colectivului(partidului) are
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
din închisoare au fost Alexandru Bogdanovici, respectiv Eugen Țurcanu. Bogdanovici avea o bogată activitate legionară în urmă: arestat întâia oară în 1943, a fost condamnat la 6 luni de închisoare corecțională; a doua condamnare, 3 ani, urmează în 1945, pentru acțiuni de rezistență pe muntele Ciucaș. La ultima arestare, în 1948, era efectiv șeful Corpului Studențesc Legionar Iași. Eugen Țurcanu a fost arestat pe 3 iulie 1948, ca fost membru al Frățiilor de Cruce (FDC 36 Câmpulung) și pentru participarea nedeclarată
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet de reeducare", care coordona activitățile. Dintre cei are au participat la acțiunile de la Suceava, pe lângă Bogdanovici și Țurcanu, și
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura organizațiilor comuniste și ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet de reeducare", care coordona activitățile. Dintre cei are au participat la acțiunile de la Suceava, pe lângă Bogdanovici și Țurcanu, și ulterior, au stat la baza reeducării din
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
ai cărei membrii erau cei care aderau acțiunii de reeducare. În cele din urmă, acțiunea de reeducare s-a extins în toată închisoarea, în fiecare cameră existând un "comitet de reeducare", care coordona activitățile. Dintre cei are au participat la acțiunile de la Suceava, pe lângă Bogdanovici și Țurcanu, și ulterior, au stat la baza reeducării din alte penitenciare (încadrarea la Suceava era doar temporară, până la finalizarea anchetei și a procesului, urmând ca ulterior deținuții să fie repartizați la închisorile de execuție a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
de reeducare nu sunt eficiente, deținuții refuzând afilierea la programul comunist iar cantitatea utilă de informații strânsă fiind redusă, la sugestia lui Țurcanu și Marina, respectiv cu acceptul directorului închisorii și cu cel al directorului SO, se va porni o acțiune violentă de reeducare a deținuților. Condițiile de la Pitești erau optime pentru pornirea operațiunii. În cea de-a doua parte a anului 1949, regimul penitenciar s-a înrăutățit considerabil: secțiile închisorii au fost izolate, iar posibilitățile de comunicare între deținuți întrerupte
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
mâncare, pe care apoi le spălau. Gardienii îi băteau pe deținuți iar pedepsele cele mai severe includeau introducerea la "casimcă", o celulă mică, fără lumină și aerisire, foarte rece, cu podeaua inundată de apă și urină. Totodată, după deciderea derulării acțiunii, în jurul închisorii au fost construite ziduri exterioare iar în perimetrul penitenciarului, curțile interioare și exterioare, separate până la momentul respectiv prin garduri de sârmă, au fost complet izolate prin ziduri de beton. Reeducarea violentă a început la data de 25 nioembrie
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
demascarea și să participe la reeducare, (adică să-și denunțe toate activitățile anti-comuniste și să adere grupului de orientare pro-regim) urmau bătaia și tortura opozanților. Aceasta etapă reprezenta „explozia” lui Makarenko, și se făcea în colectiv, procesul reeducativ fiind o acțiune de masă, nu una individualizată. Bătăile erau de multe ori de o bestialitate ieșită din comun, deținuții erau loviți cu bâtele sau călcați în picioare, uneori fiind de nerecunoscut după ieșirea din dispozitiv. Torturile erau variate; dacă inițial vizau fie
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
niciun fel de ajutor, din interiorul închisorii, sau din afara acesteia. Bătaia sistematizată și torturile continuau până când deținuții își făceau demascarea. Procesul de demanscare era împărțit în mai multe faze. Prima fază o constituia demascarea externă, prin care deținutul mărturisea toate acțiunile indreptate împotriva regimului, în trecut și prezent. La rândul ei, această fază este împărțită în doi timpi: Cea de-a doua fază o reprezenta demascarea internă, în care deținuților li se impunea prezentarea unei autobiografii; cu cât mai negativă, cu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
