6,858 matches
-
influență, văzându-se încorsetată de NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Rusia, care moștenește diplomația bizantină, trecută prin lunga perioadă țaristă și prin Imperiul roșu, știe să-și apere interesele, o privește, dar când vede că la granița de pe Nistru se agită spiritele - de fapt este un bâzâit de țânțar, posibil purtător de boli, cu mare bătaie de cap, - reacția a fost că diplomatului Gabriel Grecu i s-a pus în cârcă o acțiune de spionaj, destul de stângaci regizată. Dacă avem în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
business) și hub (punct central, centru)ț, un aparat de birou care printează alb-negru și color, copie documente, le trimite prin fax, le scanează și le trimite prin e-mail - totul de pe aparatul respectiv. Reclama Începe cu doi tipi care se agită de acolo-colo, unul În biroul său și celălalt lângă aparatul bizhub. Cei doi se află destul de aproape ca să comunice unul cu celălalt, vorbind ceva mai tare. Dom are experiență În conducere, dar acceptă mai greu noutățile - genul de om care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
care s-au acumulat În locuri precum cele pe care le-am menționat, unde, preț de 50 de ani, tinerii au fost educați, dar nu au avut unde să-și valorifice pe deplin potențialul. Imaginează-și cum ar fi să agiți o sticlă de șampanie 50 de ani, după care, În cele din urmă, să o desfaci. Iese multă spumă după ce scoți dopul. Așa a fost și cu explozia de aspirații provenită din India, China și fosta Uniune Sovietică. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
comuniști bulgari, spioni, care lucrează în atelierul de tâmplărie. Au spus că în cel mult trei zile toți plecăm. Peste zi n-am mai fost supravegheați. Priveam în curte printre obloane. Foarte mulți deținuți de drept comun discutau și se agitau, făcând semne și spre Zarcă: Plecăm, plecăm cu toții! După câteva discuții am concluzionat că nici nemții, nici rușii nu ne sunt favorabili. Pentru noi era așteptarea. Maiorul Munteanu și Vucea nu apăreau. Gardienii tăceau, pregătiți să evadeze în locul nostru din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rafalelor întâmplătoare ale avioanelor rusești. Hoții încercară să evadeze. Fugind spre Turda au fost întâmpinați de focurile hortiștilor și așa au fost prinși. Dinspre Alba Iulia soseau trupe. În față, mai ordonați, erau românii. În spate, cântând, gesticulând, strigând și agitând steaguri roșii, erau sovieticii, mulți cu figuri mongolice. Vedeam Asia rostogolindu-se peste Europa. Și nu mă înșelam. Vom trăi alterarea spiritualității creștine europene în urma invaziei acestei puteri nihiliste și atee, așa cum prevăzuse Căpitanul. Ni s-a ordonat să facem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
viață materialist-dialectice etc. Erau declarați criminali de război printr-o derogare și extindere a hotărârilor Tribunalului de la Nürnberg. Poporul sovietic nu era reprezentat în proces. Alt popor, cu toți reprezentanții lui, se substituia în actul de acuzare împotriva armatei române, agitând prostimea cu lozinci scrise pe pancarte, pe garduri, pe pereții caselor, în instituții, în uzine, în fabrici: „Moarte lor, moarte lor,/ Moarte criminalilor”. În sălile de procese grupuri de derbedei creau atmosferă, apărarea aducea o nouă acuzare: că sunt asupritori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încredințat că Mareș era un maramureșean sănătos din toate punctele de vedere. Mai puțin, la suflet. Veți scăpa, l-a încurajat Uță, dar numai sub supravegherea mea. Începând din acest moment trebuie să faceți ce vă spun. Fac orice, se agita Mareș. Semnați un act oficial pe numele meu, din partea penitenciarului, o delegație specială cu care să mă duc la Cluj, la foștii mei profesori și colegi de facultate, și să aduc de acolo medicamente: DDT, praf și lichid, aparatură medicală
