47,342 matches
-
rapiditate, aceasta fiind de cea mai bună calitate. ceramnica cretană este pictată sau decortă în relief, motivele ornamentale fiind geometrice, florale și zoomorfe așezate pe toată suprafața vasului. Printre cele mai frumoase obiecte de ceramnică întâlnim vasele Kamares care au pereții supțiri cât coaja de ou, de exemplu Vasul cu caracatiță." Între secolele XV-XII î.Hr. micenienii așezați în Pelopenez au o civilizație originală diferită de cea cretană. Micenienii sunt un popor de războinici despre care se știe foarte puțin din punct
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
să iasă fumul printr-o deschidere. Decorarea perețiilor palatului este realizată prin picturi în frescă, iar tematica acestpra este bogată cuprinzând scene de război de vânătoare, sportive și procesiuni de înmormântare sau religioase. Compozițiile sunt realizate pe suprafețe mari de perete și sunt delimitate de ancadramente florale sau geometrice. Personjele sunt bine redate anatomic au poziții, altitudini și mișcări variate, respectă legea frontalismului. Culorile folosite sunt în deosebi:ocru, galbenul albastrul, albul și negrul, exemple:Palatele de la Micene și Tirind;Fresce
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
betoane, fundații, construcții hidraulice, sisteme de încălzire, dulgheri pentru realizarea schelelor și părțile lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de apă, decoratori specialiști în mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale pentru construcția diverselor edificii romanii foloseau: lemnul, piatra și marmura. O dată cu descoperirea betonului ca material de construcție(sec II-lea î. Hr.), arhitectura antică parcurge
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Titus din Roma”. Un rol important în arta romană, îl au mozaicul și pictura. Romanii le foloseau pentru decorarea în principal a caselor și palatelor și, în mai mică măsură, pentru decorarea templelor. Decorarea interioarelor se făcea pe plafoane, bolți, pereți și podele. În funcție de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici și teme, astfel pentru plafoane și bolți erau folosite specifice cerului, pereții îi decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viața de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
a caselor și palatelor și, în mai mică măsură, pentru decorarea templelor. Decorarea interioarelor se făcea pe plafoane, bolți, pereți și podele. În funcție de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici și teme, astfel pentru plafoane și bolți erau folosite specifice cerului, pereții îi decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viața de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub formă de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. Atât mozaicul, fresca dar și stucatura colorată erau realizate în
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Vasalika Munindras si Indreiu Petrule la a. 1881"". Puține biserici de lemn din Sălaj prezintă, cu toată modestia caracteristică a dimensiunilor lor, o artă a dulgheriei atât de rafinată ca în cazul acestei biserici. Meșterul a decorat cu răbdare bârnele pereților exteriori cu brâu median și ocnițe sub streașină și chiar și în interior. El a sculptat artistic și cele două portale, grinzile tindei și structura cerimii în biserica bărbaților. Motivele principale sunt funia, unda apei, rozeta și crucea. Aceste motive
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
m și o lungime de 9,20 m, la care se adaugă în prelungire spre răsărit un mic altar poligonal, 3,30 m lung și 4,38 lat. Intrarea în tinda femeilor se face dinspre miazăzi iar o ușă în mijlocul peretelui ce separă femeile de bărbați duce mai departe spre biserica propriu zisă, rezervată în trecut numai bărbaților. Tinda este astăzi tăvănită sub tălpile turnului însă urmele de pictură din pod și cioplitura frumoasă în partea de sus a pereților sugerează
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
în mijlocul peretelui ce separă femeile de bărbați duce mai departe spre biserica propriu zisă, rezervată în trecut numai bărbaților. Tinda este astăzi tăvănită sub tălpile turnului însă urmele de pictură din pod și cioplitura frumoasă în partea de sus a pereților sugerează că tinda a avut inițial fie o altă acoperire interioară fie a fost lăsată deschisă spre pod. Biserica bărbaților are proporțiile unui cub, cu lățimea, lungimea și înălțimea egale, proporție întâlnită și la vechile biserici de lemn din Maramureș
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
trăsătură specifică bisericilor din Sălaj. În partea superioră, între picioarele turnului, a fost amenajat un foișor deschis, probabil pentru un singur clopot. Turnul se termină cu un coif ascuțit ce protejează foișorul cu ajutorul unei poale împrejur. Turnul este legat cu pereții tindei însă străbate decorul de ocnițe. Este posibil ca turnul să fie adăugat ulterior construcției. Bârnele au fost cioplite din lemn de gorun, așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Cheotorile sunt tăiate în coadă de rândunică
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
clădirilor din acea perioadă. Mies a folosit rame de fier, o tehnică revoluționară, care i-au permis să renunțe la ziduri de sprijin și să aranjeze spațiul interior în așa fel încât să accentueze senzația de spațiu și lumină. Un perete este o foaie de sticlă glisantă care coboară la subsol așa cum sunt coborâte geamurile unui automobil. Mies a proiectat toată mobila, în colaborare cu designerul de interior Lilly Reich (două fotolii proiectate pentru clădire, scaunul „Tugendhat” și scaunul „Brno”, se
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
