17,588 matches
-
diferite tipuri. 2Ă Răul model și imitarea acestuia sunt unele dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției tulburărilor psihomorale, În special În copilărie și adolescență. Adeziunea și imitarea unor modele negative sunt mai ușor asimilate și interiorizate de către copil sau adolescent. Imitarea nu cere efort. Ea este rapidă și oferă sentimentul unei eliberări și depășiri a vârstei. Este o ieșire din rigorile educației, care este resimțită ca un ansamblu de factori frustranți și represivi. Imitația este legată de libera alegere. Ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mortalitatea ca urmare a cirozei poate fi o problemă identificată într-o zonă rezidențială săracă și, conform modelului, organizațiile locale vor încerca să reducă nivelul de consum al alcoolului prin deschiderea unui centru de recuperare. De asemenea, alcoolismul din rândul adolescenților ar putea fi abordat prin programe școlare de educare a abilităților necesare abstinenței în situațiile de presiune a grupului de apartenență sau de referință (peer pressure). Problema care apare este că acest model nu influențează membrii comunității ce nu aparțin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
scop reducerea alcoolismului - acest lucru este realizat prin conștientizarea populației cu privire la riscurile alcoolului asupra sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest scop. Studiile privitoare la etiologia abuzului de alcool și dezvoltarea psihologică a adolescentului indică faptul că perioada critică pentru debutul consumului de alcool, tutun și droguri este începutul adolescenței (Pentz, apud Cazares, Beatty, 1994b, pp. 75-94). Din acest motiv, marea majoritate a studiilor din domeniul profilaxiei alcoolismului i-au avut ca subiecți pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Alți autori, însă, nu au renunțat la încercarea de a implementa, într-un mod eficient, un program școlar de profilaxie. G.M. Gazda, de exemplu, consideră că educația stă la baza prevenirii abuzului, datorită faptului că indivizii și, în mod special, adolescenții învață principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
p. 237). Astfel, se poate observa faptul că programele profilactice comunitare ce au drept componentă centrală un anumit curriculum școlar - dând astfel dovadă de o abordare sistemică - au rezultate pozitive pe termen lung în ceea ce privește reducerea abuzului de alcool în rândul adolescenților (Murray, Perry, Griffin, Harty, Jacobs, Schmid, Daly, Pallonen, 1992, pp. 449-472). Implicarea legislativă cu scopul reducerii disponibilității băuturilor alcoolice (Greenfield, Graves, Kaskutas, 1992). Din punctul de vedere al abordării sistemice, comunitatea are și rolul de a influența legislația actuală în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
the generalizability of intervening mechanism theories: Understanding the effects of adolescent drug use prevention interventions” în Journal of Behavioral Medicine, vol. 17. Dryfoos, J.G. (1993), „Common components of successful interventions with high-risk youth”, în Bell, N.J.; Bell, R.W. (ed.), Adolescent Risk Taking, Sage, Newbury Park. Edwards, G. (1985), „A later follow-up of a classic case series. D.L. Davis’s 1962 report and it’s significance for the present”, în Journal of Studies of Alcohol, 46. Edwards, G.; Anderson, P.; Babor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
H.D.; Lemmens, P.; Mäkelä, K.; Midanik, L.T.; Norström, T.; Österberg, E.; Romelsjö, A.; Room, R.; Simpura, J.; Skog, O.-J. (1994) (ed.), Alcohol Policy and the Public Good, Oxford University Press, New York. Ellickson, P.L.; Bell, P.M.; McGuigan, K. (1993), „Preventing adolescent drug use: Long term results of a junior high program”, în American Journal of Public Health, vol. 83. Emrick, C.D. (1975), „A review of psychologically oriented treatment of alcoholism. II. The negative effectiveness of treatment versus no treatment”, în Journal
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
market for heroin before and after legalization”, în Dealing with Drugs: Consequences of Government Control, Heath, Lexington. Murray, D.M.; Perry, C.L.; Griffin, G.; Harty, K.C.; Jacobs, D.R.; Schmid, L.; Daly, K.; Pallonen U. (1992), „Results from a state-wide approach to adolescent tobacco use prevention”, în Preventive Medicine, vol. 21. Nadelmann, E.A. (1989), „Drug prohibition in the United States: Costs, consequences, and alternatives”, în Science, vol. 245. Nadelmann, E.A. (1991), „The case for legalization”, în Inciardi, J.A. (ed.), The Drug Legalization
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cercetare, testul a fost ulterior îmbogățit cu itemi care operaționalizează o arie largă de experiențe ale copiilor în a căror familie există cel puțin un părinte alcoolic. Scorurile la CAST oferă o imagine asupra atitudinilor, sentimentelor, percepțiilor și experiențelor copiilor/adolescenților relaționate cu comportamentul alcoolic al unuia sau al ambilor părinți (Lease, Yanico, 1995). Mai precis, este vorba despre stresul psihologic, expunerea la violența domestică a copiilor și percepția acestora asupra relației maritale discordante asociate alcoolismului părinților, precum și despre încercările de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
instrument considerat eficient în ceea ce privește identificarea cazurilor de copii cu cel puțin un părinte alcoolic. Astfel, pe eșantioane americane s-au obținut valori ridicate ale consistenței interne atât pentru adulți ai căror părinți au fost alcoolici (Jones, 1983), cât și pentru adolescenți (Jones, 1983; Dinning & Berk, 1989) și pacienți psihiatrici tratați în ambulatoriu pentru alcoolism (Staley & El-Guebaly, 1991, apud Hodgins, Shimp, 1995). Robinson et al. (1990) au găsit o fidelitate test-retest (la un interval de două săptămâni) de 0,76 pe un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1990) au găsit o fidelitate test-retest (la un interval de două săptămâni) de 0,76 pe un eșantion de studenți americani (idem). Clair, Genest (1992), aplicând de două ori testul (la un interval de opt săptămâni) pe un eșantion de adolescenți americani au găsit o corelație de 0,88 între scoruri. În ceea ce privește consistența internă, adaptarea canadiană pentru limba franceză a stabilit un coeficient alfa-Cronbach standardizat de 0,95, iar prin aplicarea metodei înjumătățirii (split-half) s-a obținut un coeficient de coerență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aproape identic cu rezultatele obținute în studiul realizat în 2002 privind consumul de droguri în rândul copiilor străzii (13%). Interpretarea de atunci își păstrează actualitatea. Accesul la aceste droguri mult mai scumpe este posibil doar pentru o mică parte dintre adolescenții și tinerii din stradă care „reușesc să câștige o sumă suficient de mare de bani care să acopere prețul dozelor zilnice de heroină prin muncă «la negru», furturi, prostituție sau prin însușirea banilor câștigați prin cerșetorie de către cei de vârstă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