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o jertfă de ispășire. Neamul acesta trebuie să o dea. Dacă nu o va da nimeni, ea își va lua singură drepturile sale. Se vor abate nenorociri asupra noastră. Nu sunt de părere să se facă manifeste sau să se agite masele populare. Vă rog însă să anunțați confidențial prin adrese pe toți generalii armatei române și pe toți comandanții de regimente. Miercuri, 9 Septembrie 1936 - Corneliu Zelea Codreanu” În raportul său, profesorul Ion Dobre, făcea cunoscut și Majestății Sale, Regelui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Existența, Lumina și Căldura. Existența n-are explicație, este duh din Duhul Divin. Lumina e lumina primordială, lumina Cuvântului care a zis: „Fiat Lux!”, Logosul. Căldura e acțiunea, puterea care radiază din căldura supranaturală, harică, dragostea lucrătoare. Dacă s-ar agita candela, n-ar putea fi urmărită. Dar lucrarea ei nu e statică. Ci îndrumătoare. Ea dislocă întunericul mediului, al sufletului și dă posibilitatea să se poată aprinde alte fitile, împrumutându-le chipul existenței, luminii și căldurii, fiecare devenind generatoare de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sunt ascultat la fereastră și voi suferi consecințe grave. Pe dumneavoastră, toți din această cameră, vă rog să mă ajutați. Spuneți-le să fie înțelegători și să răspundă la întrebări. Toți au tăcut, nevrând să se implice. Țiganul Vlădescu se agita în gol, ridicând disperat din mâini. După o jumătate de oră de zbatere ca peștele pe uscat, elevul nerealizat al lui Clopared s-a resemnat, făcând o amenințare, care avea să se împlinească: Veți avea de suferit! Eu mi-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se comanda să lovim în cap pe cel din fața noastră. Nu executam: atunci cu mâna lor bătăușii purtau mâinile noastre. În fața mea se afla Lupoaie, în fața lui Titi Stoica, Obreja, iar în fața lui Neagu, Ismană. Unul dintre tinerii care se agitau mi-a zis la ureche: Fă-te că țipi, zvârcolește-te... Apoi l-am auzit pe unul dintre noi: Nu mai da! Nu mai da! Apoi n-am mai auzit și n-am mai văzut nimic. Nu știu ce s-a mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care juca foarte bine rolul leșinatului. L-am stropit cu apă și l-am frecționat pe tâmple, pe ceafă, pe piept, apoi repede am alergat la Fetecău, operând cu disperare aceleași mișcări. I-am rugat pe cei din cameră să agite prosoapele pentru o mai bună ventilație. Astfel, alergând de la unul la altul, după câteva minute, i-am readus la viață. Milițianul se uita mirat pe vizetă. M-am întors spre el și i-am mulțumit reverențios. Mă, zice el cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se deosebea și de antisemitismul general din România. Ura lui față de evrei era patologică ca și antisemitismul austro-german apărut în anii '30. Cuza l-a precedat cu mulți ani, ținînd discursuri antisemite pe vremea cînd Hitler era încă un tinerel, agitînd zvastica înainte de primul război mondial (ca simbol al antisemitismului internațional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. În articolele sale asupra chestiunii evreiești (rareori s-a ocupat de altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
argumente asemănătoare celor folosite de dr. Joseph Goebbels; a atacat "opera lui Halévy" despre hughenoți, considerînd-o drept o încercare (a unui compozitor evreu) de a-i învrăjbi pe protestanți și pe catolici 39. Cuza n-ar fi trebuit să se agite atît de mult. În acest Municipium Judaeorum al lui nu se afla nici un Heine sau Borne, nici un Halévy sau, apropo de el, vreun Meyerbeer. Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un Freud nu s-a ivit în atmosfera la crearea căreia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă la a cere (sau a permite) ca Brătianu și ceilalți "răspunzători de izbucnirea războiului să fie judecați. În cele din urmă, Camera Română
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alarmat pe cît se manifesta opinia publică. "Rusia", scria el, "a încheiat deci un tratat comercial cu Reich-ul, așa cum am făcut și noi; este evident că pe moment Rusia nu vrea să intre în război... Așa că hai să liniștim sufletele agitate". Dar războiul a izbucnit la o săptămînă după încheierea tratatului. În următoarele două săptămîni, Germania și Rusia au împărțit Polonia între ele a patra oară. Iorga urma într-o măsură oarecare dictonul lui Samuel Johnson, începînd "să înlocuiască imaginația cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a fost emoționant, îți închipui... Pentru a înlătura acest subiect respingător, am întrebat: — Fiul dumneavoastră e încă elev? — Fiul nostru? întrebă Fitch. — Nu, a părăsit școala, îmi răspunse Hartley. — E un fiu adoptat, știți, preciza Fitch. Puțin mai înainte, își agitaseră din când în când furculițele, pretinzând că mănâncă. Acum le lăsară din mână. Se uitau, nu la mine, ci la covorul de lângă picioarele mele. Fitch îmi aruncă la un