7,542 matches
-
asemenea motive, culturile contemporane bazate pe religie, cum este cazul lumii islamice, resping accentul liberal asupra drepturilor. În plus, presiunea pentru acordarea drepturilor ar putea fi v]zut] că un imperialism cultural din partea națiunilor liberale occidentale. În general, scriitorii contemporani adepți ai tradiției conservatoare obiecteaz] împotriva individualismului care este indirect implicat în susținerea drepturilor. Ei percep individualismul liberalismului occidental că neavând r]d]cini și doresc s] înlocuiasc] ideea individului v]zut că un atom social cu ideea indivizilor cu anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne orienteaz] atitudinea fâț] de natur] se constituie într-o etic] a mediului în sensul cel mai general. Exist] o varietate de etici ale mediului, concurențiale sau care coincid parțial. Oamenii care au o viziune moral] asupra problemelor mediului sunt adepții unei etici cu privire la acestă constând din cel puțin unul, dar, în general, mai multe principii. S] lu]m drept exemplu ecologiștii care consider] c] dispariția speciilor ca urmare a acțiunilor umane este un lucru negativ, indiferent uneori pan] și de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un lucru negativ, indiferent uneori pan] și de cauză care o genereaz]. Acesta poate fi luat drept principiu de bâz] într-o etic] a mediului. F]r] a o fi exprimat ca atare în mod explicit, un ecologist poate fi adeptul viziunii potrivit c]reia dispariția speciilor etc. este un lucru negativ în sine, distinct fâț] de orice consecinț] c]reia i-ar putea da naștere. O alt] alternativ] ar putea-o constitui faptul c] principiul nu este de sine st
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stoicii au susținut idealul p]cii interioare bazate pe autodisciplin] și eliberare de pasiuni, ideal îndeplinit în parte prin retragerea din lumea material] și a preocup]rilor sale fizice, în favoarea ascezei și a preocup]rilor spirituale. Pe de alt] parte, adepții lui Epicur aspirau la o pace a minții rezultat] în parte în urmă suprim]rii dorințelor fizice pasionale. Așadar, semințele dualismului erau bine înr]d]cinate cu mult înaintea nașterii lui Hristos; s-a creat un filon al sexualit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l pe cel]lalt” trebuie suplimentat cu o teorie politic] și social] mai general]. Criticii au dreptate s] cread] c] adepții kantianismului utilizeaz] prea des astfel de fraze drept incantații talismanice ale c]ror înțelesuri sunt evidente în mod intuitiv pentru toți. Desigur, poziția ap]rât] aici consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a te folosi de alternativele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eșueaz] în a oferi un set de norme de acțiune. iii Utilitarismul Utilitarismul nu se concentreaz] pe valoarea egal] a tuturor ființelor și, deci, nu ne las] paralizați în fața alegerilor în situații de conflict. Utilitarismul este totuși o poziție egalitarist]. Adepții acestei poziții susțin c], în orice situație, interesele egale ale tuturor ființelor afectate de o acțiune trebuie considerate în același mod. Aici, egalitatea nu înseamn] tratamentul egal al indivizilor per se, ci considerarea egal] a capacit]ților lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia la care ar ajunge un utilitarist „luminat” ar fi similar] celei a lui Regan, desi motivele sunt foarte diferite. Acest acord în ceea ce privește practică nu este rar. Atât susțin]torii drepturilor animalelor cât și adepții utilitarismului nu vor consuma carne, dar motivele lor pentru a face acest lucru sunt diferite. Primii vor fi vegetarieni (și vor evita poate orice produs de natur] animal], inclusiv laptele și ou]lele), deoarece folosirea animalelor în acest fel nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ambele teorii sunt prea complexe pentru a fi detaliate aici. Vom analiza, totuși, cele mai importante aspecte ale lor. Principla component] a teoriei jus ad bellum, de exemplu, este cerință că r]zboiul s] fie declanșat pentru o cauz] dreapt]. Adepții acestei teorii susțin în unanimitate c] ap]rărea statului este o cauz] dreapt] pentru r]zboi; dincolo de aceasta, acordul înceteaz]. Alte cauze drepte ar putea fi ap]rărea unui alt stat împotriva unei agresiuni externe nejustificate, recuperarea drepturilor (adic] recuperarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] a instituțiilor și practicilor. A ar]ta, de exemplu, c] sunt necesare anumite credințe pentru a menține o societate fascist] nu înseamn] a le justifica. Chiar dac] aceste argumente în favoarea relativismului moral nu sunt solide, doctrina a avut mereu adepți. Forță ei conținu] și-a avut mereu r]d]cinile în variația impresionant] în concepția etic] care poate fi g]sit] de-a lungul istoriei și culturii umane. Într-un text antic (Dissoi Logoi sau Argumente contrare; Robinson, 1979) asociat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Din p]câte, de la Darwin încoace, s-a v]zut c] astfel de speranțe legate de proges sunt iluzorii (Midgley, 1985). Selecția natural] nu îi are în vedere pe cei mai buni, ci pe înving]tori. Dup] cum spunea marele adept al lui Darwin, T.H. Huxley: «Cel mai puternic» are conotația de «cel mai bun», iar «cel mai bun» conține o trimitere moral]. În natură cosmic], ceea ce se înțelege prin «cel mai puternic» depinde de condiții (1947, p. 298). Este inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Herbert Spencer, filosoful englez G.E. Moore a ar]țâț c] era necesar] introducerea unor premise suplimentare (cu privire la moral]), pentru a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nemilos, considerând c] primele ei obligații trebuie s] se manifeste fâț] de propria familie pe care o neglijeaz], apoi fâț] de nefericiții din cadrul societ]ții sale, precum Joe, și de-abia apoi fâț] de cei care aparțin altor societ]ți. Adeptul eticii evoluționiste nu susține c] nu avem nici un fel de obligații fâț] de