Tugendhat” și scaunul „Brno”, se mai produc și astăzi). În vilă nu existau tablouri sau obiecte cu rol decorativ, însă, cu toate acestea, interiorul nu era deloc auster ca urmare a folosirii materialelor cu model natural, ca de exemplu captivantul perete din onix și lemn tropical rar. Peretele din onix este parțial translucid și își schimbă nuanțele atunci când apune soarele. Arhitectul a reușit, de asemenea, să facă priveliștea incredibilă ce se putea admira din vilă o parte integrantă a interiorului. Costul
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
și astăzi). În vilă nu existau tablouri sau obiecte cu rol decorativ, însă, cu toate acestea, interiorul nu era deloc auster ca urmare a folosirii materialelor cu model natural, ca de exemplu captivantul perete din onix și lemn tropical rar. Peretele din onix este parțial translucid și își schimbă nuanțele atunci când apune soarele. Arhitectul a reușit, de asemenea, să facă priveliștea incredibilă ce se putea admira din vilă o parte integrantă a interiorului. Costul a fost foarte mare din cauza metodei neobișnuite
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
de tehnologii moderne de încălzire și ventilație. Subsolul a fost folosit ca o zonă de servicii. Au fost amplasate un sistem ultramodern de aer condiționat și o fațadă de sticlă care se deschide complet asistată de un mecanism instalat în perete. Spațiul de la parter era deschis și neobișnuit de mare în comparație cu casa familială medie din acea perioadă, care, în plus față de diferitele camere de depozitare, a făcut ca acea structură să fie unică dacă nu chiar confuză pentru vizitatorii care nu
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
chirilice în această inscripție. Anul 1643 ar putea fi transferat într-o anumită măsură și bisericii, care, prin câteva trăsături vechi, susține o astfel de datare. Dintre trăsăturile vechi întâlnite aici se pot menționa: fereastră cu oblon prins în structura pereților pe latura de nord a navei, piciorul de altar sculptat în formă de potir, lipsa inițială a turnului, tipul simplu de chetoare adeseori închisă cu cep și altele. Există totuși rezervă faptului că în Sălaj s-au păstrat unele trăsături
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
din "frânghie" și altul din pătrate străbătute de trei linii, precum și rozete lângă prag. Cheia de boltă de pe grinda-meșter a naosului este decorată cu un cerc în torsadă. Bolta semicilindrică a altarului își păstrează structura originală, cu suprafețe plane către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor reparații, pereții au fost pictați și evenimentul înscris pe iconostas.
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
altarului își păstrează structura originală, cu suprafețe plane către pereți și un timpan la est. Biserica are însemnate cărți de cult tipărite la Iași în 1643, 1758, sau la Blaj în 1753, 1771, 1775. În 1798, cu prilejul unor reparații, pereții au fost pictați și evenimentul înscris pe iconostas.
Biserica de lemn din Ileanda () [Corola-website/Science/309786_a_311115]
-
se remarcă prin planul său simplu, dreptunghiular cu absida altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
ancadramentul cât și foaia, cândva frumos decorată cu pictură. Din păcate deteriorarea picturii face ca scenele pictate să fie destul de greu de recunoscut. Cu toate acestea deasupra intrării în naos este prezentată scena Schimbării la față. De remarcat faptul că peretele despărțitor dintre naos și pronaos este compact, nefiind practicate în acesta orificii pentru audierea slujbei de către cei aflați în pronaos. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică. În această încăpere programul iconografic este dominat de scene din viața domnului nostru
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
de lemn ce ajută la închiderea ușilor, câteva din primele litere din unele cuvinte au fost acoperite dar chiar și așa inscripția poate fi relativ ușor citită. Absida altarului, este acoperită de o boltă de forma unui semitrunchi de con. Pereții absidei, decorați și aceștia cu pictură, au suferit din cauza intemperiilor. Cu toate acestea se pot distinge chipurile unor sfinți ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul Grigore Teologul. Edificiul este adăpostit sub un acoperiș unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
piatră. Are formă de navă, un turn nu prea înalt, dar bine proporționat cu restul construcției. Pe partea sudică a bisericii se află o prispă, pe aceeași latură de sud se află și intrarea. Absida altarului este marcată prin retragerea pereților laterali față de linia naosului. De o reală valoare artistică este iconostasul, unde se află pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu pictura bisericii din Bârsa, pictată de același artist. În naos, pe pereții laterali și pe boltă, se regăsesc scene biblice, ca Patimile Mântuitorului, Înălțarea Domnului, dar și portrete ale Sfântului Ilie și Sfântului Petru. De-a lungul vremii, biserica a suferit lucrări de renovare. În anul 1783, a fost reacoperită cu șindrilă
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi doar atât: Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru ..." Citat anterior, anul 1739 este amintit în lucrări bibliografice. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată. Pereții, alcătuiți din cinci bârne, au măsurat inițial 9,10/3,90 m, însă în secolul al XVIII-lea au fost măriți prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă la aceasta importantă
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
căci proporțiile inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea. Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu două chenare în "frânghie" și un vrej, iar la bază are o rozetă. Pe motivul "frânghiei" este împletit și brâul median al pereților, cel de pe latura de sud a vechii nave fiind însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
județul Sălaj și datează din anul 1730. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, „frânghii”, motive
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]