moment dat o privire. Am hotărât că sosise timpul să plec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu fața ascunsă de o mână. Am rămas un moment și i-am ascultat răsuflarea liniștită, regulată. Apoi m-am retras în liniște și am încuiat din nou ușa. Am trecut iar prin perdeaua de mărgele, ferindu-mă s-o agit prea tare, și, fără să-mi dau seama ce fac, am intrat în salon. Din ziua încarcerării lui Hartley, evitasem să intru în această încăpere, în bună parte din decență, fiindcă fereastra lungă a salonului dădea spre odaia ei. Acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de vară, valurile smântânoase învârtejindu-se chiar sub mine și spiralarea nebună a crestelor înspumate în spațiul îngrădit. Pe urmă m-am pomenit în apă, și răceala de gheață mi-a produs un nou șoc; am început instinctiv să-mi agit membrele în mișcări de înot, încercând să mă înalț deasupra apei; dar trupul îmi era conștient că în acea încrâncenată învolburare de talazauri nu putea fi vorba de înot. Am simțit că mi se frânge gâtul când am privit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din nou în acțiune. Între timp însă, anchetarea Rosinei s-ar putea să se dovedească de folos. Era o zi caldă, noroasă, și un vânticel obraznic îți scuipa în față fărâme de spumă dislocată din crestele albe ale valurilor ce agitau Golful Raven. Marea era înfiorată de neastâmpăr, colorată în albastru închis, albastrul acela sumbru, rece, nordic care, chiar și în miezul unei zile de vară, îți poate transmite o glacială amenințare. Și cerul avea o înfățișare nordică, un albastru palid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a omorât... L-au întins pe jos, pe ciment. Țurcanu a plecat... El avea singur dreptul... și bătea în ușă, și venea imediat gardianul și-i dădea drumul. Atunci a fost foarte supărat... Mă uitam pe fața lui, și era agitat, era... Și, în sfârșit, au venit, l-au pus într-o pătură, l-au luat, l-au dus. S-a terminat... În seara aia nu s-a mai bătut... Dar a doua zi dimineață a venit Țurcanu de la administrație și-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zăpadă. Dimineața nici un ministru, aproape toată ziua pozat lui Healy, pentru portretul pe care-l trimite la Paris; va fi în culori. Ora 5 Brătianu aici, este însă deprimat. Camera nu votează. Sentința de la Leipzig, care încă nu e cunoscută, agită apele aici. Seara scris. Elisabeta la teatru. Sâmbătă, 5 martie/21 februarie Vreme mohorâtă, ceva îngheț, se dezgheață curând. Pozat încă un moment pentru Healy. Kogălniceanu îmi telegrafiază că președintele Republicii Franceze îmi conferă Medalia Militară franceză. După-amiaza audiențe, scris
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la 6¾. După aceea D. Brătianu la mine. În Bulgaria lucrurile iau o întorsătură serioasă. Seara împreună. Ferdinand încă nu se simte prea bine. Luni, 18/30 mai Vremea mult mai bună. Dimineața miniștri. Siretul a făcut devastări enorme. Se agită problema Dunării, nu se cedează deloc. În Bulgaria s-a format un partid împotriva principelui. Vânt puternic. Fotograful aici. După-amiaza audiențe. Kogălniceanu îndelung la mine. Mavrogheni, care e foarte suferind, nu vrea totuși să accepte postul din Italia. Seara cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a ales ca președinte pe D. Ghica, din păcate însă el nu va putea apărea la Senat mai devreme de două luni. Bibescu, Lecca vicepreședinți. Prefectul poliției la mine. A venit Gr. Sturdza, pentru a țese intrigi. Problema evreiască e agitată foarte mult în Moldova. Bismarck are mari lupte în Reichstagul german, nu are majoritate, pe care să se poată sprijini. În Rusia par să existe deja nemulțumiri împotriva lui Ignatiev, se vorbește de demisia sa. Apar din nou zvonuri despre
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
noiembrie Vreme mohorâtă. După-amiaza Brătianu la mine, crede că se va rezolva în curând conflictul cu Austria. Venit Rosetti. După-amiaza câteva audiențe. Seara scris. Vineri, 9 decembrie/27 noiembrie Viscol întreaga zi. Venit Stătescu, spune că la Viena sunt foarte agitați din cauza articolelor din ziare. Românul a fost însă prea dur. După-amiaza prefectul Poliției, apoi Cernat la mine. Seara încă Văcărescu. Elisabeta la teatru. Scris. Sâmbătă, 10 decembrie/28 noiembrie. Aniversarea Plevnei Vreme mohorâtă, rece și umedă, ninsoare și ploaie. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]