unei autobiografii; cu cât mai negativă, cu atât mai mult demonstra schimbarea radicală de gândire și orientarea spre curentul progresist. Deținuții erau obligați să se prezinte pe ei și familiile lor ca imorali, criminali, incestuoși, scelerați, în public, în fața grupului. Acțiunile anti-regim care aveau ca și consecință prezența lor în închisoare erau prezentate astfel prin filtrul acestui mediu depravat de educație, din care sunt salvați de acțiunea colectivă de reeducare. Cea de-a treia fază: postdemascarea, consta în discuții de doctrină
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pe ei și familiile lor ca imorali, criminali, incestuoși, scelerați, în public, în fața grupului. Acțiunile anti-regim care aveau ca și consecință prezența lor în închisoare erau prezentate astfel prin filtrul acestui mediu depravat de educație, din care sunt salvați de acțiunea colectivă de reeducare. Cea de-a treia fază: postdemascarea, consta în discuții de doctrină și practică comuniste. Dacă în prima fază se probează desprinderea de trecut, iar în cea de-a doua fază se confirmă această desprindere, postdemascarea îi conferă
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
parte la Gherla, unde vor fi trecuți prin reeducare, iar o parte vor fi eliberați. Spre diferență de Pitești, la Târgșor reeducarea nu a luat forme violente, din mai multe motive: elevii nu erau considerați ca deținători a mari secrete, acțiunea nu a fost sprijinită la început de către administrație iar după schimbarea acesteia, structura închisorii (erau trei camere de detenție - dormitoare - care comunicau unele cu altele) nu permitea izolarea necesară „șocului”. La jumătatea anului 1950, când sunt transferate aici primele grupuri
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
în cea de-a doua zi de Paște a anului 1950, a organizat o bătaie comună a peste o sută de deținuți, în curtea închisorii: Cei mai importanți informatori ai administrației, care pe viitor vor juca un rol important în acțiunea de la Gherla, dar care nu trecuseră prin cea inițială de la Pitești, erau Alexandru Matei, Octavian Grama, Constantin P. Ionescu și Cristian Paul Șerbănescu. Primul grup trecut prin reeducarea de la Pitești, numărând 70-80 de deținuți, a sosit la data de 7
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
recomandați pentru a fi folosiți ca informatori de către Biroul Inspecții, erau: Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Constantin Bogos, Vasile Andronache și Mihai Livinschi. Aceștia se vor alătura grupului rezident de la Gherla și vor constitui nucleul reeducării din acest centru. Înainte de începerea acțiunii, la ordinele Securității vor avea loc o serie de schimbări în dispozitivul penitenciarului: ofițerul politic Iacob va fi înlocuit cu Gheorghe Sucigan, în calitate de șef al Biroului Operativ, și Constantin Pruteanu, ca ajutor al său. Ulterior, Pruteanu va fi înlocuit cu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
umilire, precum stâlpul infamiei, erau aplicate celor care încercau să evadeze și uneori celor care refuzau să iasă la muncă. S-au înregistrat cazuri în care soldați însărcinați cu paza înscenau evadări și împușcau deținuții fără somație. O astfel de acțiune se solda cu 15 zile de permisie. Unul din evenimentele care au influențat regimul de detenție de la Canal, dar și întregul proces de reeducare din penitenciarele din țară, a fost moartea doctorului Ion Simionescu la 12 iulie 1951. În vârstă
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) Constanța în registrele de decese ale localităților aflate de-a lungul Canalului indică un număr de 6355 de "lucrători la canal" (eufemismul pentru deținuți) decedați în perioada 1949-1953. Dorind să impună impresia generală că acțiunea violentă de reeducare este dezvoltată exclusiv de către deținuți, Securitatea a hotărât limitarea numărului de persoane care să fie la curent cu implicarea regimului în implicarea ei. Cu excepția inițiatorilor reeducări: Gheorghe Pintilie și Alexandru Nicholschi, a conducătorilor Serviciului Operativ: Iosif Nemeș
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]