probabil mai conștiincioși/conștienți de importanța școlii. Cea mai mare parte a timpului, copiii romi incluși în eșantion și-o petrec în activități recreative și cu anturajul/grupul de prieteni (77,8% dintre ei). Aceasta confirmă importanța anturajului în viața adolescenților și în socializarea acestora. Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
folosi prezervativul. Întrebați asupra frecvenței utilizării prezervativului, cei mai mulți (44,8%) dintre cei care nu și-au început viața sexuală nu știu/nu răspund cum se vor comporta. Întrebările legate de viața privată/sexuală nu sunt unele comode, în special pentru adolescenți, și este posibil ca această reținere a multora să fi influențat și răspunsurile lor. 17,2% dintre ei consideră că vor folosi prezervativul întotdeauna când vor avea o relație sexuală. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Conform rezultatelor cercetării, incidența infecțiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Accesul la educație pentru copiii seropozitivi, deși s-a îmbunătățit în ultimii ani, este încă limitat de opoziția unor comunități locale unde programele de educație și integrare socială nu au fost aplicate. O mare parte dintre copiii infectați sunt acum adolescenți și își încep viața sexuală. De multe ori ei nu își cunosc diagnosticul. Situația copiilor din instituții s-a îmbunătățit odată cu reforma sistemului de protecție a copilului. Majoritatea copiilor seropozitivi din sistemul public de protecție a copilului sunt protejați în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infectate cu HIV/bolnave de SIDA, precum și a grupurilor vulnerabile. c. Programe de inserție/reinserție socială Obiectiv: Asigurarea integrării sociale depline a persoanelor infectate cu HIV/bolnave de SIDA precum și a grupurilor vulnerabile. Strategii: • Asigurarea accesului nediscriminatoriu al copiilor și adolescenților care trăiesc cu HIV/SIDA la formele de învățământ public. • Corelarea programelor de sprijin pentru copii cu cele pentru tineri pentru a asigura continuitatea sprijinului în momentul când aceștia împlinesc vârsta de 18 ani. • Asigurarea participării școlare în condiții nediscriminatorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
spital. • Recunoașterea situației de urgență epidemiologică pentru ITS și permiterea accesului direct al pacienților cu ITS (sau al persoanelor suspecte de ITS) la specialistul dermato-venerolog din ambulatoriul de specialitate sau din spital. • Dezvoltarea și promovarea de servicii medicale adecvate pentru adolescenți și tineri. Dezvoltarea unei atitudini pozitive, de grijă față de sine și încurajarea solicitării de consult medical pentru orice fel de probleme care ar putea sugera prezența unei ITS. Creșterea ponderii îngrijirilor acordate în serviciile ambulatorii. • Asigurarea confidențialității. • Creșterea ponderii gravidelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții devin și la noi prima generație care, fizic și simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja ca membru central al familiei și ca furnizor de stiluri de viață și de modele culturale. Acesta tinde să preia, succesiv sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Acesta tinde să preia, succesiv sau simultan, rolul de doică, de părinte, de educator și „pedagog național”, de univers mirific și boltă înstelată pe care se rotesc sclipitor, dar și amăgitor noii „luceferi” și noii idoli ai copiilor și ai adolescenților. Mai mult decât pentru adulți și, în orice caz, în alt mod decât pentru aceștia, pentru copii și adolescenți lumea și marile repere ale existenței și conduitei se definesc - cum rezultă și din cercetările menționate - prin conceptele aproape banalizate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mirific și boltă înstelată pe care se rotesc sclipitor, dar și amăgitor noii „luceferi” și noii idoli ai copiilor și ai adolescenților. Mai mult decât pentru adulți și, în orice caz, în alt mod decât pentru aceștia, pentru copii și adolescenți lumea și marile repere ale existenței și conduitei se definesc - cum rezultă și din cercetările menționate - prin conceptele aproape banalizate de „teleprezență” și „telerealitate”: copilul, tânărul și chiar adultul din zilele noastre - dar fiecare în felul său - își raportează opiniile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de televiziune, pe tipuri de canale, pe genuri de programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile internaționale); dar, mai ales copiii văd „altfel” aceste conținuturi, receptând într-un mod al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lecturi zilnice. Aceasta este doar una dintre consecințele relevate de aproape toate anchetele ale „coabitării” zilnice cu acest membru al familiei care este televizorul și care își afirmă tot mai pregnant ascendența față de părinți și de școală în socializarea copiilor, adolescenților, tinerilor. Măsurarea violenței televizate Repere conceptuale și metodologice Majoritatea investigațiilor consacrate evaluării conținuturilor violente din programele de televiziune apelează la două metode: Analiza de conținut, în diversele ei variante, inclusiv după modelul denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce îi include și pe copii și pe adolescenți). Alte date
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]