cei care tr]iesc în alte zone ale lumii. Datorit] tehnologiei moderne, suntem aduși mult mai aproape unii fâț] de alții. Ins] el sau ea susține c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și neîntemeiate de afecțiune. (Cum se întâmpl] adesea, națiunile - care trebuie s] ia relațiile internaționale în serios - sunt mult mai puțin înclinate s] pretind] c] relațiile dintre ele sunt guvernate de alte interese decât cele proprii fiec]reia, ceea ce pentru adeptul eticii evoluționiste reprezint] o confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentativ creeaz] un gol de neumplut. În cel mai bun caz, prezentarea punctului de vedere este incomplet], iar în cel mai r]u, se interpune barieră este/ar trebui. Astfel, în cele din urm], r]mai la același nivel cu adeptul eticii evoluționiste tradiționale (dup] cum afirm] Rawls). Poate c] astfel stau lucrurile. Dar poate c] exist] o a treia variant]. Această sugereaz] c] etică nu are nici o bâz]! Ceea ce nu înseamn] c] etică substantiv] nu exist], ci c] temelia să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1977; Ruse, 1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt strâns legate. Ideea exprimat] aici indic] o form] de „scepticism etic” (vezi capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lu]m o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a ceea ce se înțelege prin moral], atunci s] fie așa. S] facem un exercițiu de gandire. S
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Moore susțineau c] morală nu este un fenomen natural, ele identificau în mod corect un aspect important din experiența noastr] în ceea ce privește morală. Aceasta nu ține de alegerea sau decizia noastr], precum îmbr]c]mintea pe care o purt]m. Totuși, adeptul evoluționismului susține c] analiza lui Moore privind caracterul obiectiv al moralei era greșit], întrucât aceasta are un caracter subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] analiza lui Moore privind caracterul obiectiv al moralei era greșit], întrucât aceasta are un caracter subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate. Întocmai precum adepții lui Freud susțin c] aceia care neag] explicația lor nu fac decât s] o confirme, adepții evoluționismului susțin c] aceia care consider] c] explicațiile lor sunt neplauzibile vin, astfel, în sprijinul acestora! v. Concluzii O nou] abordare promit]toare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectiv și nu ține de cogniție. Difer] de alte tr]iri subiective prin faptul c] este înconjurat] de o aur] de obiectivitate. Întocmai precum adepții lui Freud susțin c] aceia care neag] explicația lor nu fac decât s] o confirme, adepții evoluționismului susțin c] aceia care consider] c] explicațiile lor sunt neplauzibile vin, astfel, în sprijinul acestora! v. Concluzii O nou] abordare promit]toare a eticii pune întreb]ri la care și r]spunde. Desigur, r]mân multe aspecte de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lipsei de contingență între „măreția” teribilă a subiectului ales și slabele puteri ale cronicarului. Poate fi remarcată, pe lângă această secvență a „captării bunăvoinței”, și utilizarea temei „lumea înșelătoare”, acompaniată de mai toate motivele adiacente. Ar fi de observat că, deși adept al atitudinii (și al examinării faptelor prin prisma ei) cuprinse în celebra formulă, autorul pare mai puțin înclinat (sau mai puțin capabil) să filosofeze pe marginea subiectului, să genereze contemplarea lumii din perspectiva deșertăciunii. Preocuparea lui pare a fi mai
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
pentru a deveni apoi „genul proxim al poeziei românești postpașoptiste” prin autori care au vibrat la tipul de sensibilitate ilustrat de Byron, dar și la poza și deprimarea lui elegiacă. Este reliefat faptul că prin „coincidența idealului la model și adepți”, dar și datorită afinităților elective ale unor scriitori români, byronismul a jucat un rol important, „deschizând romantismului românesc orizonturi europene”. În acest context, Mihai Eminescu și Al. Macedonski sunt considerați cazuri particulare de „echivalență valorică” în relație cu poetul englez
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
Comediei Franceze. După trei ani, din nou în țară, reapare pe scenă, distingându-se prin maniera sobră, de austeritate clasică, a interpretării. În urma unui concurs este numit profesor la Catedra de declamație a Conservatorului bucureștean (1873). V. a fost un adept al realismului segregat de naturalism, pe care îl repudiază, și degajat de orice emfază și retorism (Despre declamațiune), totodată un profesor cu merite deosebite, prin clasa lui perindându-se o pleiadă de viitori mari actori, printre care Grigore Manolescu, C.I.
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
un set de principii și practici bazate, În principal, pe concepția daoistă despre viață și despre natură. Aceasta este o filosofie care a apărut acum circa 5 000 de ani. Este atât artă, cât și știință a vieții. Maeștrii și adepții daoismului și budismului merită, În cea mai mare parte, mulțumirile pentru crearea și perfecționarea acestui sistem. Ei au fost cărturari, medici, practicanți ai artelor marțiale și călugări. Nu este Întâmplător faptul că au creat un sistem de Îngrijire a sănătății
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
acum, alimentația are și ea un rol important În procesul de Îmbătrânire. Toată lumea recunoaște că alimentația chinezilor este sănătoasă. Un motiv mai puțin cunoscut al acestui fapt este că majoritatea principiilor culinare din China sunt stabilite de doctori și de adepți ai daoismului, nu de bucătari. Această alimentație conține multe alimente proaspete naturale, crescute organic, cum sunt legumele, fructele și cerealele integrale, și puțină cafeină. Legumele și fructele proaspete tonifică organismul și mențin pielea catifelată și tânără. Cerealele complete sunt bogate
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]